Nafea ia aro atu i te hepohepo
“E TENA na, ia rahi i te feruri i te parau paari a rave ai oe i te tamaˈi”, o ta tatou ïa e taio i roto i te Maseli 24:6. Ia upootia tatou i roto i te hoê aroraa, eita e navai noa te mau manaˈo maitai; e titau-atoa-hia râ te aravihi. Ia peapea anaˈe outou, eita iho â ïa outou e hinaaro ia ino roa ˈtu â ma te ore e opua i te reira. Teie râ, ua faaite te hoê tuatapaparaa i ravehia i te matahiti 1984 i nia i te feia e peapea ra, no te faaruru atu i to ratou hepohepo, ‘te haamâha nei te tahi pae i to ratou riri i nia ia vetahi ê aore ra te tamǎrû ra ratou ia ratou iho na roto i te inu-hua-raa i te ava, te amu-rahi-raa i te maa e te mau raau tamǎrû’. Te mau faahopearaa: “E rahi roa ˈtu â ïa te hepohepo e te inoraa o te tino.”
No to ratou mǎtaˈu ia faarirohia ratou ei feia upoo ino, eita ˈtura te feia e hepohepo ra e imi faahou i te mau aˈoraa paari. Teie râ, e ere te hoê hepohepo ino mau i te tapao no te hoê ereraa i te pae feruriraa aore ra i te hoê manuïa-ore-raa i te pae varua. Ua faaite te mau maimiraa e no roto mai teie fifi rahi i te hoê aifaito-ore-raa o te mau taoˈo e vai ra i roto i te roro. E no te mea hoi e nehenehe te hoê maˈi o te tino e faatupu i teie aifaito-ore-raa, e mai te peu e te peapea ra outou fatata e piti hebedoma i teie nei e mea tia ïa ia haere outou e hiˈo i te hoê taote. Mai te peu e e ere roa ˈtu te hoê noa ˈˈe maˈi te tumu o te reira, e mea pinepine e maitaihia mai outou ia taui râ to outou huru feruriraa, ia rave anaˈe outou i te raau e ia amu i te maa tanoa. E nehenehe outou e aro i te hepohepo, e ere ïa te auraa eita roa ˈtu outou e faaturuma faahou. E ite-noa-hia iho â te oto i roto i te oraraa. Teie râ, e aro outou i te hepohepo ma te aravihi mai te peu e ua ite outou e nafea râ.
Mea pinepine te mau taote i te faaue ia ravehia te mau raau tamǎrû. Ua hamanihia teie mau raau no te faaore i te aifaito-ore-raa o te mau taoˈa e vai ra i roto i te roro. Auaˈe taua mau raau ra i ite ai o Elisabeth o ta tatou i faahiti aˈenei, te maitairaa mai to ˈna huru i roto noa i te tahi tau hebedoma. “E ere hoi i te mea ohie te faatupuraa i te hoê feruriraa maitai no te tururaa ˈtu i te ohipa o te mau raau, o ta ˈna ïa i farii. Na roto i te ‘tauturu matamua’ a taua raau ra, ua opua ihora vau e faaitoito ia ora mai vau. Hau atu i te reira ua faahepo ihora vau ia ˈu iho ia rave i te ohipa faaetaetaraa tino i te mau mahana atoa.”
Inaha, eita te mau raau tamǎrû e horoa mai i te mau taime atoa i te mau faahopearaa e hinaarohia. I te tahi mau taime, e nehenehe atoa e itehia mai te mau faahopearaa rii au ore. I te pae hopea, ia rapaau-anaˈe-hia te aifaito-ore-raa o te mau taoˈa e vai ra i roto i te roro ma te ore roa ˈtu e taui i te huru feruriraa o te taata maˈi, eita e ore te hepohepo i te hoˈi faahou mai. Teie râ, e nehenehe outou e mamahia mai mai te peu e ua ineine outou i te...
Faaite i to outou mau manaˈo hohonu
Mea fifi na Sarah ia haapao i to ˈna utuafare fetii o ˈna anaˈe ma te rave-atoa-raa i te ohipa i rapae (hiˈo i te api 7). “Aita râ vau i faaite i to ˈu mau manaˈo hohonu, o ta ˈna ïa i faatia. I muri iho, i te hoê pô ua ahoaho roa vau, taniuniu atura vau i to ˈu tuahine iti e no te taime matamua i roto i to ˈu oraraa ua faaite tahaa atura vau i te mea e vai i roto i to ˈu mafatu. Ua haamama roa teie aparauraa ia ˈu e na te reira i faatupu i te tauiraa i roto i to ˈu fifi.
Mai te peu e te peapea ra outou, a imi i te mau taata o te taa maite mai i to outou mau manaˈo hohonu e o ta tatou e nehenehe e faaite atu i to outou mau manaˈo. Peneiaˈe to outou hoa faaipoipo, te hoê hoa rahi, te hoê melo no te fetii, te hoê kerisetiano paari, te hoê taote aore ra te hoê taata, to ˈna toroa te horoaraa ïa i te mau aˈoraa. Ia au i te hoê tuatapaparaa i neneihia ˈtu i roto i te Vea no nia i te faaipoiporaa e te utuafare fetii (beretane), ua riro te fanaˈoraa i te “tauturu a te hoê taata o ta tatou e nehenehe, i te mau taime atoa, e faaite atu i to tatou mau ati” ei hoê o te mau mauhaa titau-rahi-hia no te aro atu i te hepohepo.
Ua riro te faaiteraa i to outou mau manaˈo hohonu ei tuhaa no te maitairaa mai to outou huru e na te reira e tapea i to outou feruriraa ia ore e farii i te poheraa o te hoê taata herehia aore ra i te hoê fifi mau, ma te vaiihoraa i te hoê fifi e aita to ˈna e ravea. A faaite tahaa noa i to outou mau manaˈo hohonu mau. Eiaha e vaiiho i te hoê teoteo tano ore ia tapea ia outou a riro mai ai outou ei taata o te ore e faaite i to ˈna mauiui rahi i mua i te ati. “E oto tei te aau o te taata ra, e piˈo ïa i raro; hoê roa râ parau maitai ra, oaoa aˈera ïa”, o ta te Maseli 12:25 ïa e parau ra. E nehenehe vetahi atu taata e haamata i te taa maite i to outou “oto” e i te horoa “i te parau maitai” no te faaitoitoraa ˈtu ia outou mai te peu e e faaite outou i te mea e vai ra i roto i to outou mafatu.
“I to ˈu taniuniuraa ˈtu i to ˈu tuahine, te hinaaro noa ra vau ia taahia to ˈu huru, o ta Sarah ïa e haamanaˈo ra, ua hau atu â râ ta ˈu i noaa mai. Ua tauturu mai o ˈna ia ˈu ia taa vau te mea aita e tano ra i roto i ta ˈu huru feruriraa. Ua faaite mai oia ia ˈu e ua rahi roa te mau hopoia o ta ˈu e amo ra. I te haamataraa, aita vau i hinaaro aˈe e faaroo i te mea o ta ˈna e parau ra, i muri iho râ, i to ˈu haamataraa i te faaohipa i ta ˈna mau aˈoraa, mai te huru ra e te iritihia ra te hoê hopoia teimaha roa e vai ra i nia i ta ˈu nau tapono”. Auê ïa te parau mau o te mau parau i roto i te Maseli 27:9: “E oaoa te aau i te monoˈi e te faanoˈanoˈa; e maitai rahi râ ta te taata nei parau i to ˈna ra taua.”
Ua riro te hoa aore ra te tane faaipoipo o te parau ma te haavare ore e o te tauturu mai ia outou i te haamau i te ohipa matamua e tia ia outou i te rave, ei haamaitairaa mau no outou. E nehenehe te reira e tauturu ia outou ia feruri i te hoê anaˈe iho fifi i te hoê â taime. No reira, maoti i te patoi atu i te reira, ia oaoa râ outou i te fariiraa mai i taua mau aˈoraa paari ra. Peneiaˈe te hinaaro ra outou i te hoê taata o te pûpû mai ia outou i muri aˈe e rave rahi mau aparauraa, i te mau ravea ia noaa ia outou te mau tapao e rave rau i roto i te hoê taime poto. E nehenehe taua mau tapao ra e faaite i te mau tauiraa e tia ia ravehia i roto i to outou oraraa no te faaiti mai, e tae noa ˈtu i te faaoreraa i te tumu no to outou mau faateimaharaa i te pae o te mau manaˈo hohonub.
Te upootiaraa no nia i te hepohepo mea pinepine ïa te itehia na roto i te aroraa i to tatou manaˈo haafaufaa-ore-raa ia tatou iho. Nafea ïa tatou e nehenehe ai e faaruru atu i te reira?
Te aroraa i te manaˈo e haafaufaa ore ia ˈna iho
Ua faaite mai te tumu parau na mua ˈtu e mea nafea to Marie rooraahia i te hepohepo i muri aˈe i to ˈna farereiraa i te mau fifi i roto i te utuafare fetii. Te manaˈo ra o ˈna e ‘e mea ino roa oia e aita ta ˈna e ohipa maitai aˈe’. E ere hoi te mea mau. Ahiri oia i hiˈopoa rii noa i to ˈna huru manaˈo, e nehenehe ïa oia e feruri e: ‘E rave au i te mau ohipa maitai e te mau ohipa ino, mai te mau taata atoa. E hape iho â vau i te tahi taime e e tia ia ˈu ia faaitoito i te haapao maitai hau atu â ia vetahi ê, eiaha vau ia faarahi roa ˈtu i teie fifi rii.’ Inaha, eita ˈtura ïa o ˈna e haafaufaa ore ia ˈna iho.
Mea pinepine teie reo e vai ra i roto ia tatou e o te haava mai, i te faahapa mai ia tatou ma te tano ore. Mea pinepine e no te mau feruriraa tano ore hoi e roohia ˈi tatou i te hepohepo, e ua papaihia vetahi o taua mau feruriraa ra tei farerei-rahi-roa ˈˈe-hia i roto i te tabula i raro nei. A hapii i te ite atu i teie mau manaˈo e a aro atu i te reira i roto i to outou feruriraa.
Ua ere-atoa-hia o Jeanne, te hoê metua vahine aita ta ˈna e tane e e 37 matahiti to ˈna, i te manaˈo haafaufaa ia ˈna iho. “E piti tamaroa ta ˈu e faaamu nei, e mea hepohepo roa na ˈu, ta ˈna ïa i faataa mai. E ia ite anaˈe vau i te tahi mau metua taa noa ia faaipoipo, e manaˈo ïa vau e: ‘E ere paha vau i te mea afaro roa.’ No to ˈu manaˈo-ino-noa-raa, ua rahi roa ˈtu â ïa te reira e ua afaihia ˈtura vau i te fare maˈi e te tumu ra, te hepohepo.
“I to ˈu matararaa mai i te fare maˈi, ua taio aˈera vau i roto i te numera o te A ara mai na! no te 8 no titema 1981, i te hoê tabula o te mau ‘huru manaˈo e aratai tia ˈtu i te hepohepo’. I te mau pô atoa e taio noa vau i te reira. Teie te tahi o taua mau feruriraa tano ore ra: ‘Tei nia to ˈu faufaaraa i te manaˈo o vetahi ê no nia ia ˈu’, ‘eiaha roa ˈtu vau ia inoino noa ˈˈe. I te mau taime atoa, e tia ia ˈu ia oaoa e ia hau noa’, ‘e tia ia ˈu ia riro ei metua maitai roa’. E hinaaro noa vau ia maitai roa te mau mea atoa, no reira i te taime iho â e ite ai au e te topa faahou ra vau i roto i taua hape ra, e pure ïa vau ia Iehova ia tauturu mai oia ia ˈu no te faarururaa ˈtu i te reira. Ua ite au e e nehenehe tatou e ore e haafaufaa faahou ia tatou iho na roto i te manaˈo-ino-noa-raa, no te mea e vaiiho noa ïa tatou i to tatou feruriraa i nia i to tatou mau fifi eita ˈtura ïa tatou e ite faahou i te mau mea atoa ta te Atua e rave ra no tatou. Ua faaruru atu vau i te hepohepo na roto i te faaheporaa ia ˈu iho i te faaore roa i te tahi mau manaˈo tano ore e vai ra i roto i to ˈu feruriraa.” Te hinaaro ra anei outou e hiˈopoa faahou i teie mau huru manaˈo aore ra i te faaore roa ˈtu i te reira?
No ˈu anei te hape?
Noa ˈtu â ïa e ua hepohepo rahi roa o Alexandre, ua tamau noa oia i ta ˈna ohipa haapii tamarii (hiˈo i te api 17). I te mea hoi e aita te tahi o ta ˈna mau tamarii haapii i manuïa i te hoê hiˈopoaraa rahi, ua hinaaro oia e haapohe ia ˈna. “Ua faariro oia i taua manuïa-ore-raa ra ei manuïa-ore-raa no ˈna iho, ta ta ˈna ïa vahine o Esther i faatia mai. Ua parau noa vau ia ˈna e e ere no ˈna te hape, eita hoi e nehenehe ia 100 % te manuïaraa.” No to ˈna râ hepohepo i teie manaˈo faahapa ia ˈna iho e ma te ore roa ˈtu e hinaaro e faaroo ia vetahi ê, haapohe roa ˈtura oia ia ˈna iho. E tupu mai te manaˈo faahapa ia ˈna iho ia hinaaro tatou e amo i te hopoia no te haerea o vetahi ê, e ere hoi te reira i te huru tano.
No te hoê atoa tamarii, e tia atoa i te mau metua ia ite maite e e nehenehe ratou e faaohipa i te hoê mana rahi i nia ia ˈna, eiaha râ e faahepo ia ˈna i te rave i te mau mea atoa ta ratou e hinaaro. Ia ore te mau mea e tupu mai ta outou i manaˈo, a uiui ia outou iho: Ua farerei anei vau i te mau tupuraa manaˈo-ore-hia aita roa ˈtu vau i hinaaro (Koheleta 9:11)? Ua rave anei au i te mau mea atoa ta ˈu i nehenehe e rave ia au i te otia o ta ˈu mau ravea i te pae tino, te pae feruriraa e te pae o te here? Aita anei au i titau rahi roa ˈtu? Mai teie atu nei eita anei e tia ia ˈu ia riro mai ei taata feruriraa maitai e te ite i to ˈna otia? — Philipi 4:5.
Ahiri e ua rave outou i te hoê hape ino mau, e na outou iho te hape. Eaha atura ïa te huru? E nehenehe anei outou e faaore i to outou hape ma te pari-rahi-raa ia outou iho? Mai te peu e e tatarahapa mau outou, eita anei te Atua e faaore mai i ta outou hara, e tae roa ˈtu i te faaore “rahi” roa mai i ta outou hara? (Isaia 55:7.) I te mea hoi e ‘e ore [te Atua] e vaiiho maoro i to ˈna riri e a muri noa ˈtu’, e tamau noa anei outou i te faautua rahi ia outou iho i te pae feruriraa i roto i to outou oraraa taatoa (Salamo 103:8-14)? E ere ïa na roto i te oto-noa-raa i reira te Atua ra o Iehova e au mai ai ia outou e i reira outou e aro ai i te hepohepo, mea na roto râ i te raveraa i te mau faaotiraa tano no te ‘[faaafaro i te fifi]’ ta outou i rave. — Korinetia 2, 7:8-11.
‘Te haamoeraa i te mau mea i muri’
Te tahi o to tatou mau fifi i te pae feruriraa e te pae o te mau manaˈo hohonu no roto ïa i te mea i tupu i mutaa iho, mai te peu iho â râ e ua ravehia i nia ia tatou te mau ohipa tano ore. A faaore e a haamoe i te reira. ‘E ere i te mea ohie ia haamoe!’ ta oe paha ïa e manaˈo. Parau mau, mea hau aˈe râ te reira i te faaino roa ˈtu i te toea o to oe oraraa na roto i te manaˈo-noa-raa i te mau mea aita e ravea faahou.
“I te haamoeraa i te mau mea i muri ra, e te titauraa ˈtu hoi i tei mua, te nenei tia ˈtu nei au i te tapao, ia noaa te berabeio”, ta te aposetolo Paulo ïa i papai (Philipi 3:13, 14). Aita Paulo i manaˈo noa i te mau mea o ta ˈna i rave i mutaa ihora, e ere hoi i te mea maitai, i to ˈna tiaraa ati iuda, noa ˈtu e ua tae roa oia i te turu i te hoê taparahiraa taata (Ohipa 8:1). Ua tutava ra oia ma te itoito ia noaa ia ˈna te re oia hoi te ora mure ore. Ua haapii atoa o Marie eiaha oia ia haamanaˈo tamau noa i to ˈna oraraa i mutaa ihora. I te hoê tau, ua pari noa oia i to ˈna metua vahine no nia i ta ˈna huru raveraa. Ua haafaahiahia noa to ˈna metua vahine i te nehenehe o te tino, no reira o Marie e riro ai ei vahine au roa i te mea maitai anaˈe e e pohe hae noa o Marie i te haviti o to ˈna tuahine.
“O taua pohe hae huna ra te tumu ïa o te mau peapea, ua faariro vau e o to ˈu mau fetii te tumu o to ˈu huru haerea. E i te hoê mahana, ua manaˈo aˈera vau e: ‘Atira ïa, noa ˈtu e o vai tei hape?’ Peneiaˈe paha ua riro te huru raveraa o to ˈu mama ia ˈu ei tumu no te tahi o to ˈu mau huru au ore, te mea faufaa roa râ ia rave ia vau i te hoê ohipa. Eiaha vau ia tamau noa mai te reira te huru.” Na teie huru faaotiraa i nehenehe ai o Marie e taui i to ˈna huru feruriraa e ia aro atu i to ˈna hepohepo. — Maseli 14:30.
To oe faufaa mau
Ia hiˈopoahia te mau mea atoa, no te aro atu i te hepohepo, e tia ia aifaito tatou i to tatou iho faufaa. “Teie ta ˈu parau ia outou atoa e ati noa aˈe, ta te aposetolo Paulo ïa i papai. Eiaha ia hau te manaˈo ia ˈna iho, i tei au ia ˈna ia manaˈo ra.” (Roma 12:3). E mau tapao anaˈe te teoteo, te ite-ore-raa i to ˈna mau otia e te hinaaroraa ia maitai roa te mau mea atoa no te hoê taata e haafaahiahia rahi roa ia ˈna iho. E tia ia aro atu i taua mau hinaaro ra. A haapao maitai râ eiaha oe ia faahaehaa roa ia oe iho.
Ua haapapu maitai o Iesu Mesia i te faufaaraa o ta ˈna mau pipi taitahi i to ˈna parau ra e: “E ere anei taipae manu rii i hoohia i na asario e piti nei? e aita te hoê i taua na manu ra i moe i te Atua. E ua hope atoa te rouru o to outou mau upoo na i te taiohia. Eiaha hoi outou e mǎtaˈu, e rahi to outou maitai i to te manu.” (Luka 12:6, 7). I te mea hoi e mea faufaa roa tatou i mua i te aro o te Atua, e ite roa mai ïa oia i te mau mea heihei roa no nia ia tatou. Ua ite oia i te mau mea i nia ia tatou nei aita roa ˈtu hoi tatou e ite ra i te reira, no te mea mea taûˈa rahi roa mai oia ia tatou taitahi. — Petero 1, 5:7.
I to Sarah iteraa mai e te taûˈa maira te Atua ia ˈna, ua maitai aˈera to ˈna manaˈo ia ˈna iho. “Mai te matamua mai â, mea faatura roa vau i te Poiete, i muri aˈe râ, ua taa ia ˈu e haapao rahi o ˈna ia ˈu. Noa ˈtu e eaha te ohipa e ravehia ra e ta ˈu mau tamarii, noa ˈtu eaha te ohipa e ravehia ra e ta ˈu tane, noa ˈtu te huru raveraa a to ˈu metua tane e to ˈu metua vahine, papu ihora ia ˈu i e ua riro Iehova ei hoa rahi no ˈu. I reira to ˈu faatanoraa i to ˈu manaˈo no nia ia ˈu.
No te mea hoi e mea faufaa na te Atua to ˈna mau tavini, aita ïa to tatou faufaaraa i taaihia i nia i te haapopouraa a te hoê taata. Parau mau, e ere roa ˈtu i te mea au ia ape-anaˈe-hia tatou. Teie râ, ia faito tatou i to tatou faufaaraa na nia i te faariiraa aore ra te farii-ore-raa a vetahi ê, e ohie ïa tatou i te roohia i te hepohepo. I te tahi taime, ua faarirohia te arii ra o Davida, te hoê taata auhia i te Atua ei “taata ino”. Ua ite ra Davida e aita o Simei, te taata i faaino ia ˈna, e afaro ra, e aita râ oia i faariro i ta ˈna mau parau ei faaotiraa faufaa o te ore roa ˈtu e taui. Oia mau, mai te ite-pinepine-hia nei, ua tatarahapa aˈera o Simei i muri iho. Noa ˈtu e mea tano te mau faahaparaa, a haamanaˈo e te parauhia ra te reira no nia i te hoê anaˈe o ta oe ohipa i rave, e aita râ te reira e faahapa taatoa ra ia oe. — Samuela 2, 16:7; 19:18, 19.
Maoti te hoê haapiiraa taitahi i te mau papai e te mau buka aratai Bibilia, e te amui-tamau-raa ˈtu i roto i te mau haaputuputuraa a te mau Ite no Iehova, e nehenehe ai ia Sarah e faatupu i te mau taairaa e te Atua. “Te mea râ i tauturu rahi roa mai ia ˈu, o te tauiraa ïa i to ˈu huru no nia i te pure, ta ˈna ïa i faaite. Tae roa mai i teie nei, ua manaˈo noa vau e e tia ia pure i te Atua no te mau ohipa faufaa rahi anaˈe eiaha tatou e haapeapea ia ˈna no te mau fifi rii heihei noa. I teie nei râ, ua ite au e e nehenehe ta ˈu e paraparau atu ia ˈna no te mau huru tumu parau atoa. Mai te peu e e faaotiraa ta ˈu e te haapeapea ra hoi te reira ia ˈu, e ani ïa vau ia ˈna ia tauturu mai ia ˈu ia vai hau noa vau e ia feruri maitai. E haafatata roa ˈtu vau ia ˈna, no te mea te ite maitai ra vau e e faatupu oia i ta ˈu mau pure; e turu mai oia ia ˈu i te mau mahana atoa e i roto i te mau tupuraa fifi atoa.” — Ioane 1, 5:14; Philipi 4:7.
I te mea mau, te manuïaraa o to oe aroraa i te hepohepo, tei te tiaturi-mau-raa ïa e e taûˈa maitai maira te Atua ia oe, ua ite oia i to oe otia e e horoa mai oia i te puai e titauhia no te aro atu i te mau mahana apî atoa. I te tahi râ taime, noa ˈtu te ohipa e ravehia, e vai noa mai te hepohepo.
A faaoromai “i tera e tera hora”
“Ua tamau vau i te mau mea atoa, tae noa ˈtu i te haapao maitairaa i te maa e te mau raau tamǎrû”, ta Hélène ïa e faaite, metua vahine oia e 47 matahiti o te aro ra i te hepohepo ino roa tau matahiti i teie nei. “Ua haapii vau i te faaafaro i to ˈu mau manaˈo tano ore, e ua tauturu mai te reira ia ˈu ia vai aifaito noa. Teie râ, e vai noa mai te hepohepo.”
I te mea e vai noa mai te hepohepo e ere ïa no te mea e aita oe e rapaau maitai ra ia oe. Aita te mau taote e taa ra i te mau mea atoa e nehenehe ai ratou e rapaau i taua fifi ra. I te tahi taime, e tupu mai te hepohepo i muri i te raveraa i te mau raau no te aro i te hoê maˈi ino mau. E ravehia ïa taua mau raau ra, noa ˈtu te mau ino rii no te mea e tauturu taua mau raau ra no te faaore i te tahi atu mau maˈi.
Oia mau, e mahanaha oe ia faaite anaˈe oe i to oe mau manaˈo hohonu i te hoê taata e taa maitai mai i to oe huru. Teie râ, aita hoê aˈe taata e nehenehe e taa maitai ite rahi o to oe mauiui. Area te Atua râ, e nehenehe ta ˈna, e e tauturu mai oia ia oe. “Ua horoa mai Iehova i te puai no te tamau i te aro, ta Hélène ïa i faaˈi. Aita ïa oia i faarue mai ia ˈu, no reira vau i tiaturi noa ˈi.”
Auaˈe maoti te tauturu a te Atua, te tauturu i te pae morale a te feia e tapiri mai ia oe e ta oe iho mau tutavaraa, eita ïa oe e teimaha roa e a ore noa ˈtu ai e aro faahou. I roto i te roaraa o te tau, e nehenehe oe e matau i to oe huru hepohepo mai te hoê maˈi e vai tamau noa. E ere i te mea ohie ia faaoromai, e nehenehe râ ia na reirahia. Ua parau o Jeanne, e te vai tamau noa ra hoi to ˈna hepohepo ino roa, e: “Eita matou e aro atu i te reira i tera e tera mahana, i tera e tera râ hora.” Na te tiaturiraa e vai ra i roto i te Bibilia i tauturu atu ia Hélène raua o Jeanne. Eaha taua tiaturiraa ra?
Te hoê tiaturaa faufaa mau
Te parau ra te Bibilia no nia i te hoê tau fatata roa i reira te Atua e “[horoi ai i te roimata o te mau taata atoa]; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra”. (Apokalupo 21:3, 4.) Na te Basileia o te Atua e faaora roa i te maˈi i te pae tino e te pae feruriraa o to ˈna mau taata atoa e vai ra i nia i te fenua nei. — Salamo 37:10, 11, 29.
I reira e ore roa ai, eiaha noa te mauiui i te pae tino, te oto e te ahoaho atoa râ o te mafatu. Te fafau mai nei o Iehova e: “E ore hoi tei mutaaihora e manaˈohia, e ore e faatupu-faahou-hia i roto i te aau: e oaoa râ outou e ouˈaouˈa noa i te oaoa e a muri noa ˈtu, i ta ˈu e rave nei.”(Isaia 65:17, 18). Auê ïa te mama e no te taata tataitahi i te mea ua ore to mutaa iho faateimaharaa e ia ara tatou i te mau poipoi atoa ma te manaˈo maramarama maitai e ma te rû i te i te haamata i te ohipa i te mahana apî! Aita roa ˈtu ïa te feruriraa o te mau taata e faaturuma-faahou-hia i te hepohepo.
Na roto i te oreraa ‘te pohe, te oto, te mihi’, e ore atoa ˈtu te mau moeraa oto mau e te mau faateimaharaa i te feruriraa i te mau mahana atoa o te faatupu nei i te hepohepo rahi i teie mahana. Te mea hoi e ite-maitai-hia te maitai o te mafatu, te parau mau e te hau i roto i te mau auraa e vai ra i rotopu i te mau taata, e ore ïa te mau tatamaˈiraa au ore mau (Salamo 85:10, 11). Auê ïa te oaoa i te faahiahia e ia faaorehia te mau faahopearaa a te hara e ia nehenehe ïa tatou e auraro maitai atu i te mau titauraa parau-tia a te Atua e ia tupu mai te hau i roto ia tatou!
Noa ˈtu te rahi o te hepohepo, e riro taua mau tiaturiraa anaanatae rahi mau ra e faaitoitoraa maitai no te tamau i te aroraa. I roto i te ao apî i fafauhia e te Atua, e roaa i te mau taata te hoê re taatoa i nia i te hepohepo rahi. Auê ïa parau apî faahiahia roa ïa!
[Nota i raro i te api]
a Aita te A ara mai na! e faaitoito ra ia rave i te hoê noa ˈˈe huru rapaauraa, te horoa maira râ i te mau haamaramaramaraa no teie nei tau no te tauturu atu i te feia taio. Hiˈo i te tumu parau “Te mau rapaauraa no te aro atu i te hepohepo ino mau” i roto i te numera no te 22 no tenuare 1982 (reo farani). No te faaruru atu i te haapeapea-noa-raa o te taa ê roa ïa i te hepohepo ino mau, a taio atu ïa i te tumu parau “Nafea ia faaore i te haapeapea-noa-raa?” i roto i te numera no te 8 no tenuare 1983 (reo farani).
b Mai te peu e e tia i te taata e faaroo maira i te hoê taata e peapea ra i te ape atu i te mau pariraa o te faarahi atu i te mau manaˈo faahapa e te faufaa ore o teie taata e paraparau maira, eiaha atoa râ o ˈna e horoa i te manaˈo e mea maitai roa o ˈna. Te vai ra i roto i te numera i mua ˈtu te mau haamaramaramaraa no nia i te mau ohipa o ta te feia tapiri mai e nehenehe e rave no te tauturu atu i te taata e peapea ra.
[Tumu parau tarenihia i te api 27]
Mau feruriraa tano ore
Maitai roa aore ra aita roa ˈtu: E tuu oe i te mau mea atoa i roto e piti tuhaa: uouo aore ra ereere. Mai te peu e ere te mea o ta oe e rave ra i te mea maitai roa, e manaˈo ïa oe e aita roa ˈtu oe i manuïa.
Faarahi-roa-raa i te mau mea atoa: E faariro oe i te hoê tupuraa ino rii ei manuïa-ore-raa tamau. Ei hiˈoraa, i muri aˈe i to oe tatamairaa ˈtu e te hoê hoa, e manaˈo paha ïa oe e: ‘Aita faahou â to ˈu hoa faahou. Ua ino roa te mau mea atoa.’
Haafaufaa-ore-raa i te mau mea maitai: Eita oe e farii i te mau mea maitai ma te haapapuraa ˈtu e “aita to ratou e faufaa aˈe” e aore ra aita to oe e faufaa aˈe”. E manaˈo noa e i te hoê anaˈe iho mea rii ino.
Faahopearaa rû noa: Te faaoti noa oe e aita te hoê taata e here ra ia oe, eita roa ˈtu oe e haapapu e e parau mau anei te reira. Aore ra, ua papu roa oe e e ino noa iho â te mau mea atoa.
Faarahiraa aore ra faaitiraa: E faarahi roa oe i te faufaaraa o te tahi mau mea (to oe iho hape aore ra to te tahi manuïaraa), e e faaiti mai roa oe i te tahi atu mau mea e ia riro roa mai ei mea faufaa ore (to oe mau maitai aore ra te mau hapa a vetahi ê). E faariro oe i te mau hape rii nainai ei ati rahi roa.
Faahaparaa ia oe iho: E pari oe e no oe i tupu ai te hoê fifi i rapae e aita hoi ta oe e tuhaa aˈe i roto i te haamataraa.
No roto mai i te buka Nafea ia maitaihia mai aore ra te rapaauraa apî o te faaturumaraa (beretane), a te taote ra o David Burns.
[Hohoˈa i te api 26]
Na roto i te faaite-tahaa-raa ˈtu i to oe mau manaˈo hohonu i te hoê taata e taa maitai i to oe huru, e oioi ïa oe i te ora mai e e mamahia mai oe.
[Hohoˈa i te api 28]
Mai te peu te anaanatae maira te Atua i te mau manu rii, auê ïa te rahi o to ˈna haapaoraa mai ia tatou nei!