Te mau taurearea—Tei noaa ia ratou “te mana rahi teitei ra”
E TAUREAREA outou. 12 anaˈe to outou matahiti. E utuafare fetii to outou e mea here roa na outou ia ˈna. Te fanaˈo na outou i te mau hoa haapiiraa. Ua apiti atu outou i roto i te mau ori-haere-raa i te miti e i te mouˈa. E faahiahia roa outou ia mataitai outou i te po i te raˈi tei î roa i te fetia. E oraraa taatoa to mua ia outou.
E i teie nei, e mariri aitaata to outou. E riro teie mau huru parau apî ei parau ino roa ia 60 to outou matahiti. E rahi roa ˈtu râ i te inoraa ia 12 to outou matahiti.
Lenae Martinez
Mai te reira hoi te huru no te potii iti ra 12 matahiti o Lenae Martinez. Ta ˈna tiaturiraa, ia ora ïa oia e a muri noa ˈtu i roto i te hoê paradaiso i nia i te fenua nei. No roto mai teie tiaturiraa to ˈna i te haapiiraa bibilia ta to ˈna mau metua, Ite no Iehova, i haapii mai ia ˈna. Aita anei o ˈna iho i taio i roto i te Bibilia e e vai noa mai te fenua e a muri noa ˈtu, e ua poietehia e ia taata-noa-hia e a muri noa ˈtu, e o te feia haehaa te parahi i reira e a muri noa ˈtu?—Koheleta 1:4; Isaia 45:18; Mataio 5:5.
E i teie nei, tei te Fare maˈi o te mau Tamarii i Fresno, Kalifonia, i te fenua Marite o ˈna. Ua ô atu o ˈna i reira no te mea e manaˈohia ra e ua haape te hoê mape to ˈna. Ua faaite maira râ te mau hiˈopoaraa e mariri aitaata to ˈna. E inaha, ua faaoti aˈera hoi te mau taote e rapaau ra ia Lenae e e tia te mau taoˈa tahi toto i tatarahia mai roto mai i te pape toto e tae noa ˈtu te mau taoˈa tahi e haapaari i te toto ia pâmuhia e ia faaohipa-oioi-hia te ravea rapaauraa e faaore roa i te mau vaehaa i tupuhia i te mariri aitaata.
Ua parau o Lenae e eita o ˈna e hinaaro i te toto aore ra i te mau ravea te vai ra te toto i roto, inaha ua haapiihia mai ia ˈna e e opani roa te Atua i te reira, mai tei faaitehia i roto i te mau buka o te Bibilia o te Levitiko e te mau Ohipa. “E mea maitai i te [v]arua [m]aitai e ia matou atoa nei hoi, eiaha roa ei teimaha ê i tuuhia ˈtu i nia iho ia outou maori râ o teie nei mau mea tia. Eiaha outou e amu i te maa i afaihia i te idolo ra, e te toto, e te mea uumi-noa-hia ra, e eiaha hoi e faaturi.” (Ohipa 15:28, 29) Ua turu mai to ˈna na metua ia ˈna i roto i to ˈna tiaraa, ua haapapu maitai râ o Lenae e e opuaraa teie na ˈna e mea faufaa roa hoi no ˈna.
E rave rahi taime to te mau taote paraparauraa ia Lenae e to ˈna na metua. Noa ˈtu te reira, ua haere faahou mai ratou i te hoê avatea. Teie ta Lenae i parau no nia i taua tere ra: “Ua paruparu roa vau i te maˈi e ua pihaˈe noa vau i te toto. Taua mau uiraa nei â ta ratou i ui mai ia ˈu, ma te hoê huru tuuraa parau taa ê râ. Ua na ô faahou atura vau ia ratou e: ‘Eita vau e hinaaro i te toto aore ra i te tahi mau ravea te vai ra te toto i roto. Mea au aˈe na ˈu e pohe, mai te peu e e tia, i te ofati i ta ˈu tǎpǔ i te Atua o Iehova, e rave i to ˈna hinaaro.’”
Te na ô râ o Lenae: “Ua hoˈi mai â ratou i te poipoi aˈe. Ua rahi roa ˈtu â te mau taoˈa tahi e haapaari i te toto i te topataraa, e aita to ˈu fiva e toparaa. Ua nehenehe au e parau atu i te taote ia faaroo mai â o ˈna ia ˈu i taua taime ra. Noa ˈtu te reira, eita ratou e au i to ˈu tiaraa, ua parau mai hoi ratou e 12 matahiti to ˈu e ua paari maitai to ˈu feruriraa. I muri aˈe, ua tomo maira te taote tamarii e rapaau ia ˈu e ua na ô maira e eita hoi o ˈna e au ia parau mai ia ˈu i taua parau ra, inaha aita ˈtu mea e nehenehe e tauturu ia ˈu, maoti râ te ravea rapaauraa e faaore roa i te mau vaehaa i tupuhia i te mariri aitaata e te mau pâmuraa toto. Ua vaiiho maira o ˈna ia ˈu e ua na ô maira e e hoˈi mai â o ˈna.
“Ia moe atu o ˈna, ua haamata aˈera vau i te oto rahi no te mea na ˈna hoi au i haapao mai to ˈu mai â fanauraahia mai, e i teie nei mai te huru ra ïa e te faarue maira o ˈna ia ˈu. Ia ˈna i hoˈi faahou mai, ua faaite atura vau i to ˈu manaˈo ia ˈna—oia hoi aita o ˈna e haapao faahou ra ia ˈu. Ua maere roa o ˈna, e ua na ô maira ia ˈu e tatarahapa roa o ˈna i ta ˈna mau parau i parau mai ia ˈu. Aita hoi o ˈna e hinaaro ra e haamauiui ia ˈu. Ua hiˈo noa maira o ˈna ia ˈu e ua na ô maira e: ‘Na reira ïa e Lenae, mai te peu e tena te eˈa ta oe e hinaaro na, e farerei ïa tâua i nia i te raˈi.’ Ua tatara aˈera oia i to ˈna titiˈa mata e, ma pape mata rahi i nia i to ˈna mata, ua na ô maira oia ia ˈu e mea here roa na ˈna ia ˈu e ua apa maira ia ˈu. Ua haamauruuru vau ia ˈna e ua na ô atura e: ‘Mauruuru. Mea here roa atoa na ˈu ia oe, taote Gillespie, tera râ te tiaturi nei au e ora i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei ia tae i te tia-faahou-raa.’”
I muri iho, ua haere maira e piti na taote e hoê paruru, e ua na ô atura i te mau metua o Lenae e te hinaaro ra ratou e paraparau ia ˈna anaˈe, e ua ani atura i te mau metua e nehenehe anei ta raua e haere i rapae, ua na reira mau atura hoi raua. I roto i te roaraa o taua tauaparauraa ra, ua faaite te mau taote ia Lenae i to ratou anaanatae e to ratou hamani maitai ia ˈna e ua maere roa hoi ratou i te huru paraparau papu maitai a Lenae e i to ˈna tiaturiraa hohonu.
Ia vai noa mai ratou e o ˈna anaˈe, ua parau atura ratou ia ˈna e e pohe o ˈna i te mariri aitaata e ua na ô atura e: “Na te mau pâmuraa toto râ e haamaoro atu â i to oe oraraa. Ia patoi oe i te toto, e pohe ïa oe i roto noa i te tahi tau mahana.”
“Ia rave vau i te toto,” o ta Lenae ïa i ui, “eaha ïa te maororaa o to ˈu oraraa?”
“E toru paha e tae atu i te ono avaˈe,” o ta ratou ïa i pahono.
“Eaha ta ˈu e nehenehe e rave i roto i te hoê area e ono avaˈe?” o ta ˈna ïa i ui.
“E itoito mai oe. Mea rahi te ohipa ta oe e nehenehe e rave. E nehenehe oe e haere atu e mataitai ia Disney World. E nehenehe oe e ite e rave rahi mau vahi.”
Ua feruri aˈera o Lenae maa taime iti, e i muri iho ua pahono atura e: “Ua tavini au ia Iehova i to ˈu oraraa taatoa, 12 matahiti. Ua tǎpǔ mai o ˈna ia ˈu i te ora mure ore i roto i te paradaiso, ia auraro vau ia ˈna. Eita vau e fariu ê ia ˈna i teie nei no te ora noa e ono avaˈe i te maoro. Te hinaaro nei au e tapea i to ˈu haapao maitai e tae noa ˈtu i te taime vau e pohe ai. E ua ite au e i te taime mau ra o ˈna e faatia mai ai ia ˈu mai te pohe mai e e horoa mai ai i te ora mure ore. E oia hoi, e taime rahi ïa to ˈu no te rave i te mau mea atoa ta ˈu e hinaaro e rave.”
Ua maere roa te mau taote e te paruru. Ua faahiahia roa hoi ratou ia ˈna e ua haere atura i rapae ma te na ô atu i to ˈna mau metua e e manaˈo e e parau taata paari ta ˈna e ua ineine o ˈna i te rave i ta ˈna iho mau opuaraa. Ua parau atura ratou i te tomite e haapao i te mau tuhaa morare o te Fare maˈi Tamarii no Valley e e tamahine manaˈo taata paari o Lenae. Ua faaoti aˈera teie tomite, e mau taote e te tahi atu mau taata toroa utuutu maˈi to roto e te hoê orometua haapao i te mau tuhaa morare no te fare haapiiraa tuatoru o te hau no Fresno, e na Lenae iho e rave i ta ˈna mau opuaraa no nia i te huru rapaauraa ta ˈna i maiti. Ua faariro ratou ia Lenae ei tamahine manaˈo taata paari. Aita e faaueraa na te haavaraa i ravehia.
I muri aˈe i te hoê po roa mau e te fifi atoa hoi, i te hora 6:30, 22 no setepa 1993, ua taoto aˈera o Lenae i roto i te pohe i roto i te rima o to ˈna metua vahine. Ua mau roa te tura e te hau o taua po ra i roto i te feruriraa o te feia i reira. E 482 rahiraa ratou i haere mai i te hunaraa, te mau taote, te mau vahine utuutu maˈi, e te mau orometua, tei faahiahia roa i te faaroo e te taiva ore o Lenae.
Ua mauruuru roa te mau metua e te mau hoa o Lenae, i te mea e ua papu maitai i te mau taote e te mau vahine utuutu maˈi e tae noa ˈtu i te feia faatere o te Fare maˈi o te mau Tamarii no Valley, i te paari o teie nei tamahine e aita e faufaa e titau i te haavaraa no te rave i taua opuaraa ra.
Crystal Moore
Aita teie huru hamani maitai i faaitehia ˈtu i nia i te hoê potii 17 matahiti o Crystal Moore te iˈoa ia ˈna i ô atu i roto i te Pu Rapaauraa Peresibutero no Columbia i te oire no New York. Ua roohia o ˈna i te maˈi aau iriti. Mai to ˈna mai ôraa ˈtu i te fare maˈi, ua haapapu maitai o Crystal, ma te turuhia e to ˈna na metua e eita roa ˈtu o ˈna e farii i te toto. Eita o ˈna e hinaaro e pohe; mea au aˈe na ˈna i te huru rapaauraa e tano i te faaueraa a te Bibilia e haapae roa i te toto.—Ohipa 15:28, 29.
Ua papu maitai i te pupu rapaau e haapao ia Crystal e e tia o ˈna ia pâmuhia i te toto. Ua na ô roa ˈtu te hoê taote e: “Mai te peu e eita o Crystal e pâmuhia ˈtu i te toto i te mahana maha 15 no tiunu, i te mahana pae 16 no tiunu, e pohe ïa o ˈna!” I te 16 no tiunu, aita o Crystal i pohe, e ua titau aˈera te fare maˈi i te Haavaraa Teitei o te Hau no New York e horoa mai i to ˈna mana no te faahepo i te mau pâmuraa toto.
I te hoê putuputuraa matamua, tei haavitivitihia i te rave i te fare maˈi i taua poipoi ra, ua haapapu maira te hoê o te mau taote e e tia o Crystal ia pâmu-oioi-hia e piti mohina toto e e nehenehe e titauhia hoê ahuru atu â mohina toto. Ua na ô maira o ˈna i muri iho e ia tamata noa ˈtu o Crystal i te patoi i te mau pâmuraa toto, e taamuamu o ˈna ia ˈna i nia i te roˈi ma te rima e te avae eita e nehenehe faahou e hauti, no te faatupu i ta ratou i opua. Ua parau atura o Crystal i te mau taote e e “tuô o ˈna” ia tamata ratou i te pâmu mai i te toto i roto ia ˈna e oia hoi ma to ˈna tiaraa Ite no Iehova, e faariro o ˈna i te pâmuraa toto faahepo ei maferaraa hairiiri mau.
Noa ˈtu te mau aniraa tamau a to ˈna auvaha ture i mua i te tiribuna, aita o Crystal i faatiahia e paraparau no ˈna iho i mua i te haavaraa, e faaite i ta ˈna opuaraa. E i te mea hoi e no noaa noa maira ia Crystal i te hoê haamauruururaa i roto i te Porotarama a te mau Taurearea ei faaiteraa i to ˈna ite rahi e i to ˈna tiaraa, i ta ˈna haapiiraa teitei, ua patoi aˈera te haava e haava ra ia ˈna, ia haapapu mai o ˈna i mua i te haava e eita o ˈna e farii i te toto. Aita hoi te reira e faatura ra i te tiamâraa o Crystal no nia i te tereraa o te ture, i te tiamâraa no nia i to ˈna tino, no nia i to ˈna iho oraraa, e i te tiamâraa faaroo.
Noa ˈtu â ïa e eita te tiribuna e faatia ia Crystal ia haapapu mai i to ˈna manaˈo i mua i te haavaraa, ua haere atu te haava e farerei ia Crystal anaˈi i roto i to ˈna piha, fatata e 20 minuti te maoro. I muri aˈe i taua tere ra, ua parau aˈera te haava e e “tamahine maramarama roa o Crystal” e “te papu maitai o ˈna ia parau” e ua faataa maira e “mea paari maitai te feruriraa” o Crystal e “te aravihi hoi i te faaite papu maitai i to ˈna manaˈo.” Noa ˈtu teie mau manaˈo, ua patoi papu aˈera te tiribuna e ia faaite mai o Crystal i to ˈna manaˈo e opua no ˈna iho i te pae no te huru rapaauraa.
I te sabati poipoi, i te 18 no tiunu, ua hinaaro o Crystal ia rapaau-ru-hia o ˈna e o ta ˈna hoi i farii, tera râ ua tamau noâ o ˈna i te patoi i te toto. E 50-100cc toto tei pau i roto i taua rapaauraa ra. E noa ˈtu te reira, ua titau te mau taote e tia te mau pâmuraa toto ia faaohipahia i muri aˈe i te tâpûraa. Ua haapapu maira te tahi atu taote e ere te pâmuraa toto i te mea titauhia. Ua rapaau ê na o ˈna i teie huru maˈi ma te ore e faaohipa i te toto, 13 matahiti te maoro, e aitâ i titauhia aˈenei i te mau pâmuraa toto ia muri aˈe i te hoê tâpûraa.
I te 22 no tiunu 1989, ua tuu atura te tiribuna ia Crystal i raro aˈe i te tahi hiˈopoaraa poto noa, i roto i te rima o te fare maˈi, ia nehenehe te toto ia pâmuhia mai te peu e “e tia no te paruru e no te faaora ia ˈna.” Ua hope taua tau hiˈopoaraa ra i to Crystal matararaa mai mai te fare maˈi. Aita o Crystal i hinaaro aˈenei i te toto, e aita atoa i pâmuhia aˈenei i te toto, mea huru ê roa râ hoi ia hiˈo i te huru raveraa a te tiribuna ia Crystal.
E mai to ˈna mai â matararaa mai te fare maˈi atu, ua faatuitehia o Crystal na te fare haapiiraa tuarua ma te hanahana. Tau taime noa i muri aˈe, ua riro maira oia ei tavini ma te taime taatoa ei Ite no Iehova. Ua riro maira hoi oia ei aratai i te Piha Tairururaa a te mau Ite no Iehova o te oire no Jersey e ua riro atura oia ei rima tauturu i roto i te hoê pǔpǔ o te patu e o te faaapî i te mau Piha o te Basileia.
Inaha, ua parau hoi te mau taote o te Pu Rapaauraa Peresibutero no Columbia e ia ore oia ia pâmuhia ˈtu i te toto i te 15 no tiunu, e pohe hoi oia i te 16 no tiunu e ia patoi noa ˈtu oia i te pâmuraa toto, e riro ïa oia i te taamuamuhia ma te rima e te avae eita e nehenehe faahou e hauti. Ia parau roa mai te mau taote e titau i te parau faatia a te tiribuna no te horoa i te toto e, ia ore te haava e auraro oioi e riro te taata maˈi i te pohe, a faahaamanaˈo atu ia ratou i tei farereihia e Crystal Moore.
Lisa Kosack
E ino aˈe â te po matamua o Lisa i roto i te Fare maˈi no te mau Tamarii no Toronto, i te hoê taoto ino roa. Ua tapaohia to ˈna iˈoa i te fare maˈi i te hora maha i te ahiahi e ua rave-oioi-hia e rave rahi mau hiˈopoaraa i nia ia ˈna. I te hora ahuru ma hoê 15 minuti mairi noa to ˈna aratairaahia ˈtu i roto i to ˈna piha i taua po ra. Ia hora ahuru ma piti i te po—na Lisa ïa e faatia mai eaha te ohipa i tupu. “I te hora ahuru ma piti i te po, ua haere maira te hoê vahine utuutu maˈi e ua na ô maira e: ‘E pâmu atu vau te tahi toto i roto ia oe.’ Ua tuô vau: ‘Eita ta ˈu e nehenehe e rave i te toto no te mea e Ite no Iehova vau! Ua ite hoi oe! Ua ite hoi oe!’ ‘E, ua ite au’ o ta ˈna ïa i parau mai, e ua tatara oioi aˈera oia i te uaua i patiahia i nia i to ˈu rima e ua faaô rii mǎrû atura hoi i te toto i roto. Ua tuô vau, e ua tuô vau mai te maamaa ra te huru.”
Auê ïa huru rapaauraa aroha ore e te ino mau i ravehia i nia i te hoê tamahine iti 12 matahiti tei riaria roa hoi i te maororaa po i roto i te hoê vahi huru ê mau! Ua hopoi mai te mau metua o Lisa ia ˈna i te Fare maˈi no te mau Tamarii maˈi i Toronto, ma te manaˈo e e itea i reira te mau taote maitai e te turu. Maoti te reira, tei raro aˈe atura hoi ta raua tamahine i te pâmuraa toto mauiui mau o te ahuru ma piti i te po, noa ˈtu te tiaraa o Lisa e o to ˈna na metua tei riro te faaohiparaa i te toto aore ra te mau ravea te vai ra te toto i roto, ei faatura-ore-raa i te ture a te Atua e eita hoi e tia ia faaohipahia.—Ohipa 15:28, 29.
Ia poipoi aˈe, ua titau aˈera te fare maˈi i te hoê parau faatia na te tiribuna e ia horoahia te toto. E pae mahana te maoro te tiribuna, i peretitenihia na te haava ra o David R. Main. Ua tupu te haavaraa i roto i te hoê piha i te fare maˈi, e ua tae mai o Lisa i taua na mahana e pae atoa ra. Ua roohia o Lisa i te mariri aitaata parauhia AML oia hoi te oreraa e tamau e te rahi-roa-raa te mau taoˈa tahi uouo tei ore i paari, e e nehenehe hoi e pohe i taua maˈi ra, noa ˈtu â ïa e ua haapapu mai te mau taote e taiohia e 30 i nia i te hanere te faito e nehenehe ai te maˈi e ora. E rave rahi mau pâmuraa toto ta ratou i faatia e ia horoahia e oia atoa ia faaohipahia te ravea rapaauraa e faaore roa i te mau vaehaa i tupuhia i te mariri aitaata uˈana—te hoê huru rapaauraa e faatupu i te mauiui rahi e i te mau faahopearaa e haaparuparu roa.
I te maha o te mahana haavaraa, ua horoa ˈtura o Lisa i te tahi faaiteraa. Te hoê o te mau uiraa i uihia ia ˈna, eaha te huru o te pâmuraa toto i faahepohia i nia ia ˈna i te ahuru ma piti i te po. Ua faataa ˈtura oia e mai te urî e faaohipahia no te tahi hiˈopoaraa ra ïa to ˈna huru, mai te huru ra hoi e te maferahia ra o ˈna, e i te mea hoi e aita to ˈna matahiti i taeahia, e riro ïa te tahi mau taata i te manaˈo e e nehenehe noa e rave i te mau huru ohipa atoa i nia ia ˈna. Mea hae roa na ˈna ia ite atu oia i to vetahi ê ra toto ia tahe i roto ia ˈna, e te peapea ra oia i ia roohia o ˈna i te SIDA aore ra i te maˈi upaa aore ra i te tahi atu maˈi pee no roto mai i te toto. E te vahi faufaa roa ˈtu, eaha te manaˈo o Iehova ia ofati oia i ta ˈna ture e patoi ra i te toto o vetahi ê i roto i to ˈna tino. Ua parau oia e ia tupu faahou te reira, e “aro o ˈna e e tatara o ˈna i te pute toto e e turai i te taoˈa i tuatihia i nia i te farii e te pute toto noa ˈtu o ˈna e mauiui, e e patiatia roa o ˈna i te pute toto.”
Ua ani atura to ˈna auvaha ture ia ˈna e, “eaha to oe manaˈo, ia ani mai te Totaiete Tauturu i te mau Tamarii e ia iritihia mai oe mai roto mai i te rima o to oe na metua e na ratou aˈe oe e haapao?”
“Ia ite mai oe, e riri roa vau i te reira; te manaˈo nei au e mea ino mau â ratou no te mea aitâ to ˈu na metua i tupai aˈenei ia ˈu, mea here na raua ia ˈu e mea here atoa na ˈu ia raua, e i te mau taime atoa vau e roohia ˈi i te maˈi hota aore ra i te tahi atu maˈi, e aupuru mai raua ia ˈu. O vau ta raua manaˈonaˈoraa i roto i to raua oraraa taatoa, e i teie nei no te mea noa te hinaaro ratou i te hoê taata o ta ratou hoi e ore e au, te haere mai nei ratou e iriti ia ˈu mai roto atu i to raua rima, te manaˈo nei au e mea ino mau â e mea riri roa na ˈu i te reira.”
“E hinaaro anei oe e pohe?”
“Eita, aita vau e manaˈo ra e te vai ra te taata e hinaaro e pohe, tera râ mai te peu e e pohe noa ˈtu vau, eita vau e mǎtaˈu, no te mea te tiaturi nei au e ora e a muri noa ˈtu i roto i te hoê paradaiso i nia i te fenua nei.”
Mea rahi te taata i taˈi a faahiti noa ˈi o Lisa ma te itoitoi i te parau no to ˈna pohe e fatata maira, i to ˈna faaroo ia Iehova e i ta ˈna opuaraa e tapea i to ˈna auraro i ta ˈna ture no nia i te moˈaraa o te toto.
“E Lisa,” o ta to ˈna auvaha ture ïa i parau, “te vai ra anei te hoê taa-ê-raa no oe ia ite oe e e faaue te tiribuna e ia pâmuhia i te toto i roto ia oe?”
“Aita, no te mea e tuu noâ vau i to ˈu tiaturiraa i nia i to ˈu Atua e e faaroo vau i ta ˈna mau faaueraa, no te mea e Atua teitei aˈe o ˈna i te mau huru tiribuna atoa e i te mau huru taata atoa.”
“Lisa, eaha ta oe e hinaaro e ia faaoti te haava i roto i taua tuhaa ra?”
“Oia, o ta ˈu e hinaaro ra i te haava ia faaoti i roto i taua tuhaa nei, ia faahoˈihia ïa vau i to ˈu na metua ra e na raua â vau e haapao, ia nehenehe vau e oaoa, e oia hoi ia nehenehe vau e hoˈi i te fare e faaea ˈtu ai i roto i te hoê vahi oaoa mau.”
E o ta te haava ra o Main mau â hoi i faaoti. I muri nei, o te tahi ïa mau tuhaa parau no nia i ta ˈna faaotiraa.
“Ua faataa maramarama maitai mai o Lisa i teie nei tiribuna e ma te papu maitai e, mai te peu e tamata-noa-hia mai i te pâmu i te toto i roto ia ˈna, e aro o ˈna i taua pâmuraa toto ra ma to ˈna puai atoa. Ua parau o ˈna e, e te tiaturi vau i ta ˈna parau, e tuô o ˈna e e aro o ˈna e oia hoi e tatara roa ˈtu i te raau i patiahia i nia i to ˈna rima e e faaore roa o ˈna i te toto i roto i te farii i nia ˈtu i to ˈna roˈi. Eita vau e farii i te tahi noa ˈˈe aniraa e tuu i taua tamahine iti nei i roto i taua huru tupuraa fifi mau ra.”
No nia i te po i faahepohia ˈi i te pâmu i te toto i roto ia ˈna, te na ô ra oia e:
“E tia ia ˈu ia parau e aita o ˈna i faaturahia i te pae no ta ˈna haapaoraa e no to ˈna matahiti. I roto i teie mau huru tupuraa no nia i te pâmuraahia te toto i roto ia ˈna, aita to ˈna tiamâraa taata i faaturahia.
Mea faahiahia mau to ˈna manaˈo no nia ia Lisa iho:
“E tamahine iti nehenehe mau, e te maramarama rahi hoi, te taa maitai i te parau, te ite i te peu, te ite i te pahono e te vahi faahiahia roa ˈtu â, e tamahine iti itoito mau o Lisa. Ua noaa ia ˈna i te paari tei hau aˈe i to ˈna matahiti e ia manaˈo vau, mea tia mau â ia parau e e ua noaa ia ˈna i te mau huru maitatai atoa ta te mau metua e hinaaro i te hoê tamarii. E tiaturiraa faaroo maitai mau to ˈna, te papu e te maramarama. I to ˈu hiˈoraa, aita e aˈoraa no roto mai i te tahi pu aore ra faaheporaa no roto mai i to ˈna na metua aore ra i te tahi atu taata, e oia atoa hoi te hoê faaueraa na teie nei tiribuna, e nehenehe e faaaueue aore ra e taui i to ˈna mau tiaturiraa faaroo. Te tiaturi nei au e e tia mau â ia horoahia na Lisa Kosack i te ravea no te aro i teie nei maˈi ma te tura e te hau o te feruriraa.”
“Aita te aniraa i fariihia.”
Ua faarue mai o Lisa e to ˈna utuafare fetii i te fare maˈi i taua mahana ra. Ua tia râ hoi ia Lisa ia aro i to ˈna maˈi ma te tura e te hau o te feruriraa. Ua pohe o ˈna ma te hau i te fare, i roto i te rima here mau o to ˈna metua vahine e to ˈna metua tane. Ia ˈna i na reira, ua apiti atu oia i roto i te mau Ite no Iehova taurearea tei tuu i te Atua i mua. E te faahopearaa, e fanaˈo roa oia e o ratou atoa i te tupuraa te parau tǎpǔ a Iesu e na ô ra e: “Area te tuu noa i to ˈna ora no ˈu nei, e ora ïa to ˈna.”—Mataio 10:39, nota i raro i te api.
Ernestine Gregory
I te 17raa o to ˈna matahiti, ua itehia e e mariri aitaata to Ernestine. A mau ai oia i te fare maˈi, ua patoi oia i te faaohipa i te mau ravea te vai ra te toto i roto no te faaoromai i te ravea rapaauraa e faaore roa i te mau vaehaa i tupuhia i te mariri aitaata. E no te patoiraa a Ernestine e te turu a to ˈna metua vahine i te maitiraa oia i te huru rapaauraa aita te vai ra te toto i roto, ua faaite atura te fare maˈi i te ohipa i tupu i te feia toroa e haapao i te parau no te oraora-maitai-raa i Chicago, Illinois, U.S.A., tei titau hoi i te hoê faaueraa na te tiribuna e faaohipa i te toto. Ua faanahohia aˈera te hoê paraparauraa, i reira te tiribuna i te faarooraa i te faaiteraa a Ernestine, e o te hoê taote rapaau maˈi, te hoê taote rapaau maˈi feruriraa, e te hoê auvaha ture e te tahi atu mau taata to reira.
Ua faaite atura o Ernestine i to ˈna taote e eita o ˈna e hinaaro i te toto. Na ˈna iho teie opuaraa i niuhia i nia i ta ˈna taioraa i te Bibilia. E e riro noâ hoi te faaohiparaa i te toto ma te ore e hinaarohia, na nia i te faaueraa a te tiribuna, ei faatura-ore-raa i te ture a te Atua e e mea hape hoi i mua i to ˈna mata, noa ˈtu te mana o te tiribuna. Aita roa ˈtu o ˈna e patoi ra i te rapaauraa a te taote e aita atoa o ˈna e hinaaro ra e pohe. Aita roa ˈtu o ˈna e opua ra e titau i te pohe e e haapohe ia ˈna iho; tera râ, aita o ˈna i mǎtaˈu i te pohe.
Ua haapapu mai o Stanley Yachnin, M.D., e ua “faahiahia roa o ˈna i te paari o Ernestine, i to ˈna huru feruriraa maitai,” e te rotahi to ˈna aau no ta ˈna mau tiaturiraa faaroo. Ua parau atoa oia e ua taa maitai ia Ernestine i te huru e te mau faahopearaa o to ˈna maˈi. No taua ite to ˈna ra, aita te taote Yachnin e ite ra i te faufaaraa e ia titauhia te hoê taote rapaau feruriraa.
Tera râ, ua titauhia te hoê taote rapaau feruriraa, o Ner Littner, M.D., oia hoi i muri aˈe i to ˈna aparauraa ia Ernestine, o tei faaite mai e ua noaa ia ˈna [Ernestine] i te paari o te hoê taurearea 18 e tae atu i te 21 matahiti. Te na ô ra oia e te taa maitai ra ia Ernestine i te mau faahopearaa ia farii oia aore ra ia patoi oia i te mau pâmuraa toto. Te parau ra oia e e farii oia [Ernestine] i te reira, eiaha no te mea e tei raro aˈe o ˈna i te hiˈopoaraa a vetahi ê, no te mea râ te tiaturi ra o ˈna iho i te reira. Te parau ra hoi te taote Littner e e tia ia vaiihohia e na Ernestine iho e rave i ta ˈna faaotiraa i roto i taua tuhaa nei.
Ua haapapu mai o Jane McAtee, te hoê auvaha ture no te fare maˈi e i muri aˈe i to ˈna uiuiraa ˈtu i te manaˈo o Ernestine e te tiaturi ra oia e ua papu maitai ia Ernestine i te huru o to ˈna maˈi e “e nehenehe maitai ta ˈna e taa i ta ˈna opuaraa e e farii i te mau faahopearaa o taua opuaraa na ˈna ra.”
Ua faahiahia roa atoa te tiribuna i te faaiteraa a Ernestine. Ua faaoti aˈera hoi te tiribuna e e potii 17 matahiti, feruriraa paari o Ernestine, e na Ernestine iho e rave i ta ˈna faaotiraa, e ua taa maitai ia ˈna i te huru tupuraa riaria mau ta ˈna e faaruru ra. Tera râ, noa ˈtu e ua faaite oia e potii feruriraa paari o ˈna e te ite i te rave mai i te mau haamaramaramaraa, i te mau faaotiraa i te pae no te rapaauraa no ˈna iho e tano maitai i ta ˈna mau tiaturiraa hohonu mau, ma te huru ê mau, ua faaoti te tiribuna i te hoê faaueraa e ia faatiahia i te mau pâmuraa toto.
Ua titau na mua te tiribuna i te Haavaraa e haapao i te parau no te horo-faahou-raa, o te hau no Illinois. E te faahopearaa, ua faaoti te Haavaraa no te horo-faahou-raa e eita e nehenehe e faahepo ia Ernestine ia auraro i te mau pâmuraa toto ma te ore o ˈna e hinaaro. Ua haaferuri te tiribuna e te tiaraa o Ernestine ia au i te ture matamua o ta ratou mau haapueraa ture, i te pae no te tiamâraa faaroo no nia i to ˈna iho tiaraa i mua i te ture, o te paruru ïa ia ˈna noa ˈtu aita to ˈna matahiti i taeahia, no te patoi i te mau pâmuraa toto e mau tumu faaroo te tumu.
I muri iho, ua titau te feia toroa e haapao i te oraora-maitai-raa o te tamarii, i te faaotiraa a te Haavaraa no te horo-faahou-raa, i mua i te Tiribuna Teitei roa no Illinois. Ua haapapu maira hoi te Haavaraa Teitei no Illinois e, noa ˈtu â ïa e aita to Ernestine matahiti i taeahia, e tiamâraa to ˈna no te patoi i te huru rapaauraa ta ˈna e ore e farii. Ua niu taua haavaraa teitei ra i ta ˈna faaotiraa i nia i te tiamâraa i te pae no te raveraa i te hoê faaotiraa i nia i to ˈna iho tino e i nia atoa i te ture o te mau tamarii tei ore i taeahia te matahiti. Ua haapotohia te faanahoraa e tano i te mau tamarii tei paari te feruriraa e aitâ i taeahia te matahiti, no Illinois, na te Haavaraa Teitei no IIllinois i roto i te faahitiraa parau i muri nei:
“Mai te peu e ua maramarama-maitai-hia e ua papu-maitai-hia e ua paari maitai te feruriraa o te tamarii tei ore i taeahia te matahiti no te ite i te mau faahopearaa o ta ˈna mau ohipa, e mai te peu e ua paari te feruriraa o te tamarii aita i taeahia te matahiti no te faaohipa i te huru hiˈoraa o te hoê taata paari, e faatia ïa te haapiiraa no nia i te tamarii tei ore i taeahia te matahiti, ia faaohipa o ˈna i te tiamâraa a te common law e farii aore ra e patoi i te hoê huru rapaauraa.”
Aita te ravea rapaauraa e faaore roa i te mau vaehaa i tupuhia i te mariri aitaata aore ra te mau pâmuraa toto i faaohipahia i nia ia Ernestine, e aita o ˈna i pohe i to ˈna mariri aitaata mai ta te mau taote i rave e ia tiaturi te tiribuna. Ua mau papu o Ernestine i to ˈna tiaraa e ua tuu hoi i te Atua i mua, mai te tahi atu mau taurearea i faahitihia ˈtu na. Ua noaa ia ratou tataitahi “i te mana rahi teitei ra.”—Korinetia 2, 4:7.
[Tumu parau tarenihia i te api 26]
Te mau fifi o te pâmuraa toto
Te faataa ra te vea The New England Journal of Medicine, o te 14 no titema 1989 e e navai noa te hoê mohina toto no te hopoi i te tirotiro o te SIDA e maˈihia ˈtu e tae roa ˈtu i te 1,75 milioni taata!
I te matahiti 1987, i muri aˈe i te iteraahia e e parare te SIDA na roto noa i te raveraa mai i te toto o te feia horoa toto, teie ta te buka ra Autologous and Directed Blood Programs e parau ra: “O te parau fifi roa ˈˈe teie i roto i te aamu o te pae no te rapaauraa; oia hoi e nehenehe te ô o te toto e horoa i te ora e riro ei mauhaa na te pohe.”
Te na ô ra te taote Charles Huggins, taata faatere i te pu horoaraa toto i roto i te hoê fare maˈi no Massachusetts, U.S.A., e: “O te taoˈa atâata roa ˈˈe hoi o ta tatou e faaohipa i te pae no te rapaauraa.”
Teie ta te vea ra Surgery Annual e parau ra: “Ma te papu maitai, te pâmuraa maitai roa ˈˈe, o te pâmuraa ïa e ore e horoahia.”
I te mea hoi e te itehia nei te hoˈi-rahi-raa mai te mariri aitaata i muri aˈe i te hoê tâpûraa i reira te mau pâmuraa toto i te faaohiparaahia, te na ô ra te taote John S. Spratt i roto i te vea The American Journal of Surgery, numera o te avaˈe setepa 1986 e: “E riro te hoê taote tâpû i te mariri aitaata i te hinaaro e riro mai ei taote o te tâpû ma te ore e faaohipa i te mau pâmuraa toto.”
Te na ô ra te vea Emergency Medicine e: “E riro ta matou i ite mai e te mau Ite no Iehova, i te parauhia e eita matou e hinaaro i te mau pâmuraa toto, e to ratou atoa mau fifi, mai ta matou i manaˈo i te hoê taime.”
Te faahiti ra te vea Pathologist i te parau no te patoiraa te mau Ite no Iehova i te faaohipa i te toto e te na ô ra e: “Mea tano mau ia turu i to ratou manaˈo e patoi i te faaohipa i te toto, noa ˈtu te mau faahaparaa a te mau fatu fare haapueraa toto.”
Te na ô ra te taote Charles H. Baron, orometua haapii ture no te Fare haapiiraa Tuarua Haapii Ture no Boston no nia i te patoiraa te mau Ite no Iehova i te faaohipa i te toto e: “Ua fanaˈo te taatoaraa o te totaiete marite atoa. I teie mahana, e ere noa te mau Ite no Iehova, te mau taata maˈi atoa râ aita hoi e faufaa ia pâmuhia i te toto, teie e fanaˈo nei i te ohipa e ravehia nei e te mau Tomite Haapao i te mau Ite e Tuati i te Fare maˈi.”