VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g95 8/5 api 13-17
  • E mau mirioni taata e pohe ra

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E mau mirioni taata e pohe ra
  • A ara mai na! 1995
  • Papai tei tuea
  • No te aha te rahiraa taata e pupuhi ai i te avaava, no te aha ratou i hape ai
    A ara mai na! 1986
  • Te ohipa hoo taoˈa e haapohe—O outou anei te tapao?
    A ara mai na! 1989
  • Te faareva nei te feia turu i te avaava i ta ratou taoˈa maue i roto i te reva maoti te puai o te mǎhu veavea
    A ara mai na! 1995
  • Avaava e opaniraa
    A ara mai na! 1989
Ite hau atu â
A ara mai na! 1995
g95 8/5 api 13-17

E mau mirioni taata e pohe ra

O O ˈNA te hoê o te mau taoˈa hoo-rahi-roa ˈˈe-hia i te ao nei. E nuu taata hoohoo tamau ta ˈna e te fanaˈo ra o ˈna i te hooraa rahi oioi. Te teoteo nei ta ˈna mau taiete faahiahia i te mau tapihooraa maere mau, te mana i te pae politita, e te tiaraa teitei. Tera noa râ te fifi, te pohepohe nei to ˈna mau taata hoohoo maitai roa ˈˈe!

Te tapao nei te vea ra The Economist e: “Tei rotopu te mau avaava i te mau taoˈa hoo-rahi-roa ˈˈe-hia e te mau taata na te ao nei. O te reira noa atoa te mau taoˈa (tei au i te ture), ma te opuahia, o te faariro ra i te rahiraa o te feia e faaohipa ra ia ratou ei feia tîtî e e pinepine i te haapohe ia ratou.” Ua riro ïa ei hoonaraa rahi no te mau taiete hoo i te avaava area râ no te feia e hoohoo mai e pauraa rahi ïa. Ia au i te Pu marite no te hiˈopoaraa e te arairaa i te maˈi, i roto i te taatoaraa, ua iti mai te roaraa o te oraraa o te feia puhipuhi avaava no Marite i te pae mirioni matahiti i te matahiti hoê, fatata hoê minuti no te hoê minuti puhipuhiraa i te avaava. “Te haapohe nei te puhipuhiraa i te avaava e 420 000 taata no Marite i te matahiti hoê,” o ta te hoê vea ra Newsweek ïa e faaite nei. “Oia ïa e 50 taime hau aˈe i ta te raau taero opanihia e te ture.”

Na te ao atoa nei, te pohe nei e toru mirioni taata i te matahiti hoê—e ono i te minuti taitahi—no te puhipuhiraa i te avaava, ia au i te buka ra Mortality From Smoking in Developed Countries 1950-2000, neneihia e te Faufaa Maimiraa i te Mariri ai taata a te Hau no Beretane, te OMS (Faanahoraa o te oraora-maitai-raa na te ao nei), e te Taiete no te Mariri ai taata i Marite. Te ravehia ra teie hiˈopoaraa o te mau peu puhipuhiraa i te avaava na te ao nei, e tae roa mai i teie nei, i roto e 45 fenua. “I roto i te rahiraa o te mau fenua,” o ta Richard Peto ïa e faaara ra no te Faufaa Maimiraa i te Mariri ai taata a te Hau, “e ino roa ˈtu â te huru tupuraa. Mai te peu e te tamau noa ra te peu puhipuhiraa i te avaava, ia naeahia i te feia puhipuhi avaava apî no teie mahana te faito matahiti e maha ahuru aore ra hau atu, te tahi 10 mirioni taata e pohe i te matahiti hoê no te avaava—hoê taata e pohe i te mau toru tetoni atoa.”

“E ere te puhipuhiraa i te avaava mai te tahi atu ati,” o ta te Taote ra o Alan Lopez no te OMS ïa e parau ra. “E haapohe oia hoê e tae atu e piti taata puhipuhi avaava i te pae hopea.” Te parau ra o Martin Vessey no te Faatereraa a te Hau i te pae Rapaauraa i te Fare tuatoru no Oxford ma te hoê â huru e: “Ua aratai teie mau ohipa tei itehia haaputuhia e 40 matahiti te maoro i te faaotiraa peapea mau oia hoi e pohe hoê e te afa o te taatoaraa o te feia puhipuhi avaava no ta ratou peu—hoê manaˈo riaria mau teie.” Mai te mau matahiti 1950 mai â, e 60 mirioni taata tei pohe no te puhipuhiraa i te avaava.

E manaˈo riaria mau atoa teie no te mau taiete hoo i te avaava. Mai te peu e te pohe nei e toru mirioni taata i te matahiti hoê na te ao taatoa no te puhipuhiraa i te avaava, e e rave rahi atu â tei faaea i te puhipuhi i te avaava, te itehia nei râ e ua hau atu i te toru mirioni feia puhipuhi apî i te mau matahiti atoa.

Ua matara mai te hoê tuhaa no te mea ta te mau taiete hoo i te avaava e pii ra te tiamâraa o te mau vahine. Ua faaore na te mau vahine i te puhipuhi i te avaava te tahi mau matahiti te maoro i te mau fenua i te pae Tooa o te râ e te parare nei i teie nei i te mau vahi i reira te faariroraahia na ei haaviiviiraa. Ua tamata te mau taiete hoo i te avaava i te taui i te taatoaraa o te reira. Te hinaaro nei ratou e tauturu i te mau vahine ia faatupu i te oroa no ta ratou faufaa ite-apî-hia e to ratou tiamâraa. Te arato nei te mau tapao o te avaava taa ê, mea iti te ta e te nicotine i roto, i te mau vahine e puhipuhi ra i te avaava e o te manaˈo e e ere taua huru avaava ra i te mea puai roa. Ua faanoˈanoˈahia aore ra mea roa, e mea rairai te tahi atu mau avaava—te hohoˈa o ta te mau vahine e tiaturi nei na roto i te puhipuhiraa i te avaava. Te itehia ra i roto i te mau faatianianiraa no te avaava i Asia te mau potii faaiteite nehenehe no Asia, faaeta maitai e te ahu no te pae Tooa o te râ.

Tera râ, te maraa apitipiti nei te rahiraa feia pohe no te puhipuhiraa i te avaava e te “tiamâraa” o te mau vahine. Ua tataipiti te numera o te mau vahine tei tupuhia i te mariri ai taata o te mahaha i na matahiti e 20 i mairi aˈenei i Beretane, Tapone, Norevetia, Polonia, e Tuete. I te Hau Amui no Marite e i Kanada, ua maraa te faito e 300 i nia i te hanere. “Ua haere roa oe i mua, e potii!” o ta te hoê ïa faatianianiraa no te avaava e faaite nei.

Te vai ra ta te tahi atu mau faanahoraa no te avaava ta ratou iho mau raveraa. E opere na te hoê taiete i Philipino i te fenua e mea puai te haapaoraa katolika i reira, e toru kalena ma te tamoni ore e tei nia iho te hohoˈa o Maria Paretenia e ua tuu ratou i ta ratou tapao no nia i te avaava ma te haama ore i raro noa mai i te hohoˈa. “Aita vau i ite aˈenei i te reira na mua ˈˈe,” o ta te Taote ra o Rosmarie Erben, vahine aˈo i te pae oraora-maitai-raa no Asia no te OMS ïa i parau. “Ua tamata ratou i te faatuati i te hohoˈa i te avaava, no te faaoaoa i te mau vahine no Philipino na roto i te manaˈo e puhipuhi i te avaava.”

I te fenua Taina te manaˈohia ra e e 61 i nia i te hanere tane paari e puhipuhi ra i te avaava, area râ te mau vahine e 7 i nia i te hanere anaˈe ïa. Te huti nei te mau taiete hoo i te avaava i te pae Tooa o te râ i to ratou ara-maite-raa i nia i te mea e piihia ra te “tiamâraa” o teie mau potii nehenehe no Hitia o te râ, e mau mirioni i rotopu ia ratou tei patoi maoro i te mau “ohipa navenave” a to ratou mau tuahine haviti no te pae Tooa o te râ. Te vai nei râ te hoê manaˈo peapea o te mau taiete i te pae Tooa o te râ: Na te taiete hoo i te avaava a te hau e horoa nei i te rahiraa avaava.

Tera râ, te iriti maine ra te mau taiete i te pae Tooa o te râ i te mau uputa. Na roto i te mau ravea faatianianiraa taotiahia, e au ra e te faaineine nei te tahi mau taiete hoo i te avaava i ta ratou mau taata hoohoo no a muri aˈe na roto i te hoê ravea omoe. Te hoo mai nei te fenua Taina i te mau hohoˈa teata mai Hong Kong mai, e i roto i te rahiraa, ua aufauhia te mau taata hauti ia puhipuhi ratou i te avaava—o te hoê ïa faatianianiraa omoe!

No te patoi-rahi-raa e puhipuhi i te avaava i roto i to ratou iho fenua, te faaaano nei te mau taiete ona no Marite e hoo ra i te avaava i to ratou mana no te faahema i te mau taata apî. Te faaite ra te mau ohipa e tupu ra e ua aratai ratou i ta ratou mau tutavaraa i nia i te mau nunaa navai ore, e te faahopearaa e pohe e rave rahi taata.

Ua faaara te feia toroa a te hau i te pae oraora-maitai-raa. Teie te tahi mau upoo parau: “Te aro nei te fenua Afirika i te hoê ati apî—te puhipuhiraa i te avaava.” “Ua riro te avaava ei auahi no te maraaraa o te hooraa i te avaava i Asia.” “Te faatupu nei te faito puhipuhiraa i te avaava i Asia i te maˈi mariri ai taata.” “Te aroraa a te mau fenua veve apî no nia ïa i te avaava.”

Ua faainohia te fenua rahi o Afirika e te paˈura, te tamaˈi tivila, e te maˈi Sida. Tera râ, te parau nei te Taote ra o Keith Ball, taata aravihi no te mau maˈi mafatu no Beretane e, “taa ê noa ˈtu i te tamaˈi atomi aore ra i te oˈe, te puhipuhiraa anaˈe i te avaava tei riro ei haamǎtaˈuraa rahi roa ˈˈe no te oraora-maitai-raa no a muri aˈe i Afirika.”

Te aufau nei te mau taiete rarahi i te feia faaapu o te fenua no te faatupu i te avaava. E tâpû te feia faaapu e rave rahi tumu raau no te tunu i te maa, no te tahu i te auahi no te tamahanahana, e no te hamani i te fare e no te faaohipa ratou i te reira no te hamani i te avaava. Te moni-rahi-hia nei ratou no te ootiraa i te avaava maoti râ i te ootiraa i te maa faufaa. I roto i te rahiraa o te tupuraa, te haamâuˈa nei te mau taata veve no Afirika i te hoê tuhaa rahi o ta ratou moni ohipa haihai roa no te hoo mai i te avaava. No reira, te paruparu nei te mau utuafare no Afirika no te mea aita e navai te maa area râ te mau taiete hoo i te avaava i te pae Tooa o te râ te monihia ra ratou no te mau faufaa i noaa mai.

Ua tuu te mau taiete hoo i te avaava i te pae Tooa o te râ i te tapao i nia ia Afirika, i te pae Hitia o te râ o Europa, e i Marite Latino, o tei faariro i te ao navai ore ei ravea tapihooraa rahi mau. Tera râ, o te fenua rahi o Asia tei î i te taata te fenua faufaa roa ˈˈe i rotopu ia ratou. Ua rahi aˈe te feia puhipuhi i te avaava i te fenua Taina noa i teie mahana i te huiraatira taatoa i te Hau Amui no Marite—e 300 mirioni. Te puhipuhi nei ratou i te hoê faito maere roa e 1,6 tausani miria avaava i te matahiti hoê, hoê i nia i te toru o te taatoaraa tei puhipuhihia na te ao nei!

“Te parau nei te mau taote e mea riaria mau te mau faahopearaa faatupuhia e te parareraa o te avaava i nia i te oraora-maitai-raa,” o ta The New York Times ïa e tapao ra. Te manaˈo ra o Richard Peto e i roto i na feia hoê ahuru mirioni e pohe no te avaava i roto i na matahiti e piti aore ra e toru ahuru i mua nei, e piti mirioni ïa no te fenua Taina anaˈe i te matahiti hoê. E nehenehe e pae ahuru mirioni tamarii e ora ra i teie mahana i te fenua Taina e pohe no te mau maˈi faatupuhia e te avaava, o ta Peto ïa e parau ra.

Te faataa poto nei te Taote ra o Nigel Gray i te reira e: “Te faautua nei te aamu o te puhipuhiraa i te avaava i te roaraa o na matahiti e pae ahuru i mairi i te fenua Taina e i te pae Hitia o te râ o Europa na roto i te mau maˈi parare fifi faatupuhia e te avaava.”

“Nafea te hoê taoˈa o tei haapohe e 400 000 taata i te mau matahiti atoa i Marite, te hoê taoˈa o ta te Faatereraa Marite e tamata nei ma te fifi i te tauturu i to ˈna mau taata ia haapae, i te riro-taue-raa ei ohipa atâta ore na te mau vahi atea atu â i te mau hiti o Marite?” o ta te Taote ra o Prakit Vateesatoki no te Ohipa patoiraa i te avaava i Thaïlande ïa i ui. “Mea faufaa ore anei te oraora-maitai-raa ia haponohia te hoê â taoˈa i te tahi atu â mau fenua?”

Te turu nei te faatereraa Marite ma te puai i te mau taiete hoo i te avaava. Ua aro ratou paatoa no te ohipa atoa na te mau fenua ěê, i roto iho â râ i te mau matete i Asia. E rave rahi matahiti te maoro ua opanihia te hooraa i te mau avaava no Marite mai i Tapone, Taïwan, Thaïlande, e te tahi atu â mau fenua, te vai ra ta te tahi o taua mau faatereraa ra ta ratou iho mau hooraa i te mau avaava. Ua patoi te mau pǔpǔ aro i te puhipuhiraa i te avaava e faaô mai i te mau avaava no Marite mai, ua haamǎtaˈu râ te faatereraa a te Hau Amui no Marite e faaohipa i te hoê mauhaa papu—te mau faautuaraa.

Mai te matahiti 1985 mai â, i raro aˈe i te faaheporaa uˈana a te faatereraa Marite, e rave rahi fenua no Asia tei farii e faaô mai i te mau avaava, e ua parare roa te mau avaava no Marite mai. Ua maraa te mau avaava no Marite tei haponohia i Asia e 75 i nia i te hanere i te matahiti 1988.

Peneiaˈe te mau taata e faaruru nei i te aroraa faatitiauaraa e hoo rahi i te avaava, o te mau tamarii ïa. Te parau nei te hoê maimiraa i roto i The Journal of the American Medical Association e te vai nei e “90% mau tamarii e mau taurearea i roto i te taatoaraa o te feia puhipuhi avaava apî.”

Te manaˈohia ra ia au i te hoê tumu parau i roto i te U.S.News & World Report e e 3,1 mirioni taurearea e puhipuhi ra i te avaava i te mau Hau Amui no Marite. I te mahana tataitahi, e 3 000 feia apî e haamata ra i te puhipuhi i te avaava—1 000 000 i te matahiti hoê.

Te itehia ra i nia i te hoê parau faatianianiraa avaava te hoê kamela arearea e te oaoa i roto i te hoê hauti faaooo, e pinepine e te hoê omou avaava e tarere noa ra i nia i to ˈna utu. Ua faahapahia teie faatianianiraa avaava no te aratoraa i te mau taurearea i roto i te ohipa tîtî a te nicotine hou ratou e taa ˈi i te mau fifi i te pae o te oraora-maitai-raa. I roto noa e toru matahiti te faaiteiteraahia teie faatianianiraa, ua fanaˈo te taiete i te hoê maraaraa e 64 i nia i te hanere i te hooraa oia i te avaava i te mau taurearea. Ua itehia na roto i te hoê maimiraa i te Pu Rapaauraa no Georgie (Hau Amui no Marite) e 91 i nia i te hanere mau tamarii e ono matahiti uiuihia tei ite i taua hohoˈa faaooo ra no nia i te avaava.

Te tahi atu taipe o te avaava matauhia o te hoê ïa cowboy faateitei tiamâ e teie te poroi, ia au i te hoê taurearea e, “Ia puhipuhi oe i te avaava, eita oe e faaea faahou.” Ua parauhia e te taoˈa hoo-rahi-roa ˈˈe-hia i te ao nei o te avaava ïa o te haru ra e 69 i nia i te hanere o te matete i rotopu i te mau taurearea puhipuhi i te avaava e o te tapao faatianiani-roa ˈˈe-hia. No te turai hau atu â, e tuuhia te mau titeti i roto i te mau puohu avaava taitahi, ia nehenehe e tauihia e te mau taurearea e te mau piripou patiti, te mau taupoo, e te ahu taaroraa tuiroo.

Ma te ite i te mana rahi o te faatianianiraa, ua manuïa te mau pǔpǔ patoi i te avaava e opani i te mau faatianianiraa avaava na roto i te afata teata e te radio i roto e rave rahi fenua. Tera râ, te hoê ravea ta te feia faatianiani avaava maramarama i faaohipa no te taviri i te faanahoraa, o te tuuraa ïa ma te aravihi i te mau iri piaraa parau i te mau taime taaroraa. No reira, e patahia paha i roto i te afata teata te hoê hautiraa tairiraa popo, e e rave rahi taurearea e mataitai ra, i ta ratou taata hauti au-rahi-hia tei ineine no te hauti i mua e i muri roa te itehia ra ïa te hoê iri faateiteihia tei piahia ˈtu te hohoˈa o te avaava i nia iho.

I ropu i te oire aore ra i mua i te mau fare haapiiraa, te opere nei te mau vahine, faaeta maitai e te ahu poto aore ra te ahu cowboy aore ra te pereue safari e te piripou avae roa ua rau te peni, i te avaava ma te tamoni ore na te mau taurearea e hinaaro rahi ra aore ra mau taurearea i haere mai e mataitai. I roto i te mau piha hautiraa vidéo, te mau vahi oriraa, e te mau hautiraa pehe rock, ua parare roa te mau avaava. Ua faaite te hoê taiete faanaho i te hoohooraa tei matauhia i roto i te mau vea e ua huti te hoê tapao taa ê i Kanada i te ara-maite-raa i nia i te mau tamaroa reo Farani mai te 12 e tae atu ai i te 17 matahiti.

Te poroi au ore oia hoi e faatupu te puhipuhiraa i te avaava i te oaoa, te oraora-maitai-raa, te huru puai o te tane, e te roo maitai. “I ta ˈu vahi raveraa ohipa,” o ta te hoê tane aˈo i te pae faatianianiraa i parau, “ua tamata matou ma te fifi rahi e turai i te mau taurearea 14 matahiti ia puhipuhi i te avaava.” Te faahohoˈa nei te mau faatianianiraa i Asia i te mau taata taaro taurearea, oraora maitai no te pae Tooa o te râ e hauti noa ra i nia i te one tahatai e te popo—e oia hoi, a puhipuhi noa ˈi ratou i te avaava. “Te faatupu nei te mau hiˈoraa e te huru oraraa i te pae Tooa o te râ i te mau faanahoraa o te haafifi i te feruriraa te tia ia apeehia,” o ta te hoê vea no nia i te tapihooraa tauihaa i faaite, “e ua hiaai roa te feia puhipuhi avaava i Asia e na reira.”

I muri aˈe i te haamâuˈaraa e rave rahi miria dala marite no te faatianianiraa ua naeahia i te feia hoo atu i te avaava te manuïaraa rahi mau. Ua faaitehia i roto i te hoê tabula taa ê o te Reader’s Digest e mea maere te numera o te feia apî e puhipuhi ra i te avaava e maraa ra. “I Philipino,” o ta te tabula ïa e parau ra, “e 22,7 i nia i te hanere taata i raro mai i te 18 matahiti e puhipuhi ra i teie nei. I roto i te tahi mau oire i Marite Latino, e mea maere te rahiraa taurearea e 50 i nia i te hanere. I Hong Kong, te puhipuhi nei te mau tamarii apî roa e hitu matahiti i te avaava.”

Tera râ, noa ˈtu e ua tae roa te avaava na te mau fenua ěê, te ite nei râ te mau taiete hoo i te avaava ma te oto i te mau ati atâta i roto i to ratou iho fenua. Nafea te avaava e ora mai ai i te ati?

[Parau iti faaôhia i te api 13]

Te pohe nei to ˈna mau taata hoohoo maitai roa ˈˈe

[Parau iti faaôhia i te api 15]

Asia, tahua apî haapoheraa taata a te avaava

[Parau iti faaôhia i te api 16]

E 90 i nia i te hanere o te taatoaraa o te feia puhipuhi apî i te avaava —tamarii e taurearea!

[Tumu parau tarenihia i te api 14]

Te hamaniraa taero—Eaha tei roto i te avaava?

E hau atu i te 700 taoˈa taero taa ê tei faaohipahia e te feia hamani i te avaava, te faatia nei râ te ture i te mau taiete ia huna i ta ratou mau tabula. I nia râ i te tabula, te vai ra te mau auri meumeu roa, te mau taoˈa chimique paruru i te maa, e te mau raau tupohe manumanu. E mea taero roa te tahi mau taoˈa e e opanihia e te ture ia faarue atu i te vahi faarueraa pehu e paheruhia ra. I roto i taua hohoˈa haviti o te avaava te vai ra te tahi 4 000 taoˈa, mai te acétone, te arsenic, te butane, te monoxide o te carbone, e te cyanure. Te faaruru nei te mahaha o te feia puhipuhi i te avaava e te feia atoa e huti ra i te au auahi o te avaava e 43 aˈe taoˈa o te faatupu i te mariri ai taata.

[Tumu parau tarenihia i te api 15]

Te fifi o te feia puhipuhi ore i te avaava

Te ora ra anei oe, te ohipa ra, aore ra te ratere ra anei oe e te feia puhipuhi i te avaava faito ore? Mai te peu e e, e nehenehe oe e tupuhia i te mariri ai taata o te mahaha e te maˈi mafatu. Ua faaoti te hoê maimiraa ravehia i te matahiti 1993 e te Taatiraa no te Parururaa i te mau mea e haaati ra no Marite (EPA) e te au auahi o te avaava, o te hoê ïa taoˈa no te Pǔpǔ A o te nehenehe e faatupu i te mariri ai taata, te maˈi atâta roa ˈˈe. Ua hiˈopoa te tabula rahi i te mau faaotiraa o na maimiraa e 30 i nia i te au auahi o te avaava e itehia i te hopearaa o te omou avaava e tae noa ˈtu i tei hutihia.

Te faahapa nei te EPA i te avaava no te haapoheraa e 3000 taata no te mariri ai taata o te mahaha i te matahiti taitahi i te mau Hau Amui no Marite. Ua haapapu te Taatiraa i te pae rapaauraa i Marite i te avaˈe tiunu 1994 i te mau faaotiraa na roto i te hoê maimiraa tei neneihia o te faaite ra e e nehenehe te mau vahine aita i puhipuhi aˈenei i te avaava o te faaruru nei râ i te ETS e tupuhia i te mariri ai taata e 30 i nia i te hanere rahi aˈe e te tahi atu mau taata aita i puhipuhi aˈenei.

No te mau tamarii apî, 150 000 e tae atu i te 300 000 tei tupuhia i te maˈi hota e te maˈi mahaha i te matahiti hoê no te hutiraa mai i te au auahi o te avaava. Te faarahi nei te avaava i te mau tapao o te maˈi aho pau i nia e 200 000 e tae atu i te 1 000 000 tamarii i te mau matahiti atoa i te mau Hau Amui no Marite.

Te manaˈo ra te Taatiraa o te Mafatu no Marite e te pohe nei e 40 000 taata i te matahiti hoê no te maˈi mafatu e te uaua toto faatupuhia e te ETS.

[Hohoˈa i te api 17]

Te hoê potii faaiteite haviti no Asia e te mau tapao

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono