Te mau tumu i te pae no te feruriraa
“U rave au e rave rahi mau hiˈopoaraa, aita râ hoê aˈe mea i itehia mai”, ta te taote ïa i faataa mǎrû atu ia Elisabeth. “Te manaˈo nei au e ua roohia oe i te hepohepo ino mau, e te vai mau râ te mau tumu no te reira.”
Ua manaˈo aˈera o Elisabeth, tei tiaturi na hoi e e maˈi paha to ˈna i te pae tino nei, e ua tano paha te parau a te taote. Mai tau matahiti mai â, ua farerei oia i te mau fifi i te mau mahana atoa e ta ˈna tamaiti, e ono matahiti to ˈna i teie nei; ua itehia mai i te pae hopea, e eita ta taua tamarii nei, mea hauti roa hoi e e pinepine oia i te ore roa e faaroo i te parau, e nehenehe e haamau i to ˈna feruriraa i nia i te hoê ohipa. “No taua manaˈo teimaha ra e taua ahoaho ra o te mau mahana atoa e i te mea e aita to ˈu e taime aˈe no te faafaaea rii, rohirohi-roa-hia ˈtura vau i te pae feruriraa, o ta ˈna ïa i faaite mai. No to ˈu peapea rahi, manaˈonaˈo noa ihora vau e haapohe ia ˈu.”
Mai ia Elisabeth, ua faaoromai e rave rahi mau taata i roohia i te peapea rahi, i te mau faateimaharaa rahi roa i te pae o te feruriraa. O ta te mau faahopearaa ïa o te hoê tuatapaparaa i paraparau-rahi-hia, i faaite mai. Ua itea mai te feia i rave na i taua tuatapaparaa ra, oia hoi, na taata maimi beretane ra o George Brown e Tirril Harris, e te faaruru ra te mau vahine e peapea ra, e toru taime hau atu “i te mau fifi rahi” — mai te mau fifi i te pae no te nohoraa aore ra no te utuafare fetii — ia faaauhia i te mau vahine aita e peapea ra. Ua faatupu mai taua mau fifi ra “i te hoê hepohepo rahi e te tamau” tei vai noa mai e fatata e piti matahiti te maoro. Ia au noâ i taua tuatapaparaa ra, ua farerei te mau vahine e peapea ra e maha taime hau atu i te mau tupuraa fifi mau — oia hoi, te poheraa te hoê fetii piri roa aore ra te hoê hoa, te maˈi aore ra te hoê ati ino mau, te hoê parau peapea e faaite-taue-noa-hia mai, te ereraa i te ohipa.
Teie râ, ia au i te parau a Brown raua o Harris tane ma, e ere no te mau fifi ino mau anaˈe e tupu mai ai te hepohepo rahi. O te huru iho â râ o te taata tataitahi i mua i taua mau faateimaharaa ra e to ˈna iho paruparu i te pae no te feruriraa, te tumu.
“E au ra, i to ˈu manaˈoraa e, aita e ravea faahou”
Ua pepe-ino-mau-hia te tua o Sarah, te hoê vahine itoito roa, e toru ta ˈna tamarii apî, i ta ˈna vahi raveraa ohipa. I to te taote iteraa e e hernie discale to ˈna, ua faaue atura o ˈna ia faaiti roa mai oia i te rave i te ohipa. “Ua manaˈo aˈera vau e ua faufaa ore roa to ˈu oraraa taatoa, ta Sarah ïa i faˈi. Mea ohipa roa vau mai te tau mai â e tae roa mai i taua taime ra, i te pae atoa o te faaetaetaraa tino, inaha te rave ra vau i te reira e ta ˈu mau tamarii. Manaˈo atura vau i te mau mea atoa e erehia e au, ma te tiaturi papu e eita roa ˈtu te mau ohipa e afaro mai. Aita i maoro roa, aita ˈtura vau i ite faahou i te oaoa i roto i te oraraa. E au ra, i to ˈu manaˈoraa e, aita e ravea faahou.”
Na to ˈna huru i mua i te ati i farereihia e a ˈna i te ohipa, i aratai ia Sarah ia manaˈo e aita to ˈna e tiaturiraa faahou i roto i te mau tuhaa atoa o te oraraa. No reira oia i hepohepo rahi ai. I roto i ta raua buka Te mau tumu totiale o te hepohepo rahi (beretane), te parau ra o Brown e o Harris tane ma, no nia i te huru tupuraa mai teie te huru: “E nehenehe te reira [te mau tumu, mai te ati o Sarah], e aratai i te hoê taata ia faariro ei mea peapea roa te oraraa taatoa. I to mâua manaˈoraa, o te feruriraa e e aita e tiaturiraa faahou no te mau mea atoa, te tumu rahi o te hepohepo.”
No te aha ïa te mau taata e rave rahi e ore ai e nehenehe e faaruru atu i te moeraa mauiui mau o te hoê taata i herehia e ratou, e e roohia ˈi i te hepohepo ino mau? Ei hiˈoraa, no te aha o Sarah i ohie ai i te paruparu i mua i te manaˈo iino e haapeapea ra ia ˈna?
‘E ore roa vau e tia ia tâuˈahia mai’
“Aita iho â vau i tiaturi aˈenei ia ˈu iho, o ta Sarah ïa i faataa mai. Ua iti roa mai ïa to ˈu faatura ia ˈu iho e te manaˈo ra vau e eita roa ˈtu vau e tia ia tâuˈahia mai.” Mea pinepine te mauiui i te pae morare amuihia mai i te ereraa i te faatura ia ˈna iho i te riro ei haamataraa o te fifi. Te taiohia nei hoi i roto i te Maseli 15:13 e: “Ia oto râ te aau ra e inoino ai te varua [feruriraa].” Te farii ra ïa te Bibilia e e nehenehe te peapea o te feruriraa e tupu mai, eiaha noa na roto i te mau faateimaharaa no rapaeau mai e farereihia e te hoê taata, na roto atoa râ i te mau feaaraa no roto roa ia ˈna iho. Eaha hoi te nehenehe e faatupu i teie ereraa i te faatura ia ˈna iho?
Ua faaauhia vetahi o ta tatou mau huru feruriraa e te mau mea i haapiihia mai ia tatou i to tatou nainairaa. Te faˈi ra o Sarah e: “I to ˈu tamarii-rii-raa ra, aita to ˈu mau metua i haapopou noa ˈˈe ia ˈu. E tae roa i te taime a faaipoipo ai au, aita iho â vau e haamanaˈo ra e ua haamauruuru aˈenei te hoê taata ia ˈu. No taua tumu ra i imi ai au i te haamauruururaa a vetahi ê. E riaria roa vau ia au-ore-hia mai au.”
E ite-pinepine-hia teie hinaaro puai mau ia auhia ratou i roto i te feia e roohia i te hepohepo ino mau. Ua faaite mai te mau tuatapaparaa e e niu taua mau taata ra i to ratou manaˈo faatura ia ratou iho, i nia i te here e te haapopouraa a vetahi ê, eiaha râ i nia i te mea o ta ratou iho e rave ra. E haafaufaa ratou ia ratou iho mai te peu e te auhia maira ratou aore ra te tâuˈahia maira ratou e te tahi. Teie ta te hoê pupu feia maimi i faaoti: “Ia ore noa ˈtu teie tururaa, i reira ïa e ore atoa ˈi te faaturaraa ia ˈna iho, o te tumu rahi mau hoi te reira no te tupuraa mai te hoê huru hepohepo.”
Te hinaaro ia afaro roa te mau mea atoa
E pinepine te taata e hinaaro ra ia au-rahi-hia o ˈna, i te faaite i teie hinaaro ma te aifaito ore. A hiˈo na i te hiˈoraa o Sarah: “Te tutava noa ra vau i te faaoti maitai roa i te mau mea atoa ia auhia mai vau, mai tei erehia ia ˈu i to ˈu nainairaa. E na reira atoa vau i roto i ta ˈu ohipa. E tia ia ‘maitai roa’ to ˈu utuafare fetii. E tia roa ia ˈu ia naeahia taua huru faito ra.” I muri aˈe râ i to ˈna ati, ore roa ˈtura ta ˈna mau tiaturiraa atoa. Te parau faahou ra oia e: “Te manaˈo noa ra vau e, maoti au e ora ˈi to ˈu utuafare fetii; te mǎtaˈu noa ra vau e e ore oia e manuïa ia ore au e amo i taua hopoia ra e i muri iho, ia parau mai te mau taata e: ‘E metua vahine ino e e vahine faaipoipo ino oia.’
Ua aratai tia ˈtu te mau manaˈo o Sarah ia ˈna i roto i te hepohepo rahi. Mai te peu e e hiˈopoa tatou i te mau maimiraa i ravehia i nia i te huru o te feia e peapea ra, e ere roa ˈtu e o ˈna anaˈe iho mai te reira te huru. Inaha, ua faaite mai o Marguerite, tei roo-atoa-hia i te hepohepo ino mau e: “E peapea noa na vau i te manaˈo o vetahi ê no nia ia ˈu. E mea hinaaro mau na ˈu ia afaro roa te mau mea atoa, ia haapao-maitai-hia te hora, e taata peu roa hoi au i nia i te mau mea atoa.” Te taata e haamau i te mau tapao teitei roa ma te haapao ore i te mea mau aore ra o te faahua taata haapao maitai ia ˈna iho, e ia ore e taeahia ia ˈna i ta ˈna mau titauraa, e ohie ïa oia i te roohia i te hepohepo rahi. I roto i te Koheleta 7:16, te itehia ra teie faaararaa: “Eiaha oe e faataata parau-tia hua ia oe iho, eiaha hoi e faapaari rahi hua; eaha hoi ta oe faufaa ia taparahi ia oe iho?” “Ia faahua taata parau-tia” outou ia outou iho i mua ia vetahi ê, e nehenehe outou e roohia i te mau fifi i te pae tino e i te pae o te feruriraa atoa. E nehenehe ïa te inoino e tupu mai i muri iho, e faarahi atu i te tahi mau huru manaˈo iino roa e te haafaufaa ore ia ˈna iho.
“Aita roa ˈtu ta ˈu e ohipa maitai”
I te tahi taime e mea maitai ia feruri i nia ia ˈna iho. Ei hiˈoraa, e nehenehe paha te hoê taata e haruhia e e eiâhia i nia i te purumu no te mea te ori haere ra o ˈna anaˈe i te hoê vahi ataâta roa. Peneiaˈe e riri oia ia ˈna iho i to ˈna rooraahia i taua ati ra e e faaoti oia e taui i ta ˈna mau peu ia ore oia ia farerei faahou i taua huru fifi ra. Teie râ, e nehenehe ta ˈna e feruri hau atu â e e pari oia ia ˈna iho i te manaˈoraa e: ‘Aita vau e feruri nei i te ohipa ta ˈu e rave ra; e imi noa iho â vau i te fifi.’ E faaino roa te mau manaˈo haafaufaa-ore-raa ia ˈna iho mai teie te huru, i te huru o te taata e i te faatura atoa ia ˈna iho.
Ua farerei atoa o Marie, 32 matahiti, i teie mau huru manaˈo faaino. I muri aˈe i te hoê peapea, ua inoino roa oia i to ˈna tuaana e ono avae te maororaa. I te hoê ahiahi, ua maniania aˈera oia ia ˈna na roto i te niuniu paraparau. I to ˈna iteraa i te reira, ua niuniu to raua metua vahine ia Marie e ua tamaˈi atura oia ia ˈna.
Te faataa maira o Marie e: “Ua riri roa vau i to ˈu metua vahine, hau atu râ ia ˈu iho nei, i to ˈu iho â iteraa e ua haamauiui mau â vau i to ˈu tuaana”. I muri noa ˈˈe, ua tuôtuô noa ˈtura oia i nia i ta ˈna tamaiti e iva matahiti, no te mea eita oia e parahi maitai. I muri aˈe, ua parau maira ta ˈna tamaiti tei huru ê roa ia ˈna e: “Mama, te tuôtuô noa ra oe mai te huru ra e te hinaaro ra oe e taparahi pohe roa ia ˈu!”
Ua mauiui roa aˈera o Marie i taua mau parau ra. Ua faatia oia e: “Mai te huru ra e e vahine ino roa vau. Te manaˈo ra vau e: ‘Aita roa ˈtu ta ˈu e ohipa maitai!’ Ua manaˈonaˈo noa ˈtura vau i te reira. I muri iho, ua hepohepo roa ˈˈera vau.” Ua riro taua manaˈo haafaufaa-ore-roa-raa ia ˈna iho i te faaino roa ia Marie.
E nehenehe anei e faaoti e aita roa ˈtu te feia e roohia ra i te hepohepo ino mau, e faatura ra ia ratou iho? Eita roa ˈtu. Mea taa ê roa te mau tumu e te huru rau atoa hoi. E nehenehe te mau manaˈo hohonu e rave rahi e riro ei tumu no ta te Bibilia e parau ra e “te oto o te aau”. E faahiti anaˈe na i te parau no te inoino tamau noa, te hinaaro e tahoo atu, te manaˈo faahapa ia ˈna iho — tei tano aore ra tei faarahihia — e te oreraa e afaro e o vetahi ê (Maseli 15:13). E nehenehe hoi teie mau tumu e riro ei haamataraa no te paruparu o te feruriraa, oia hoi te hepohepo rahi.
I to Sarah taa-maite-raa e na to ˈna huru feruriraa e atuatu ra i to ˈna hepohepo rahi, ua inoino roa ˈˈera oia na mua ˈˈe. “I muri aˈe râ, ua mâmâhia mai vau, ta ˈna ïa i faaite mai, no te mea ua taa ia ˈu e mai te peu e na to ˈu mau manaˈo e faatupu i te hepohepo rahi, e nehenehe atoa ïa ta ratou e faaore i te reira.” Ia au i ta ˈna e parau ra, te faaitoito ra taua manaˈo ra ia ˈna. Te faataa maira oia e: “Ua papu ia ˈu e, ia taui anaˈe vau i ta ˈu huru hiˈoraa i te tahi mau mea, e maitai rii mai ïa to ˈu oraraa.”
Ua faatupu aˈera o Sarah i te mau tauiraa e titauhia ra, e ua ore atura to ˈna hepohepo rahi. Ua na reira atoa o Marie, o Marguerite e o Elisabeth, e ua upootia paatoa mai ratou i roto i teie aroraa. Eaha te mau tauiraa ta ratou i faatupu i roto i to ratou oraraa?
[Parau iti faaôhia i te api 24]
‘I to ˈu taaraa e na to ˈu mau manaˈo e faatupu ra i to ˈu hepohepo rahi, ua taa atoa ia ˈu e e nehenehe ta ratou e faaore roa i te reira, e ua tamǎrû rii mai taua manaˈo ra ia ˈu.’
[Tumu parau tarenihia i te api 22, 23]
Te hepohepo rahi o te tamarii: “E hinaaro vau e pohe”
Tauaparauraa e te taote ra o Donald McKnew, no te Fare maimiraa rahi (marite) no te oraora-maitai-raa i te pae feruriraa, o tei tuatapapa i taua tumu parau ra e 20 atura matahiti i teie nei.
A ara mai na!: I to oe manaˈoraa, eaha ïa te rahi o taua fifi ra?
Taote McKnew: Ua faaite mai te hoê tuatapaparaa i ravehia e ere i te mea maoro i teie nei i Nouvelle-Zélande i nia hoê tausani mau tamarii e, fatata 10 % o te mau tamarii i raro aˈe i te iva matahiti tei roo-aˈena-hia i te mau taime hepoheporaa. Te manaˈo nei matou e te peapea ra 10 te tae atu i te 15 % o te mau tamarii haere haapiiraa. Mea iti roa te tamarii e hepohepo rahi ra.
A ara mai na!: Nafea e itehia ˈi te mau tamarii e haapeapea rahi ra?
Taote Mc Knew: Te hoê o te mau tapao tumu, oia hoi eita ratou e anaanatae faahou i te hoê noa ˈˈe mea. Eita ratou e hinaaro faahou e haere e hauti i rapaeau aore ra e farerei i to ratou mau hoa iti. Eita ratou e tâuˈa i te fetii. E itihia mai te feruri-noa-raa i te hoê mea. Eita atoa ratou e anaanatae faahou i te mau hohoˈa afata teata e tae noa ˈtu i ta ratou mau ohipa no te haapiiraa. E itehia te manaˈo e haafaufaa ore e te faahaparaa ia ratou iho. E hahaere noa ratou ma te parauraa e e mea ino ratou e aita hoê aˈe taata e au ra ia ratou. Eita ratou e taoto, aore ra e taoto rahi roa ratou; eita ratou e tamaa faahou, aore ra e tamaa rahi roa ratou. E parau atoa ratou i te mau parau haapohe ia ratou iho mai teie te huru: “E hinaaro vau e pohe.” Ia itehia teie mau tapao atoa i te hoê â taime e ia vai noa te reira hoê aore ra e piti aˈe hebedoma, e tamarii hepohepo rahi roa ïa teie.
A ara mai na!: Eaha te mau tumu rahi roa ˈˈe no te hepohepo rahi o te tamarii?
Taote McKnew: Ia imihia te mau tumu taa ê o te hepohepo rahi o te tamarii, te mea matamua roa, o te moeraa ïa te hoê taata herehia e ratou. Mea pinepine, te moeraa ïa te papa aore ra te mama, peneiaˈe atoa paha te moeraa te tahi atu melo o te utuafare fetii, te hoê hoa e tae noa ˈtu te hoê animala i auhia e ratou. I muri iho, o te haafaufaa-ore-raa ˈtu ïa ia ˈna e te manaˈoraa e ua faaruehia o ˈna. Te farerei nei matou e rave rahi mau tamarii tei faahaehaahia e na te mau metua e rave ra e ia haafaufaa ore ratou ia ratou iho. I te tahi taime, e pari-noa-hia te tamarii. E faariro-noa-hia e o ˈna aˈe te tumu o te mau fifi o te utuafare fetii. No reira mai ïa to ˈna manaˈo e mea faufaa ore o ˈna. I te pae hopea, e nehenehe te huru ê o te haerea o te hoê metua e riro ei tumu no te hepohepo rahi o te tamarii.
A ara mai na!: Te parau ra te buka No te aha Johnny e ore ai e taˈi? (beretane), o oe iho hoi te hoê o te feia papai e, e rave te tahi mau tamarii e peapea ra i te raau taero, te ava aore ra e riro mai ratou ei taurearea ohipa ino. Eaha ïa te tumu?
Taote McKnew: Te manaˈo nei matou e te tamata ra ratou i te huna i to ratou hepohepo rahi, tae noa ˈtu ia ratou iho. No te aroraa ˈtu i te reira, mea pinepine ïa ratou i te rave i te tahi atu â mau ohipa, ei hiˈoraa, te eiâraa i te mau pereoo, te raveraa i te raau taero aore ra te inu-hua-raa i te ava. O te hoê ïa te reira ravea no te hunaraa i to ratou fifi. Inaha, ua riro teie hinaaro e huna i te hepohepo rahi ei hoê o te mau tuhaa e taa ê ai te mau tamarii i te mau taata paari.
A ara mai na!: Nafea outou e ite ai i te taa-ê-raa e vai ra i rotopu i te tamarii e peapea ra e te tamarii haerea ino?
Taote McKnew: Ia paraparau matou i taua mau tamarii ra e ia horoa matou i te ravea ia faaite tahaa mai ratou i to ratou manaˈo, e pinepine i te itehia mai te hepohepo rahi. E ia rapaau-maitai-anaˈe-hia te hepohepo rahi, e maitai mai ïa to ratou haerea. Noa ˈtu e te vai ra te tahi atu â fifi e ite-maitai-hia ra, te vai noa ra te hepohepo huna.
A ara mai na!: Nafea ïa outou, ia nehenehe te hoê tamarii e peapea ra, e faaite tahaa mai i to ˈna mau manaˈo?
Taote McKnew: Te ohipa matamua roa, maori ra te maitiraa i te hoê vahi e te hoê taime hau maitai. I muri aˈe, e tia ia ui atu i te mau aniraa papu mai teie te huru: ‘Te vai ra anei te hoê mea e haapeapea ra ia oe?’ ‘Te oto ra anei oe aore ra te faaturuma ra anei oe?’ ‘Ua riri anei oe?’ Mai te peu e ua moe te hoê taata ta te tamarii i here, e nehenehe e ani mai teie te huru: ‘Te mihi ra anei oe ia mama ruau mai ia ˈu iho nei?’ A vaiiho i te tamarii i te taime no te faaite tahaa mai i to ˈna mau manaˈo.
A ara mai na!: Eaha te faaitoitoraa ta outou e horoa ˈtu i te mau tamarii e peapea rahi ra?
Taote McKnew: Ia paraparau atu ratou i to ratou mau metua. E tia ia tatou ia haapao maitai i teie huru ravea, no te mea ua ite iho â te tamarii e te peapea ra ratou. Aita te mau metua e te mau orometua haapii e ite pinepine nei i te reira. Ua farerei au i te tahi mau taurearea tei haere roa e parau atu i to ratou metua e: “Te peapea ra vau, te hinaaro nei au i te tauturu”, e ua tauturuhia mai ratou.
A ara mai na!: Nafea te mau metua e nehenehe ai e tauturu i te hoê tamarii e peapea ra?
Taote McKnew: Mai te peu e e haaparuparu taua hepohepo rahi ra ia ˈna, e nehenehe ïa e faaauhia te reira i te hoê maˈi mahaha e a faaitoito atu ai ia ore roa oia e rave i te hoê noa ˈˈe ohipa i te fare. E tia ia haere atu e hiˈo i te hoê taote aravihi no te mea e titauhia ïa i te tahi taime, ia ravehia i te raau. E faaue matou ia ravehia i te raau i roto hau atu i te afaraa o te mau tupuraa ta matou e haapao nei, tae noa ˈtu i te mau tamarii i raro aˈe i te pae matahiti. E tamata atoa matou i te faaafaro i te huru feruriraa o te tamarii. Na roto i teie mau ravea, e mea pinepine te hepohepo rahi i te ore.
A ara mai na!: Mai te peu e aita te fifi e haaparuparu ra i te tamarii, eaha ïa te tia i te mau metua ia rave?
Taote McKnew: Ia hiˈopoa maite ïa ratou ia ratou iho e to ratou atoa utuafare fetii. Ua moe anei te hoê taata here-rahi-hia e ratou e e tia te reira ia tauaparauhia? Ia moe anaˈe te hoê taata, eiaha e haafaufaa ore i te oto o te hoê tamarii. A vaiiho noa ˈtu ia ˈna i te taime no te tamǎrû i to ˈna mauiui. A haapao maitai atu i te hoê tamarii e peapea ra, a haapopou atu ia ˈna, a faaitoito ia ˈna i te pae morale. A horoa hau atu i te taime e au no ˈna. Ua riro te faaearaa i pihai iho ia ˈna ma te tamahanahana ˈtu ia ˈna, ei rapaauraa hoê roa.