Te mau parau faatianiani—Eaha to ˈna faufaa?
TIA MAIRA te pitaote ninamu e to ˈna mau peni nehenehe mau e anapanapa ra. Ma te hohora i to ˈna hope unauna rahi, mai te tahirihiri te huru, e to ˈna mau hohoˈa i nia iho mai te mata te huru — e pae taime roa ˈˈe i to ˈna iho tino — te faaanaana ra oia i to ˈna hope i nia i te mahana. E ma te hanahana rahi, te hahaere ra oia ma te teoteo hoi na mua mai i te pitaote ufa o ta ˈna e hinaaro ra. Nafea ïa o ˈna e ore ai e haapao i tei parauhia “te ohipa faatianiani faahiahia roa ˈˈe (...) i te ao nei”? E peu maere mau te parau faatianiani i roto i te ao taatoa nei. I roto i te mau tumu parau i muri nei, e hiˈopoa ïa to tatou taata papai beretane i ta ˈna mau opuaraa e ta ˈna ohipa i nia i te taata.
Eaha ïa te mau parau faatianiani? I te omuaraa, o te hoê ïa ohipa no te faaiteraa ˈtu i te tahi mea. I roto i te natura, e mea pinepine oia i te mea faufaa no te parururaa e no te haaparareraa i te ora.
Ei hiˈoraa, e uuru te mau luko no te faaiteraa e no ratou teie vahi eiaha ratou ia farerei faufaa ore noa i te tahi nǎnǎ luko ê atu e imi atoa ra i te maa. Ia hinaaro anaˈe te pepe oni piihia phalène, e tapiri, e faaite ïa o ˈna i te reira na roto i te tuuraa ˈtu i te hoê taoˈa haihai roa parauhia phérormone, e e nehenehe hoi te pepe ufa e ite i te reira i te hoê atearaa e rave rahi mau kilometera. E ape maitai te mau manu amu moa i te tahi atu pepe, parauhia tyria, e te faaite papu maira to ˈna mau toretore rearea e te ereere e e ere noa oia i te maa au ore e mea taero atoa râ hoi.
E i ǒ tatou nei, te mau taata? Ua rave hau atu â ïa tatou na roto i te faariroraa mai i te mau parau faatianiani ei ravea no te hooraa ˈtu. Teie te tahi mau hiˈoraa:
Te mau parau faatianiani i te pae tapi hooraa
Peneiaˈe o te hoê ïa gima no Aiphiti i itehia mai i Thèbes te parau faatianiani tahito roa ˈˈe i te pae tapi hooraa. Ua papaihia te reira fatata e 3 000 matahiti i teie nei, te parauhia ra e e horoahia te hoê taoˈa haamauruuru ia faahoˈi-anaˈe-hia mai te hoê tîtî o tei horo ê.
Te feia e tuôtuô ra i mua i te huiraatira no Heleni tahito ra, e i muri iho, ua ite-atoa-hia teie mau taata tuôtuô i te mau oire no Europa ma, e toroa faaiteite to ratou, e e ratere atoa ratou no te huti mai i te ara-maite-raa o te mau taata i nia i ta ratou mau parau faatianiani.
I te tau e parauhia Moyen Age, i Beretane, e faaitehia te toroa tarahu i te moni na roto i te faatautauraa e toru poro auro, e taipe te reira no te mau mauhaa tamaˈi o te mau Médicis, te hoê utuafare taata hoo moni no Italia. I teie nei â mahana, i te fenua Beretane, te vai noa nei â teie mau tapao i nia i te mau piha o te feia e horoa ra i te moni tarahu ia vaiiho-anaˈe-hia te tahi taoˈa.
I te XVIIIraa o te senekele, ua amuamu o Samuel Johnson, taata no Lonedona, i te na ôraa e: “Ua rahi roa te mau parau faatianiani i teie nei mahana, eita ïa ratou e tauˈa-rahi-faahou-hia. (...) Ua fatata roa te mau parau faatianiani i te maitai roa, no reira ïa e mea fifi roa ia haamaitai hau atu â i te reira.” Mai reira mai â, ua taui roa ïa te mau mea atoa. I te roaraa o te 50 mau matahiti i mairi noa nei, ua riro mai taua toroa ra ei imiraa moni mau.
Oia mau, ua riro te mau parau faatianiani ei imiraa moni, ei imiraa moni rahi roa. Ua riro te mau vea, te mau iri tapirihia i te mau hohoˈa, te mau vea api anaana, te mau mori faaite o te mau fare toa, te radio e te afata teata e mau ravea no te faatitiaua no te haru mai i to tatou ara-maite-raa na roto i te haaparare-pinepine-raa i te mau poroi haaputapu i te feruriraa e i te tahi taime e mea maniania roa hoi, e i te tahi atu taime, mea aravihi roa e te paari ma te maere mau.
No te maniania rahi e hiˈo ai tatou i te mau opupu no te reva o tei riro mai ei mau parau faatianiani rarahi e tarere maira i nia i te raˈi. Te huti ra te mau manureva nainai i te mau parau faatianiani i muri mai ia ratou. Aita ïa to teie mau ravea huru rau e otia! E mea faufaa mau anei teie mau mea atoa?
Mea nafea te mau parau faatianiani e ohipa ˈi? E maitaihia mai anei e aore ra e fifihia anei te feia e hoo mai ia iti mai te mau parau faatianiani? Eaha ta ˈna ohipa i roto i to tatou oraraa?