VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g87 8/11 api 10-14
  • Te aroraa i te hepohepo rahi — Nafea te tahi pae ia tauturu atu

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te aroraa i te hepohepo rahi — Nafea te tahi pae ia tauturu atu
  • A ara mai na! 1987
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ia rave tatou i to ˈna parahiraa
  • Te tiaturi-faahou-raa ia ˈna iho
  • Ahiri e o to oe hoa faaipoipo
  • Te tauturu a te mau hoa
  • Tamǎrûraa no te feia e taiâ ra
    Tamǎrûraa no te feia e taiâ ra
  • Nafea ia aro atu i te hepohepo
    A ara mai na! 1987
  • Te mau tumu i te pae no te feruriraa
    A ara mai na! 1987
  • Te aroraa i te hoê enemi ino mau
    A ara mai na! 1987
A ara mai na! 1987
g87 8/11 api 10-14

Te aroraa i te hepohepo rahi — Nafea te tahi pae ia tauturu atu

A TORU atura taime to Anne taniuniuraa ˈtu i te atea i roto noa tau mahana, e aita hoi e tumu no te reira. Ua tapao râ to ˈna mama, o Catherine, e e ere to ˈna reo i te mea oraora maitai. “Mai te reo ïa o te hoê taata e hepohepo rahi ra, o ta Caherine ïa e faataa ra. Aita râ o ˈna i haapahipahi noa ˈˈe, o to ˈna râ reo teie e faaite tahaa ra: ‘A tauturu mai ia ˈu!’” Ua taiâ roa o Catherine i to ˈna taaraa i te ahoaho rahi o ta ˈna tamahine.

“Ua faaite atu vau ia Anne e e tae mai au ananahi, ta Catherine ïa e haamanaˈo ra. Ua haamata ihora oia i te taˈi, farii ihora i muri iho na mua ˈˈe oia vaiiho ai i te niuniu.” I to ˈna taeraa ˈtu, ua ite atura o Catherine ma te hitimahuta e ua faaite o Anne i to ˈna mau hoa e aita to ˈna e tiaturiraa faahou e aita to ˈna e faufaa aˈe. Ua faaite atoa oia e haapohe oia ia ˈna! Auaˈa râ, ua maitai mai o Anne na roto i te tauturu ta to ˈna mama i horoa i to ˈna faaearaa e pae mahana. Ua riro te reira ei tauiraa rahi no ˈna. “Ua haapii te reira ia ˈu e mea faufaa mau te faaroo i te parau, o ta Catherine ïa i parau. E nehenehe o ˈna e haapohe ia ˈna, eaha ïa to matou huru ahiri aita matou i tauturu atu ia ˈna i te taime oia a hinaaro ai i te reira!”

E mea pinepine te tauturu a vetahi ê i te faaora mai i te hoê taata e hepohepo ino mau ra. E oioi atoa anei outou i te tauturu atu mai ia Catherine? I te mau matahiti atoa, e mau hanere mirioni taata i roto i te ao nei e hepohepo rahi ra; e nehenehe atoa ïa te hoê o to outou mau hoa aore ra fetii e roohia i te reira maˈi. Tera râ, te tautururaa ˈtu i te hoê taata e hepohepo rahi ra, e nehenehe atoa oe e riri i te tahi taime.

I roto i ta ˈna ra buka Mai roto mai i te hepohepo rahi (beretane), te faahiti ra te taote no te pae o te feruriraa o Leonard Cammer i te huru o te hoê vahine e aita e taa faahou ra eaha râ ta ˈna e rave no ta ˈna tamaiti e hepohepo ra. I to raua haereraa e hiˈo i te taote, ua autâ ihora te mama e: “E faaatea ê o ˈna ia matou e mai te huru ra e aita matou to reira. Ua ite hoi oia e te here ra mâua ia ˈna. No te aha oia i haamauiui ai ia mâua mai te reira te huru? Aita oe i ite i te rahi o to ˈu faaoromai, e te taote e.” Ua horoa o Leonard Cammer i teie manaˈo: “Ahiri e ua taa ia ˈna te rahi o to ˈna mauiui! (...) Te manaˈo ra te taata e peapea ra e ua riro o ˈna ei hopoia teimaha no to ˈna fetii. Ua riro atoa râ o ˈna ei hopoia teimaha no ˈna iho, no te mea aita roa ˈtu o ˈna e nehenehe noa ˈˈe e taui i to ˈna huru, e no reira oia i haama roa ˈi mai te huru ra e ua faahaehaahia oia. Hoê anaˈe iho ravea e toe ra no ˈna: te faaatea-ê-roa-raa ia ˈna.” Ua ino roa ˈtura to ˈna huru no te mea aita taua metua vahine ra i taa maite i te reira. No te tautururaa ˈtu i te taata e peapea ra, na mua roa ˈˈe, e tia ïa...

Ia rave tatou i to ˈna parahiraa

‘Te raveraa i to vetahi ê parahiraa’, o te imiraa ïa i te ravea ia ite tatou hoê â huru manaˈo e to ˈna(Petero 1, 3:8). Ia papu tatou e, te mauiui mau ra te taata e peapea ra. E ati mau to ˈna, e ere i te mea haavarevare. “E oto atoa hoi i te feia e oto ra”, o ta te aposetolo Paulo ïa e parau ra (Roma 12:15). Teie atoa ïa te auraa, a tamata i te taa e mai te aha te rahi o te mauiui o te taata e peapea ra.

Parau mau, eita oe e ite roa ˈtu i to ˈna huru, e nehenehe râ oe e faaite i te hoê anaanatae haavare ore na roto i te hinaaro-mau-raa e ite i te reira. A imi i te ravea ia paraparau mai o ˈna, e ia faaite tahaa mai o ˈna i to ˈna mau manaˈo hohonu, a tamata i te hiˈo i te mau mea atoa mai ta ˈna iho e hiˈo ra, na roto i te tuuraa ˈtu ia oe i to ˈna parahiraa. Eiaha e haava ia ˈna i te na ôraa e: ‘Eiaha oe e na reira’, aore ra: ‘E ere te reira i te mea tano.’ E mea paruparu roa te taata e hepohepo ra i te pae no te mau manaˈo hohonu, e e faahaehaa roa ˈtu â ïa teie mau huru faahaparaa ia ˈna. Oia mau, aita te taata e hepohepo ra e haafaufaa faahou ra ia ˈna iho.

Te tiaturi-faahou-raa ia ˈna iho

Ia nehenehe te taata e hepohepo ra e tiaturi faahou ia ˈna iho, e tia ïa ia oe ia haaferuri atu ia ˈna. Ma te mǎrû, a tauturu atu ia ˈna ia ite e mea hape mau â ia haafaufaa ore o ˈna ia ˈna iho. Teie râ, aita atoa e faufaa ia faahiti i te hoê aparauraa no nia i to ˈna faufaa rahi. “Mai tei iriti i te ahu i te mahana toetoe ra; e mai te vinega i niniihia i nia i te miti ra, oia tei fatu i te pehe i te taata i roohia i te ati ra”, mai ta te Maseli 25:20 e parau ra. E riro paha te hoê aparauraa na niania-noa-hia i te ore e faaitoito i te hoê taata e hepohepo ra e riro râ hoi i te faairia ˈtu ia ˈna, no te mea e varavara roa o ˈna i te faahiti mai i te mau tumu oia e manaˈo ai e mea faufaa ore o ˈna.

Ei hiˈoraa, e parau paha te hoê taata e hepohepo ra: ‘Aita ta ˈu e ohipa maitai aˈe e e faaea noa vau mai tera te huru.’ E nehenehe ra ïa oe e ani atu ma te mǎrû: ‘E nehenehe anei ta oe e faaite mai e e no te aha oe i manaˈo ai mai te reira te huru?’ A faaroo maitai i ta ˈna mau pahonoraa. Ia faaite anaˈe oe i te anaanatae rahi na te reira ïa e haapapu atu ia ˈna e mea faufaa mau te parau ta ˈna e parau ra. A faaite tahaa noa mai ïa oia ia oe i to ˈna mau manaˈo hohonu, e nehenehe ïa oe e ani atu i te tahi atu mau uiraa no te tautururaa ˈtu ia ˈna ia ite oia e ia taui i ta ˈna mau huru feruriraa o te aratai ra ia ˈna i roto i te hepohepo rahia.

A tuu atu i te mau uiraa ohie e te papu, eiaha mai te huru e te aˈo atura oe i te taata no te haaferuri râ ia ˈna (a hiˈo i te tabula i nia ˈtu). Ia ite anaˈe oe e te faarahi ra o ˈna i to ˈna fifi na roto i te tahi mau huru i to ˈna, e nehenehe ïa oe e ani atu ma te mǎrû, eiaha ra ma te faahapa ˈtu ia ˈna e: ‘Te manaˈo ra anei oe e maitai mai to oe huru na roto i ta oe huru raveraa? Ia manaˈo oe e ere anei te mea tia ia taui oe i to oe huru i roto i tera e tera tuhaa?’ A vaiiho atu ia ˈna ia horoa mai i to ˈna iho mau manaˈo e na te reira paha e tauturu mai ia ˈna ia tiaturi faahou ia ˈna iho.

E mea pinepine te taata e hepohepo ra i te ore e ite faahou i to ˈna iho mau maitai; a faafariu i to ˈna ara-maite-raa i nia i to ˈna iho faufaa e to ˈna iho aravihi. Peneiaˈe e mea aravihi te hoê vahine i te atuatu i te mau tiare, e aore ra mea ite o ˈna i te tunu i te maa. Peneiaˈe ua rave te hoê taata i te mau tamarii e mea oaoa ratou e e feruriraa aifaito to ratou. A imi eaha te mau tuhaa i reira te taata e hepohepo ra e manuïa ˈi e a faaite atu ia ˈna. E nehenehe atoa oe iho e ani atu ia ˈna ia tapaopao i te reira ia nehenehe o ˈna e hiˈo atu i te reira a muri aˈe. E nehenehe atoa oe e tauturu atu ia ˈna na roto i te vaiihoraa ia ˈna ia faaite mai i to ˈna aravihi i nia ia oe.

E nehenehe tatou e faahiti i te hiˈoraa o Marie, e mea ite roa o ˈna i te nira i te ahu, e ua hepohepo ino mau o ˈna i muri aˈe. Teie ta te hoê o to ˈna mau hoa i ani atu ia ˈna i te hoê mahana: “E hinaaro anei oe e tauturu ia ˈu ia maiti i te hoê ahu metera e i te hoê hohoˈa no te hamaniraa i te ahu? Te hinaaro ra vau e nira i te hoê ahu no ˈu.” Ua faaau maira o Marie na ˈna e nira i te ahu no ˈna. “Auê hoi oe i te maitai e!” ta to ˈna ïa hoa i pahono mai. I muri aˈe ua haamauruuru poupou atura o ˈna ia Marie, e ua faaite roa o ˈna i roto i te hoê rata i te taatoaraa o te mau haapoupouraa no taua ahu ra. “Na reira vau i te tiaturi-faahou-raa ia ˈu iho. Ua riro ïa te reira mai te hoê ohipa apî oaoa i roto i to ˈu oraraa, ta Marie ïa i parau. I muri aˈe to ˈu iteraa e ua roo-atoa-hia to ˈu hoa i te hepohepo rahi; ua ite oia e e nehenehe ta ˈna e tauturu rahi mai ia ˈu na roto i te horoaraa mai i taua ohipa ra. E te reira mau hoi tei tupu. Ua rahi aˈe ta ˈna i rave no ˈu i ta ˈu i rave no ˈna.”

A tauturu atu i te feia e hepohepo ra ia haamau i te mau tapao papu e naeae-oioi-hia e ratou ia au i to ratou aravihi e i to ratou huru. Peneiaˈe e mau ohipa ohie no te fare, te ohipa rave rima, aore ra te faahitiraa i te mau parau maitatai. Ua faaite te hoê taata o tei roohia i te hepohepo ino mau e: “Ua tamata vau i te mau mahana atoa ia parau i te mau parau no te faaitoitoraa i to ˈu iho utuafare fetii e aore ra i to ˈu mau hoa.” Ia naeahia teie mau tapao au noa i reira ïa te taata e hepohepo ra e tiaturi faahou ai ia ˈna iho.

Ahiri e o to oe hoa faaipoipo

Teie ïa te manaˈo matamua o te feia tei roohia to ratou hoa faaipoipo i te hepohepo ino mau e o ratou te tumu no te reira. E faatupu mai te reira i te faahaparaa ia ˈna iho, e i muri iho o te mau tatamaˈiraa ïa. Aita râ te hepohepo rahi i riro i te mau taime atoa ei tapao e aita te faaipoiporaa i manuïa.

I muri aˈe i to raua hiˈopoaraa i te oraraa o te 40 mau vahine e hepohepo ra, ua faaoti ihora o Myrna Weissman e Eugene Paykel, taata papai i te buka ra Te vahine e hepohepo ra (beretane), e: “Aita te taatoaraa o teie mau vahine i farerei i te mau fifi i roto i te faaipoiporaa hou a roohia ˈi ratou i te hepohepo. Ua ite matou e e faaite tahaa noa te vetahi o te mau hoa faaipoipo i to ratou mau manaˈo e ua taa ratou i to te tahi e to te tahi mau hinaaro (...) hou a roohia ˈi i te hoê o raua i te hepohepo. E faatupu mai te maˈi i te hoê faateimaharaa rahi i nia i te mau auraa e vai ra i roto i te faaipoiporaa.” — Na matou e haapapu nei.

E ere te reira anaˈe te tumu no te hepohepo i te mau taime atoa, e nehenehe ra te mau auraa fifi e aore ra na niania noa i roto i te faaipoiporaa e faatupu i te hoê tupuraa ohie te taata i te roohia i te hepohepo. Ua papaihia i roto i te tabula o te api te tahi mau mea o te faatupu mai i te hepohepo. Ua farii te hoê tane, e ua opua hoi ta ˈna vahine e hepohepo ra i te haapohe ia ˈna e: “Aita vau e haapao maitai i to ˈna mau hinaaro i te pae no te mau manaˈo hohonu e i te pae varua. Ua faariro vau ia ˈna ei hoa noa no ˈu eiaha râ ei vahine na ˈu. Ua tauturu noa vau ia vetahi ê e aita ˈtura vau i aupuru ia ˈna e i tamahanahana ia ˈna mai ta ˈna i hinaaro e mai ta ˈna e titau ra. Ua tutava vau no te aparauraa ˈtu ia ˈna e no te ora-mau-raa ˈtu e o ˈna atoa.” Te vai ra anei te tahi mau tuhaa ta oe i ite i roto i to oe utuafare fetii o te tia ia haamaitaihia? Eaha atu â te nehenehe e tauturu i te hoê hoa faaipoipo e hepohepo ra?

◻ Faaoromai, faaoromai, faaoromai! No te mea te peapea ra te hoê taata e hepohepo ra, e nehenehe ïa oia e iria ˈtu i nia i to ˈna hoa faaipoipo. Ua faaite mai o Victoria, tei roohia i te hepohepo ino mau e: “Ua riri roa vau ia ˈu iho e faaturuma ihora. Papu roa e ua hinaaro ta ˈu tane e to ˈu mau tamarii i te taponao ia ˈu i roto i te hoê paepae e a faarue atu ai te taviri. Area râ, ua hanere te taime to ratou parauraa mai ia ˈu e: ‘Ua here matou ia oe; ua ite matou e e aita oe e na reira ra ma te opua mau’, aore ra: ‘Peneiaˈe ua rohirohi roa oe.’” Oia mau, e tia ia tatou ia farii e e nehenehe te hoê taata e hepohepo ra e parau e rave rahi mau parau o ta ˈna e ore e manaˈo mau ra. Tae noa ˈtu ïa Ioba, te hoê taata faaroo, ua farii oia e e no to ˈna inoino ‘i uana roa ˈi ta ˈna mau parau’. (Ioba 6:3.) Ia taa maitai ia oe e e ere taua mau parau ra no oe anaˈe, na te reira ïa e tauturu mai ia oe ia pahono atu ma te mǎrû e te maitai no te faaore i te riri (Maseli 15:1; 19:11). Eiaha ra oe e manaˈo e e oioi noa to oe hoa faaipoipo i te maitai mai.

◻ A turu atu ia ˈna i te pae varua e i te pae o te mau manaˈo hohonu. Ua ite e rave rahi mau taata e hepohepo ra e ua riro te mau putuputuraa a te mau Ite no Iehova ei faaitoitoraa i te pae varua no te faaoromai (Hebera 10:25). Ua faaite mai o Irène o tei roohia i te hepohepo e 18 avae te maoro e: “Te hoê pô, na mua ˈˈe te putuputuraa te taˈi noa ra vau no te mea aita roa ˈtu vau e hinaaro ra e farerei i te hoê noa ˈˈe taata. Ua faaitoito maira ta ˈu tane ia ˈu, e i muri aˈe i te hoê pure, reva ˈtura mâua. Ua tapea noa vau i to ˈu mau roimata i te maororaa o te putuputuraa, ua î roa ra vau i te mauruuru i te Atua ra o Iehova no te mea ua horoa mai oia i te itoito ia tae atu vau.”

Hau atu i te hoê tauturu i te pae varua, e hinaaro te hoê taata e hepohepo ra i te turu a to ˈna hoa faaipoipo i te pae no te mau manaˈo hohonu. Te faataa ra o Irène mea nafea ta ˈna tane i te na reiraraa: “Ia taoto anaˈe te mau tamarii, i reira ta ˈu tane e o vau iho e tauaparau ai; i te tahi mau taime e taˈi vau fatata hoê hora te maoro. Ua riro ta ˈna tauturu ma te taa maitai i to ˈu huru ei maitai no ˈu. E pure o ˈna e o vau atoa, e faaroo mai o ˈna i ta ˈu parau e aore ra e vaiiho o ˈna ia ˈu ia taˈi i nia i to ˈna tapono, ia au i te mea e hinaarohia e au i te reira taime.” Te mea hoi e haapeapea iho â te hoê kerisetiano ia auhia mai o ˈna e to ˈna hoa faaipoipo, a haapapu pinepine atu ïa i te taata e hepohepo ra e te na reira mau ra o ˈna. — Korinetia 1, 7:33, 34.

◻ A tauturu atu ia ˈna i te pae tino nei. Te raveraa i te ohipa i te fare e te haapaoraa i te mau tamarii e nehenehe te reira e riro taue mai ei mea teimaha roa no te hoê vahine e hepohepo ra. E nehenehe te tane (e tae noa ˈtu i te mau tamarii) e tauturu atu ia ˈna ia tamâ i te fare e ia tunu i te maa. A tamata eiaha e ani atu ia ˈna i te mea e tia ia rave, no te mea e nehenehe te reira e haapeapea ia ˈna. “Aita o Bernard, ta ˈu tane, i faatia i te hoê noa ˈˈe taata ia titau mai ia ˈu hau atu i ta ˈu e nehenehe e rave i taua taime ra. Ua paruru mai o ˈna ia ˈu”, ta Elisabeth ïa i faataa mai, te hoê metua vahine i roohia i te hepohepo ino mau. “No reira ïa vau i nehenehe ai e feruri i te hoê anaˈe iho mea: ia maitai au. Aita te taote i faaue noa ia ravehia te raau ua faaitoito atoa ra o ˈna ia ˈu ia faaetaeta vau i to ˈu tino i te mau mahana atoa. Ua tauturu mai Bernard ia ˈu ia na reira vau. Te mau mahana atoa e haere avae noa mâua.” Te faanahoraa i te ori-haere-raa e te taata e hepohepo ra e nehenehe atoa ïa te reira e tauturu atu ia ˈna. E titau mai ïa te reira ia imi te tane i te hoê ravea.

Te tauturu a te mau hoa

“E aroha mai â te taua i te mau mahana atoa ra, i fanau mai râ te taeae no te anotau e ati ai ra”, ta te Maseli 17:17 e parau ra. E itehia te haavare ore o te hoê faahoaraa ia tupu anaˈe te anotau e ati ai ra, mai te hoê hepohepo rahi. Eaha ïa te tauturu ta te hoê hoa e nehenehe e horoa mai?

“Ia hepohepo anaˈe vau e papai pinepine mai te hoê hoa ia ˈu e e tuu iho â o ˈna i te mau irava bibilia no te faaitoito mai ia ˈu, ta Marie ïa e faataa ra. E na nia iho noa ïa vau i te taio i taua mau rata ra ma te taˈi. Riro maira taua mau rata ra ei taoˈa faufaa mau no ˈu.” Mea au roa na te feia e hepohepo ra te mau rata, te mau cartes postales e ia taniuniuhia mai ratou no te faaitoito ia ratou. E mea maitai atoa ia haere e hiˈo ia ratou no te tamahanahana ˈtu ia ratou. “Ia ore anaˈe te taata e haere mai e hiˈo, mai te huru ra e e o ˈna anaˈe iho â ïa, ta Elisabeth ïa e faataa ra. A pure e te taata e hepohepo ra,a faatia ˈtu ia ˈna te mau tupuraa anaanatae mau; e nehenehe atoa oe e faaineine i te hoê maa e afai roa ˈtu i te utuafare. Ua hamani te hoê hoa i te hoê afata e e rave rahi mau taoˈa rii nainai to roto. Tupu atura to ˈu maere e te oaoa atoa i to ˈu tatararaa i te tahi i muri mai i te tahi!”

Oia mau, ia hinaaro anaˈe oe e rave i te tahi mau ohipa mai te haereraa e hoohoo e aore ra te raveraa i te tahi mau ohipa o te fare no te hoê taata e hepohepo ra, a haapao maitai ïa oe i te mea e tia ia ravehia. A faaroo i ta ˈna parau. Eiaha e onoono atu i te rave i te hoê mea mai te peu e aita o ˈna e hinaaro ra. I te tahi mau taime, ia ite i te hoê taata e te ravehia ra i te ohipa o ta ˈna iho e tia ia rave e nehenehe te reira e faahapahapa ia ˈna. Peneiaˈe mea au aˈe na te taata e hepohepo ra ia vai noa te mau mea mai te reira.

I roto i te mau amuiraa a te mau Ite a Iehova, e riro atoa te mau matahiapo, aore ra te mau tiai mamoe i te pae varua ei tauturu faufaa rahi. Te faataa ra o Irène e: “Ua faaite atu vau i to ˈu fifi i nia e piti matahiapo. (Ua apiti atoa mai ta ˈu tane no te tururaa mai ia ˈu.) Ua riro te reira ei taahiraa rahi, e ua tauturu rahi mai râua ia ˈu. Ua ite atura vau e e te haapeapea mau ra taua mau taata ra no ˈu.” Na roto i te faaroo-maite-raa i te taata e hepohepo ra e te ineineraa no te faruru atu i teie mau huru tupuraa, e nehenehe ïa i te mau matahiapo “e tamahanahana ˈtu i te aau taiâ”b. — Tesalonia 1, 5:14; Maseli 12:18.

Mea faufaa roa ia ite eaha te taime tano no te aniraa i te tauturu a te mau taote — e nehenehe mau te reira e faaora i te hoê taata! I te tahi mau taime e nehenehe te fifi e rahi roa ˈtu â ia hinaarohia ia rave te taata e hepohepo ra i te mau raau. Eiaha e tiai e na te taata e hepohepo ra e faaoti e haere o ˈna e hiˈo i te taote. Mea pinepine na oe iho â e faaoti i te mahana e haere ai o ˈna e hiˈo i te taote. E nehenehe ra oe e tamǎrû ia ˈna i te na ôraa e: ‘Ua ite au e e ere i te mea ino roa, mea maitai râ ia faatupuhia te tahi mau maimiraa no te haapapu atu i te reira. Ua here roa vau ia oe, e ere râ vau i te taote.’ Mau papu na roto râ i te mǎrû.

E ere i te mea ohie te tautururaa ˈtu i te hoê hoa e aore ra te hoa faaipoipo o te hepohepo ra; e nehenehe râ te tamau-maite-raa e riro ei faaora i te hoê taata. Pinepine e maitaihia mai o ˈna na roto i te anaanatae o ta oe e faaite ra. Ei hiˈoraa, i to Marguerite fifi-rahi-raa, ua parau atura o ˈna i ta ˈna tane e e hinaaro o ˈna e faarue i te mau mea atoa e e haapohe atoa ia ˈna. Ua parau mǎrû atura o ˈna ia ˈna e: “E tauturu vau ia oe eiaha oe ia faarue.” Ua putapû roa o ˈna i te iteraa e te haapeapea ra ta ˈna tane no ˈna, ua faataa maira o Marguerite e: “Ite atura vau i teie nei e e nehenehe ta ˈu e tamau i te aro atu i te reira.” Ua na reira oia e i te pae hopea ua matara mai o ˈna i to ˈna hepohepo.

[Nota i raro i te api]

a A hiˈo i “Te hepohepo — E nehenehe e faaruru atu i te reira” i roto i ta tatou numera no te 22 no atopa 1987.

b A hiˈo i te tumu parau “Te hoê arero aravihi no te ‘faaitoitoraa i te taata e peapea ra’” i roto i te numera no te 1 no setepa 1982 no te Pare Tiairaa (neneihia na teie noa iho â feia papai).

[Tumu parau tarenihia i te api 11]

Te feruriraa ia nehenehe oia e tiaturi faahou ia ˈna iho

Ua hepohepo roa te hoê vahine, no te mea ua fifihia to ˈna faaipoiporaa ua faaturi hoi ta ˈna tane e opua ihora oia e haapohe ia ˈna. I muri aˈe, ua faaite oia i te hoê taata toroa aˈo aravihi e: “Aita anaˈe o Raymond, aita to ˈu e faufaa aˈe. (...) Aita anaˈe o Raymond, eita ïa vau e oaoa faahou â.”

Ua ani atura te taata aˈo e: “Mea oaoa anei oe i to oe oraraa e o Raymond?” Ua pahono maira oia: “Eita, e tatamaˈi noa mâua ua i te mau taime atoa e na te reira e haamauiui ia ˈu.” Na ô faahou atura oia: “Te parau ra oe e aita to oe faufaa mai te peu e aita anaˈe o Raymond. Hou oe a farerei ai ia ˈna ua manaˈo anei oe e aita to oe e faufaa aˈe?”

“Aita, aita roa ˈtu”, ta te vahine hepohepo ïa i parau. Pahono maira ïa te taata aˈo e: “No reira, no te aha ïa oe e hinaaro ai i teie nei ia ˈna no te ora?” I to ˈna tuatapaparaa i teie tupuraa i roto i ta ˈna buka “Huananeraa o te roro e te rapaauraa i te feruriraa” (beretane), ua faaite te taote ra o Aaron Beck e: “I roto i te tahi atu aparauraa, ua faataa mai teie vahine i te mea i haaputapû ia ˈna: Nafea o ˈna e nehenehe ai e ora e aita anaˈe hoi o Raymond, no te mea hoi e hou oia a farerei ai ia ˈna e mea oaoa o ˈna e mea ite i te amo i ta ˈna mau hopoia?” Ua upootia atoa oia i to ˈna hepohepo.

[Tumu parau tarenihia i te api 13]

Te huru oraraa i roto i to outou utuafare e faatupu anei te reira i te hepohepo?

◻ Te faahaehaahia ra anei te tiaturiraa ia ˈna iho na roto i te mau parau tano ore, mai teie te huru: ‘No te aha e ere oe i te hoê vahine faaipoipo maitai aˈe?’, ‘Ua here au ia oe noa ˈtu to oe huru’, aore ra: ‘No te aha oe e nevaneva noa ˈi!’

◻ Te pari noa anei te hoê o te mau hoa faaipoipo e na te tahi i faatupu mai i te mau fifi, noa ˈtu eaha te mau mea i ravehia, e na te reira e faatupu mai i te manaˈo faahapa ia ˈna iho?

◻ No te huru oraraa e vai ra i roto i te utuafare aita ˈtura ïa e nehenehe e faaite i te mau manaˈo, e te taata e faaite tahaa ra i te mea e vai ra i roto i to ˈna mafatu e faarirohia o ˈna ei taata paruparu?

◻ Te manaˈo ra anei te hoê o te mau hoa faaipoipo e ia te riro mai oia ei taata tia e mauruuru mai ïa te tahi?

◻ E nehenehe anei e faatupu i te hoê tauaraaparau papu maitai e te haavare ore?

[Hohoˈa i te api 14]

Ia au i te hoê vahine e hepohepo ra, ‘ua riro te mau rata tei haponohia mai e te hoê hoa ei faufaa rahi roa no ˈna’.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono