VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g89 8/7 api 10-11
  • O to outou anei fenua tei riro ei tapao?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • O to outou anei fenua tei riro ei tapao?
  • A ara mai na! 1989
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E piti faito no te haaparare i te maˈi e te pohe
  • Te tahi mau patoiraa
  • E mau mirioni taata e pohe ra
    A ara mai na! 1995
  • Avaava e opaniraa
    A ara mai na! 1989
  • Te faareva nei te feia turu i te avaava i ta ratou taoˈa maue i roto i te reva maoti te puai o te mǎhu veavea
    A ara mai na! 1995
  • No te aha te rahiraa taata e pupuhi ai i te avaava, no te aha ratou i hape ai
    A ara mai na! 1986
Ite hau atu â
A ara mai na! 1989
g89 8/7 api 10-11

O to outou anei fenua tei riro ei tapao?

I TE MEA HOI e te hoo mai nei te mau Etats-Unis i te avaava mama roa ˈˈe i te fenua Beresilia e i te fenua Zimbabwe, mea rahi roa ˈtura ïa ta ˈna avaava. E haapau ïa te reira i hea? I Afirika ïa e i Asia. Teie ta te vea ra Asiaweek e parau ra no nia i taua tumu parau nei: “Na roto i te hooraa mai fatata e 50 % o te mau avaava marite, to mua roa ˈtura ïa te mau fenua i te pae Asia ma i te fenua Beretane e te Repubilita i te pae apatoerau no Helemani.”

Inaha hoi, i te mea hoi e te fatata roa ra te huiraatira e piti milia i roto i te 20 matahiti i mua nei, mea faufaa roa ˈtura ïa taua matete nei no te feia hoo avaava. Ia au i te faito o tera huiraatira, oia hoi i te area e 1,8 milia taata, ua riro atura ïa te fenua Tinito e te fenua Inidia raua anaˈe ei farii rahi mau. Ia au i te vea ra Oraora-maitai-raa o te ao nei (na roto i te reo farani), “a topa noa ˈi te matete o te avaava i nia i te 1 i nia i te hanere i te matahiti hoê i te pae Tooa o te râ ma, te maraa ˈtura ïa fatata e 2 i nia i te hanere i te matahiti hoê i roto i te mau fenua e haere nei i mua i te pae no te faanavairaa faufaa”. Hau atu, i te vahi i reira te matete e topa ˈi, mea iti aˈe ïa te huiraatira i reira, ia faaauhia i te pae Hitia o te râ ma, i reira hoi te matete e maraa rahi ai. No reira, te tohu nei te feia ona marite no te avaava e e maraa te mau hoo i Asia ma i nia i te 18 % i te matahiti 2000. Teie râ, e itehia te hoê fifi i nia i to ratou eˈa: te mau tarifa a te mau fare haapao taoˈa.

E piti faito no te haaparare i te maˈi e te pohe

Nafea hoi te mau pu hoo avaava marite ia faahepo te manaˈo o te mau fenua ěê ia farii mai ratou i te toea o ta ratou mau avaava? Te vai ra ïa to ratou hoê hoa oia hoi, a faaara noa ˈtu ai oia i te mau taata o to ˈna fenua no nia i te mau fifi o te avaava, teie e faaitoito nei e ia hoohia taua raau taero pohe ra i te tahi atu mau fenua. E taua hoa ra, o te faatereraa iho ïa o te mau Etats-Unis!

Te faataa ra o Asiaweek e: “Ua turu papu te faatereraa o te mau Etats-Unis e ia hoohia te avaava i rapae. (...) Ua imi te Piha e haapao i te parau no te hoo taoˈa marite (...) i te mau ravea atoa no te faatahuri i te mau patu a te fare haapao i te taoˈa e ia nehenehe te mau totaiete ia fanao i te mau ravea haaparareraa parau e haapurororaa parau o te mau fenua no Asia, e te reira aita roa ˈtu hoi e tano ra i te mea e mea maoro te opaniraahia te parau faatiani no te mau avaava i te mau Etats-Unis.” Area te vea ra Oraora-maitai-raa o te ao nei (farani), teie ïa ta ˈna e papai: “Te fanao rahi nei hoi te mau pu [marite] hoo avaava i te tauturu i te pae politita. Ua faaohipahia te tahi mau faautuaraa aore ra te haamǎtaˈuraa o te reira mau huru faautuaraa i te pae no te ohipa hoo taoˈa i Hong-Kong, Taiwan, te fenua Tapone e te fenua Korea, tera mai te peu e e farii teie mau fenua i te hoo e i te haaparare i te mau taoˈa marite, e matara ïa taua mau faautuaraa ra.”

Eita râ hoi te mau pu hoo avaava e faaea noa i reira. Aita hoi i mauruuru i te hoo noa i ta ratou mau taoˈa i te fenua Asia, te haa nei ratou no te haaparare i te hoê parau faatiani uˈana ia haere faahou ta ratou hoo i mua. I raro aˈe i te faaheporaa, ua tatara atoa vetahi mau fenua, mai te fenua Taiwan e te fenua Korea Apatoa, i te opaniraa no nia i te parau faatiani e turu i te avaava. I teie nei, tei roto atoa te fenua Tinito i te pute o te mau taata marite hamani avaava. Eita ˈtura ïa e maerehia ia parau te hoê faatere e: “Ta matou e hinaaro, o Asia ïa.” Inaha, mea nafea te huru fariiraa a vetahi pae i teie mau ravea faahepo mau?

Ia au i te hoê taata papai o te New York Times, ua riri roa te hoê taata toroa no Korea “i te huru tia ore o te mau Marite ia turai ratou i te mau Korea ia hoo mai i ta ratou avaava”. Mea tano mau iho â hoi to ˈna riri. Oia mau, a aro noa ˈi ratou i te cocaïne e te héroïne (mau raau taero) e tae mai nei i roto i to ratou mau fenua — te mau taoˈa hoi teie tei riro ei hoo no te mau pu matamua no te imiraa moni a vetahi mau fenua —, te imi nei te mau Etats-Unis i te mau ravea no te haapau i ta ratou iho raau taero i roto i te tahi atu mau nunaa. Te tano ra anei ta ratou ohipa e rave ra i nia i ta ratou mau parau, ratou hoi teie e teoteo nei i te mea e tei ia ratou ra te mau faaueraa tumu morare teitei, na roto i te faaheporaa ˈtu i te toea o ta ratou mau avaava i te tahi mau fenua tei raro roa hoi i te pae no te faanavairaa faufaa?

Te tahi mau patoiraa

Ua opani vetahi mau fenua no Afirika, mai ia Gambie, Mozambique e Sénégal, i te mau parau faatiani no te turu i te avaava. I te matahiti i mairi aˈenei, ua parau te faatere hau no te fenua Nigéria i te pae no te Oraora-maitai-raa o te tino e “te opani ra [te faatereraa] i te mau parau faatiani atoa e ravehia i roto i te mau vea, e haapurorohia na roto i te radio, na roto i te afata teata e i nia i te mau parau e tapirihia. Fatata roa te opanihia i te puhipuhi i te avaava i roto i te mau vahi e haere-rahi-hia e te taata e tae noa ˈtu i roto i te mau pereoo uta taata”. Ia au i te mau faaararaa a te hoê taata no te fenua Nigéria e rave ohipa na te Hau, i faaite mai i te A ara mai na! (i te avae tenuare 1989), mai te mea ra ïa e aitâ taua tumu parau nei i haapapu-maitai-hia ˈtura.

Ua taiohia e 240 milioni feia puhipuhi avaava i te fenua Tinito. Te tohu nei te mau tia haapao i te pae no te rapaauraa e i te matahiti 2025, e piti milioni Tinito te pohe i te mau matahiti atoa e o te avaava te tumu. Mea fifi roa te huru tupuraa, mai ta te vea China Reconstructs e haapapu ra: “Noa ˈtu â ïa e ua opani te faatereraa tinito i te parau faatiani no te turu i te avaava, e te faahaamanaˈo pinepine maira te mau vea i te mau faahopearaa iino o te avaava e aita te moni hoo no te avaava e faaea ra i te maraa, te rahi noa ˈtura te feia puhipuhi avaava i te fenua Tinito.” Te hoê o te mau faahopearaa o taua ohipa nei o “te mariri ai taata ïa e tae noa ˈtu i te mau maˈi mafatu e te mau maˈi mahaha tei riro ei mau tumu matamua e pohe ai te taata i te fenua Tinito”.

I roto i te tahi mau vahi no te fenua Tinito, ua riro te fariiraa i te mau manihini ma te horoa ˈtu i te tahi avaava na ratou ei tapao no te tahi peu farii maitai. Noa ˈtu e eaha ra, e utua teimaha mau ta te mau Tinito e amo nei no te avaava. Ia au ia i te vea ra China Reconstructs, “te faaite ra te feia aravihi i te pae no te ohipa rapaauraa e te rahi noa ˈtura te mariri ai taata o te mahaha”. Teie ïa te manaˈo o te hoê taata aravihi tinito: “Mea teimaha roa te mau faahopearaa ta tatou e amo nei i teie nei.”

Te vai ra i roto i te feia e haaparare nei i te parau faatiani no te turu i te avaava, i te hoê mana atâata mau: to ratou mana haavarevare i nia i te mau parau e haapararehia nei e e haapurorohia nei.

[Hohoˈa i te api 10]

Parau faatiani no te patoi i te avaava i te fenua Hong-Kong.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono