VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g87 8/10 api 13-16
  • Te maramarama i te vai-tamarii-raa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te maramarama i te vai-tamarii-raa
  • A ara mai na! 1987
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te fifi o te rapaauraa
  • Te haavaraa
  • Te faaotiraa a te haava
  • Ua haapao maitai oia e tae noa ˈtu i te hopea
  • Te hoê haapiiraa na te mau fare maˈi e na te mau taote
  • Te mau taurearea—Tei noaa ia ratou “te mana rahi teitei ra”
    A ara mai na! 1994
  • Te faaore ra anei outou i te hara?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • A haere ma te haapiihia e Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • “Ua haapao vau i te faaroo”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
Ite hau atu â
A ara mai na! 1987
g87 8/10 api 13-16

Te maramarama i te vai-tamarii-raa

HORA 12 i te pô. Ua hitimahuta o Lisa, te hoê tamahine ahuru ma piti matahiti i roohia i te hoê maˈi ino mau e tei paruparu roa, ia ˈna i ite atu i te hoê vahine tuati i te tomoraa mai i roto i to ˈna piha no te pâmu i te toto i roto ia ˈna.

Ua taparu ihora o Lisa e: “No te aha e na reira ai ia ˈu? Aita hoi o papa e o mama i ǒ nei!” Aita roa ˈtu te vahine i haapao noa mai i teie patoiraa.

Te fifi o te rapaauraa

E tamarii maitai roa o Lisa i te fare haapiiraa, e mea oraora maitai oia e te mata ataata atoa. E oraraa oaoa hoi to ˈna i pihai iho i to ˈna nau metua e to ˈna teina iti e pae matahiti i Winnipeg, i te fenua Canada. I te tau uaaraa tiare o te matahiti 1985, ua horoahia ˈtura na ˈna te hoê raau antibiotique rapaau i te maˈi arapoa. Aita roa ˈtu taua raau ra i tano. Ua ino roa ˈtura oia, e i muri iti noa ˈˈe, ua itehia maira e e leucémie myéloïde rahi to ˈna, e e nehenehe hoi te rahiraa o te taata e pohe ia roohia ratou i taua maˈi ra.

Ua faaue aˈera te mau taote no Winnipeg e ia ravehia te hoê chimiothérapie e rave rahi mau taime e e rave rahi mau pâmuraa toto. Te chimiothérapie, o te hoê ïa rapaauraa e faaohipa i te mau taoˈa taero no te tinai i te maˈi. Teie râ, ua maiti o Lisa e to ˈna nau metua i te tahi atu â huru rapaauraa. E patoi ratou i te mau pâmuraa toto no te mau tumu bibilia (Ohipa 15:28, 29). Hau atu â, aita ratou i au i te chimiothérapie e rave-pinepine-hia no te mea e faatupu oia i te paruparu e te mauiui.

I te pae hopea, ua hopoi atura te metua o Lisa ia ˈna i Toronto, i te Fare maˈi no te mau tamarii, ma te tiaturi e e itehia i reira te mau taote e manaˈo tauturu mau to ratou. I reira râ te pâmuraahia te toto i roto ia Lisa i te hora 12 i te pô. I te poipoi aˈe, i te 25 no atopa, ua titau aˈera te fare maˈi e ia horoa mai te tiribuna i te parau faatia no te faahepo ia pâmuhia iho â te toto. Aita râ te haava ra o David Main i au i te reira. Ua faaue atura oia i te vahine ra ia Sarah Mott-Trille no te paruru ia Lisa e ua faataime aˈera oia i te haavaraa no te monire 28 no atopa 1985.

Te haavaraa

E pae mahana te maororaa te haavaraa, e ua tupu hoi te reira i roto i te hoê piha i te fare maˈi. I te mau mahana atoa, e afaihia mai o Lisa na nia i to ˈna roˈi huira, mai ta ˈna i ani. Noa ˈtu te ino o to ˈna maˈi, ua hinaaro mau â oia e amo i ta ˈna iho tuhaa i roto i te mau faaotiraa e ravehia no nia i to ˈna faaroo.

I te haamataraa te haavaraa, ua faataahia maira na mua ˈˈe eaha te rapaauraa i faaauhia mai e te mau taote. Teie ta te haava ra o Main i tapao i roto i ta ˈna parau faaite: “Te rapaauraa i faataahia e te mau taote, tei faaite i ta ratou parau i mua i te tiribuna, e mea puai roa ïa e te rave ino atoa. E taime maoro te titauhia no te reira e e titauhia iho â ïa te mau pâmuraa toto e rave rahi taime no te faaitoito i te taata maˈi.” Ua haapapu-atoa-hia maira te mau faahopearaa mauiui e rave rahi o te chimiothérapie.

Ua rahi aˈera te peapea i te maha o te mahana. Ua haaparahihia o Lisa i nia i to ˈna roˈi ia nehenehe oia ia paraparau roa ˈtu i te haava. Ua ite pauroa te taata i roto i te piha e o Lisa atoa iho, e e pohe oia, ia pâmuhia oia i te toto aore ra eita. Aita e vai ra te hoê noa ˈˈe rapaauraa no te faaora i te huru leucémie tei roohia ia Lisa.

Ua uiui te paruru o Lisa ia ˈna ma te maitai. E rave rahi tei hotaˈi i to Lisa parauraa ma te itoito mau no nia i to ˈna pohe e fatata maira, to ˈna tiaturiraa ia Iehova, e to ˈna hinaaro mau e haapao maitai i te ture a te Atua no nia i te huru moˈa o te toto. Ua haapapu aˈera oia e e patoi uˈana mau oia i te mau tamataraa atoa no te pâmu i te toto i roto ia ˈna. Ua putapû roa aˈera te mafatu o te feia atoa e faaroo ra i ta ˈna parau maramarama e te papu maitai hoi.

“Te parau mai nei oe ia matou e te tiaturi ra oe i te Atua, ta te vahine paruru ïa i parau atu ia ˈna. Te faariro ra anei oe ia ˈna mai te hoê taata mau?

— Oia mau, e hoa oia no ˈu, ta Lisa ïa i pahono atu. I te tahi taime, ia faaea noa vau o vau anaˈe ra, e paraparau vau ia ˈna (...) mai te hoê hoa; mai te peu e e riaria vau no te mea aita e taata i te fare, e ani atu vau ia ˈna ia tauturu mai ia ˈu e e paraparau vau ia ˈna mai te huru ra e tei roto oia i te piha, i pihai iho ia ˈu.

— Lisa, ia ani mai te hoê taata ia oe, eaha te mea faufaa roa ˈˈe no oe i roto i te oraraa, eaha ta oe e pahono atu?

— Te auraroraa i te Atua ra o Iehova e i to ˈu nau metua”, ta Lisa ïa i faataa ˈtu.

Ua ani atura to ˈna paruru ia ˈna: “Lisa, e taui anei te mau mea no oe mai te peu e e faaue te hoê tiribuna ia oe ia farii i te mau pâmuraa toto?

— Eita, e auraro iho â vau i te Atua e i ta ˈna mau faaueraa, no te mea e mea teitei aˈe o ˈna i te hoê noa ˈˈe tiribuna aore ra i te hoê noa ˈˈe taata.”

Ua faataa maira o Lisa i muri iho eaha to ˈna huru i te pâmuraahia te toto, ma te faahepohia, i roto ia ˈna: “E au vau i to ˈu hiˈoraa, i te hoê uri i ravehia te tahi mau tamatamataraa i nia iho, no te mea aita roa ˈtu ta ˈu e ravea no te patoi atu. Te manaˈo ra ratou e e nehenehe ta ratou e rave i te mau mea atoa i nia ia ˈu, no te mea noa ïa aita to ˈu matahiti i naeahia ˈtura; te manaˈo nei râ vau e e tiaraa to ˈu ia ite e eaha te ravehia ra i nia ia ˈu e eaha te tumu, e no te aha ratou e ore ai e faatura i te hinaaro o to ˈu nau metua.”

“Ua taoto anei oe i taua pô ra?” ta te paruru ïa i ani atu.

“Aita.

— Eaha tei haapeapea ia oe?

— Teie ïa, te feruri ra vau eaha râ to Iehova manaˈo ia ˈu nei, no te mea ua ite au e ia ore vau e auraro i to ˈna hinaaro, eita vau e ora e a muri noa ˈtu, mai ta ˈna i tǎpǔ mai. Ua hinaaro vau e pihae i te manaˈoraa e ua pâmuhia te toto o te hoê taata ê atu i roto ia ˈu, no te mea e nehenehe vau e roohia i te SIDA, te hoê hépatite, aore ra te tahi atu â mau maˈi. I taua pô ra, aita vau i faaea i te tutonu i taua mohina toto ra.

— Lisa, e nehenehe anei oe e horoa mai i te hoê faaauraa no te faataa i te haava eaha te auraa no oe te pâmuraahia oe i te toto ma te faahepohia?

— E au mau ïa i te haruraahia te hoê vahine, no te mea (...) ia haruhia oe, eita ïa oe e farii.”

Te faaotiraa a te haava

Ua rahi roa ˈˈera te peapea i te pae o te mahana. Mai te omuaraa mai, ua faaite te haava ra o Main i te hoê huru pae tahi ore e te aifaito. E itehia anei to ˈna maitai i roto i ta ˈna faaotiraa? Ua faaoti aˈera oia e: “E faatiahia te tamarii ra o Lisa K. ia hoˈi i to ˈna fare, e i reira to ˈna nau metua e rapaau ai ia ˈna e e aupuru maitai ai ia ˈna.”

Ua faataa maite maira te haava o Main i te mau tumu o ta ˈna faaotiraa. Taa ê noa ˈtu i te tahi atu mau mea, ua parau oia e: “Mai te mahana iho â a ite ai oia i te hoê hohoˈa e faataa ra no nia i taua maˈi ra, ua faaoti aˈera o Lisa eita roa ˈtu oia e farii i te chimiothérapie e te pâmuraa toto. Ua rave oia i taua tiaraa ra, eiaha noa no te mea te patoi ra to ˈna tiaturiraa faaroo i te pâmuraa toto, ta ˈu hoi i ite papu, no te mea atoa râ eita oia e hinaaro e ite atu i te mau mauiui e faatupuhia e te chimiothérapie (...). Eita roa ˈtu vau e hinaaro e horoa i te hoê faaueraa mana o te haapeapea roa ˈtu â i teie tamarii. Aita roa ˈtu vau e farii ra ia faahepohia teie huru rapaauraa i nia ia ˈna.”

No nia i te pâmuraa toto i faaohipa-huna-hia i te hora 12 i te pô, ma te ore e fariihia e Lisa, ua parau maira te haava ra o Main e: “E tia roa ia ˈu ia parau e ua roohia [o Lisa] i te ati na roto i te mau faaotiraa pae tahi i ravehia no to ˈna haapaoraa e to ˈna matahiti, ia au i te irava XV(1) [o te Ture no Canada no nia i te mau tiaraa e te tiamâraa]. I roto i teie tupuraa, ia au i te irava VII, ua faainohia te tiamâraa o te tino [o Lisa] na roto i te pâmuraahia i te toto i roto ia ˈna. No reira, noa ˈtu e e nehenehe e faahitihia te paruru i te mau taurearea aita i naeahia ˈtura i te matahiti, eita ïa e tia ia faahepohia i te hoê faaotiraa ia au i te irava XXIV(1) no te Ture.”

I te pae hopea, ua parau faahou maira te haava ra o Main i to ˈna faahiahia rahi ia Lisa: “Mea nehenehe mau o Lisa, mea maramarama roa, te ite i te peu e te mǎrû. Mea ite roa oia i te paraparau e, te mea faahiahia roa ˈtu â, mea itoito mau â oia. Ua hau aˈe to ˈna paari e to ˈna maramarama i to ˈna matahiti, e e nehenehe vau e haapapu ma te hape ore e te faaite ra oia i te mau huru maitatai atoa ta te mau metua e hinaaro nei e ite atu i nia i ta ratou tamarii. Mea feruri-maite-hia e te maramarama hoi to ˈna mau tiaturiraa i te pae faaroo, i roto i to ˈna feruriraa. I to ˈu manaˈoraa, aita hoê aˈe faaheporaa no ǒ mai i to ˈna mau metua aore ra i te tahi taata ê atu e tae noa ˈtu i teie iho tiribuna, e nehenehe e faaturori i to ˈna mau tiaturiraa i te pae faaroo.

“I to ˈu manaˈoraa, e tia ia horoahia ˈtu ia Lisa K. te ravea no te aro atu i to ˈna maˈi ma te tapea i to ˈna tura e te hau o te feruriraa, o te nehenehe ïa e tupu mai te peu e e fariihia te mau faaotiraa ta ˈna e ta to ˈna mau metua e hinaaro nei e rave.”

Ua haapao maitai oia e tae noa ˈtu i te hopea

Ua faarue aˈera o Lisa e to ˈna mau metua i te fare maˈi i taua iho â mahana ra. Ua aro mau â o Lisa i to ˈna maˈi ma te tapea i to ˈna tura e te hau o te feruriraa. I te 17 no novema 1985, ua faarue mǎrû noa maira oia, i to ˈna iho fare ma te tauahihia e to ˈna metua tane e to ˈna metua vahine o tei aupuru maite ia ˈna ma to raua here taatoa.

I te haavaraa, ua faatia o Lisa i te hoê aparauraa i tupu i rotopu i to ˈna metua vahine e o ˈna, i te taime a itehia ˈi e e leucémie to ˈna. Ua faataa oia e: “Ua paraparau mâua mama no nia i te mau mea atoa e nehenehe e farereihia e au; ua taio amui mâua i te Bibilia e te tahi atu â mau buka a ta matou haapaoraa; ua parau atura vau ia ˈna e: ‘Mai te peu e e pohe noa ˈtu vau, e farerei faahou ïa tâua i roto i te ao apî; ua papu roa ia ˈu e e farerei â vau ia oe e e ora ˈtu ai e a muri noa ˈtu i roto i te Paradaiso, i nia i te fenua nei.’”.

Te hoê haapiiraa na te mau fare maˈi e na te mau taote

Ua papai o L. e o F. Rozovsky, e piti na taata papai buka no Canada no nia i te mau faaotiraa a te haavaraa i te pae rapaauraa, i teie mau parau i roto i te Aratai no te ture no Canada no nia i te mau ohipa rapaauraa (beretane): “E nehenehe te mau fare maˈi e te mau taote e huti mai i te mau haapiiraa no teie faaotiraa a te haavaraa. E tia iho â râ ia ratou ia ara maitai i roto i te horoaraa i te hoê rapaauraa e patoi atu i te hinaaro o te hoê tamarii i roohia i te maˈi aore ra o ta ˈna mau metua. E tia ia ratou ia ape i te rave ma te faahepo, i te tahi rapaauraa i roto i te mau tupuraa ta te irava XV(1) o te Ture e faaoti ra e e mea ‘pae tahi’ i te pae no te matahiti, e e tamaroa anei ore ra e tamahine, i te pae no te haapaoraa aore ra te huru iri o te taata maˈi.”

Nafea ïa te mau taote e nehenehe ai e “ara maitai” e ia ape i te hiˈoraa pae tahi i te pae haapaoraa? Te horoa mai nei te feia papai buka i faahitihia i nia nei, i te hoê ravea au maite: “E tia râ ia haamanaˈo e te tiaraa faufaa roa ˈˈe o te pupu haapao i te pae no te rapaauraa, e ere ïa te tiaraa mai te hoê enemi no te taata maˈi. Ta ˈna ohipa mau, te raveraa ïa i te mau mea atoa ta ˈna e nehenehe e rave no te maitai o te taata maˈi. I roto i te hiˈoraa o Lisa, ua faaoti te tiribuna e te mea maitai roa ˈˈe no ˈna, te faatiaraa ïa i te tahi atu â huru rapaauraa.”

Ma te papu maitai, no te hoê taata maˈi Ite no Iehova, e nehenehe e ravehia te mea maitai roa ˈˈe no ˈna iho mai te peu e e ohipa amui te fetii e te taote no te faaohipa i te tahi rapaauraa ê atu i te mau pâmuraa toto. Aita te mau taote i pee i teie haerea, i faaea i te horoa i te mau rapaauraa maitatai. Ta te mau taote taa ê ïa i te pae rapaauraa i te mau tamarii no te Fare maˈi Anderson, i Texas, i faataa mai:

“Te pâmuhia ra te toto hau atu â i tei titau-mau-hia. Ua fanaˈo hoi te feia maˈi i roohia i te cancer e te mau maˈi i taaihia i te reira e o tei patoi i te mau pâmuraa toto, i te mau rapaauraa maitatai roa.”

Mea faufaa roa te mau faahopearaa o te haavaraa o Lisa. Inaha, ia au i te hiˈoraa a te tiribuna no Canada, aita te hoê haava no Kalafonia i farii ia faahepohia te hoê ravea rapaauraa i nia i te hoê potii 14 matahiti. Hau atu â, i te 11 no febuare 1986, ua faatae atu te Taatiraa i te pae rapaauraa o te tino no Colombie beretane, i te mau faatere fare maˈi atoa, i te mau faaueraa no roto mai hoi i te haavaraa o Lisa, ma te parau e: “Ua riro teie haavaraa ei ohipa apî.”

Ua riro teie faaotiraa a te haava mai te hoê mori turama i roto i te arepurepuraa e vai ra i roto i te mau tuhaa o te rapaauraa e o te haavaraa. Mea tia roa hoi te reira e te pae tahi ore. Na te tau i mua nei e faaite mai e e hia rahiraa taote, fare maˈi e haava te pee atu i te hiˈoraa here mau e te manaˈo maitai i horoahia mai e te haava ra o David Main e o Lisa.

[Parau iti faaôhia i te api 15]

E rave rahi tei hotaˈi i to Lisa parauraa ma te itoito mau no nia i to ˈna pohe e fatata maira.

[Parau iti faaôhia i te api 16]

“Ua riro teie haavaraa ei ohipa apî.” — Taatiraa i te pae rapaauraa o te tino, Colombie beretane.

[Hohoˈa i te api 14]

Ua tapea o Lisa, 12 matahiti, i to ˈna haapao maitai i mua i te hoê patoiraa fifi mau e te mau faateimaharaa e rave rahi.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono