VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w91 1/6 api 27-32
  • A haere ma te haapiihia e Iehova

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A haere ma te haapiihia e Iehova
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Haapiihia no nia i te toto
  • A tauturu ia vetahi ê ia haapii-atoa-hia ratou
  • E te mau metua—A haapii maitai i ta outou tamarii
  • Te faaoraraa i te taata e te toto—Nafea?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • Te toto o te faaora mau â i te ora
    Nafea te toto ia faaora i to outou ora?
  • A haafaufaa maitai i to outou ora, te hoê ô
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2004
  • Te toto—Mea titauhia no te ora
    Nafea te toto ia faaora i to outou ora?
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
w91 1/6 api 27-32

A haere ma te haapiihia e Iehova

“E haapii mai oe, e Iehova, i to oe ra eˈa, e haapao vau i ta oe ra parau mau: ia rotahi maite hoi tau aau i te mǎtaˈuraa i to iˈoa na.”—SALAMO 86:11.

1, 2. Na te aha e turai i te mau Ite no Iehova ia patoi i te mau pâmuraa toto?

“UA tano paha te mau Ite no Iehova i to ratou patoiraa i te faaohipa i te mau taoˈa hamanihia e te toto, inaha, e parau mau iho â e e rave rahi mau taoˈa faatupu maˈi o te parare na roto i te toto e pâmuhia.”—Vea farani tamahana no te toroa rapaauraa Le Quotidien du Médecin, 15 no titema 1987.

2 E manaˈo paha vetahi o te taio i teie parau e, mea hape noa to te mau Ite no Iehova patoiraa i te mau pâmuraa toto na mua roa ˈˈe e itehia ˈi e mea atâata roa te reira e e nehenehe atoa hoi e pohe na roto i te mau pâmuraa toto. Teie râ, e ere i te mea hape noa te tiaraa a te mau Ite no Iehova no nia i te toto, e ere atoa no roto mai i te hoê ture i feruri-noa-hia e te tahi pǔpǔ faaroo huru ê roa, te hoê tiaraa tei tupu mai na roto i te mǎtaˈu i te atâataraa o te toto. Te patoi nei râ te mau Ite i te toto no to ratou hinaaro papu e haere ma te auraro i mua i te aro o to ratou Orometua rahi—te Atua.

3. (a) Eaha te manaˈo o Davida no nia i to ˈna titauraa i te turu a Iehova? (b) Eaha te faahopearaa ta Davida e tiai ra na roto i to ˈna tiaturi i te Atua?

3 Ua hinaaro papu te arii ra o Davida, o tei ite e e tia ia ˈna ia turui atu i nia i te Atua, e ia haapii mai te Atua ia ˈna e ia ‘haere i roto i ta ˈna parau mau.’ (Salamo 86:11) Ua faaarahia o Davida i te hoê taime e, ia ape oia i te utua toto i mua i te aro o te Atua, ‘e puohuhia to ˈna ora i roto i te pute ora a Iehova.’ (Samuela 1, 25:21, 22, 25, 29) Mai ta te taata e puohu i te taoˈa faufaa no te paruru e no te faaherehere i te reira, e riro atoa te ora o Davida i te paruruhia e i te faahereherehia e te Atua. I to ˈna fariiraa i teie faaararaa paari, aita o Davida i tamata i te faaora ia ˈna na roto i ta ˈna iho mau tutavaraa tera râ, ua tiaturi oia i te Pu tei ia ˈna ra to ˈna ora: “E riro oe i te faaite mai ia ˈu i te eˈa ora; e te îraa o te oaoa i mua i to aro na; te maitai e vai i to rima atau e a muri noa ˈtu.”—Salamo 16:11.

4. No te aha o Davida e hinaaro ai e ia haapiihia oia e Iehova?

4 Na roto i teie haerea, aita o Davida i manaˈo e na ˈna iho e maiti e eaha te mau ture a te Atua e tano aore ra e tia ia aurarohia. Teie hoi to ˈna haerea: “E haapii mai oe, e Iehova, i to oe ra eˈa, e aratai ia ˈu na te eˈa manina.” “E haapii mai oe, e Iehova, i to oe ra eˈa, e haapao vau i ta oe ra parau mau: ia rotahi maite hoi tau aau i te mǎtaˈuraa i to iˈoa na; e haamaitai â vau ia oe, e te Fatu, e tau Atua, ma tau aau atoa ra.” (Salamo 27:11; 86:11, 12) I te tahi taime, mea fifi paha ia haere ia au i te parau mau i mua i te aro o te Atua aore ra e titau paha te reira i te haapaeraa rahi, teie râ, ua hinaaro mau â o Davida e ia haapiihia oia ia au i te eˈa tia e ia haere na nia i teie eˈa.

Haapiihia no nia i te toto

5. Eaha ta Davida i ite no nia i te tiaraa o te Atua ia au i te toto?

5 Mea maitai ia tapao mai tatou e mai to ˈna apîraa mai â, ua haapiihia o Davida i te manaˈo o te Atua no nia i te toto, e e ere hoi taua manaˈo ra i te tahi miterio i te pae faaroo. Ia taiohia te Ture i mua i te nunaa, e faaroo na o Davida i teie parau: “Tei te toto hoi te maa ora e ora ˈi te mau mea atoa ra, i haapao ai au i te reira e o ta outou ïa e hopoi i nia i te fata ei taraehara na outou iho, o te toto hoi tei riro ei taraehara no te taata: i parau ai au i te tamarii a Iseraela e, eiaha roa te hoê o outou e amu i te toto, e eiaha atoa to te feia e purutia i roto ia outou na e amu i te toto.”—Levitiko 17:11, 12; Deuteronomi 4:10; 31:11.

6. Mea nafea e itehia ˈi e ua tamau noa te mau tavini a te Atua i te titau i te haapiiraa a te Atua no nia i te toto?

6 I roto i te roaraa o te tau to te Atua faaohiparaa ia Iseraela ei nunaa amuihia no ˈna, mea titauhia ia haapiihia te feia e hinaaro ra e ia farii mai oia ia ratou, no nia i te toto. Ua haapiihia ïa tera ui tamarii tamaroa e tamarii tamahine i muri aˈe i te tahi. E tamau noa râ anei teie huru haapiiraa i muri aˈe i to te Atua fariiraa i te amuiraa o te mau kerisetiano, ma te faariro ia ratou ei ‘Iseraela o te Atua’? (Galatia 6:16) Oia mau. Aita te hiˈoraa o te Atua no nia i te toto i taui. (Malaki 3:6) Ua vai ê na mai hoi to ˈna tiaraa no nia i te oreraa e faaohipa hape i te toto hou te faufaa o te Ture e mana mai ai, e ua vai noa mai i muri aˈe i te hoperaa te Ture.—Genese 9:3, 4; Ohipa 15:28, 29.

7. No te aha e mea faufaa roa no tatou ia haapiihia tatou e te Atua no nia i te toto?

7 E faufaa rahi to te faaturaraa i te toto no te kerisetianoraa. E ani mai paha vetahi e, ‘Aita anei outou e faarahi roa ra i teie ohipa?’ Teie râ, eaha te mea faufaa roa ˈtu no te kerisetianoraa maori râ te tusia o Iesu? Ua papai hoi te aposetolo Paulo e: “No [Iesu] i noaa ˈi te ora ia tatou i to ˈna ra toto, i te hara i faaorehia nei no te rahi o to ˈna ra aroha mau.” (Ephesia 1:7) Te huri nei Te mau rata moˈa, tei tatarahia e Frank C. Laubach, i teie irava na roto i teie mau parau: “Ua aufau te toto o te Mesia ia tatou e i teie nei, no ˈna ˈtura tatou.”

8. Mea nafea te “feia rahi roa” e titau ai i te toto no te ora?

8 Te feia atoa e hinaaro ra e ora ˈtu i te “ati rahi” e fatata maira e e fanaˈo i te mau haamaitairaa a te Atua i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei, e ora ïa ratou maoti te toto o Iesu tei manii. Te faataa ra te Apokalupo 7:9-14 ia ratou e te faahiti ra i te ohipa o ta ratou i rave ê na: “O te feia i haere mai mai roto mai i te ati rahi ra, e ua horoi i to ratou ahu, e ua teatea, i te toto o te Arenio ra.” A tapao na i te parau e faahitihia ra i ǒ nei. Aita e parauhia ra e ‘ua farii’ te feia e faaorahia mai mai roto mai i te ati rahi ia Iesu aore ra ‘ua faaroo ratou ia ˈna,’ noa ˈtu e e mau tuhaa faufaa mau te reira. Te faahohonuhia nei râ e te parauhia ra e “ua horoi i to ratou ahu, e ua teatea, i te toto o [Iesu].” E te reira, no te mea e faufaa to to ˈna toto no te taraehara.

9. No te aha e mea faufaa roa ia auraro ia Iehova no nia i te toto?

9 Ia taa maitai ia ratou i teie faufaa, e tauturu te reira i te mau Ite no Iehova ia haapapu i to ratou manaˈo ia ore ratou ia faaohipa hape i te toto, noa ˈtu e e parau mai te hoê taote ma te tiaturi papu e e ora ratou i te pâmuraa toto. Te tiaturi ra paha oia e mea hau ê te mau maitai e noaa mai na roto i te pâmuraa toto i te mau atâataraa e faatupuhia e te toto iho i nia i te oraora-maitai-raa. Teie râ, eita te kerisetiano e nehenehe e haamoe i te tahi mea ino roa ˈtu â, oia hoi te atâataraa ia erehia oia i te farii maitai o te Atua, ia faatia oia i te hoê faaohiparaa hape o te toto. I te hoê taime, ua faahiti o Paulo i te parau no te feia “ua noaa na ia [ratou] te ite i te parau mau a rave hinaaro mau ai i te hara.” No te aha te reira e riro ai ei hara ino roa? No te mea “ua taataahi” teie huru taata “i te Tamaiti a te Atua . . . o tei parau i te toto o te faufaa i moˈa ˈi oia ra, e e mea moˈa ore ïa.”—Hebera 9:16-24; 10:26-29.

A tauturu ia vetahi ê ia haapii-atoa-hia ratou

10. Eaha te mea e turu ra i to tatou hinaaro papu e haapae i te toto?

10 Tatou e papu nei i te tusia taraehara o Iesu, eiaha na tatou ia rave i te hara, ma te patoiraa i te faufaa faaora o to ˈna toto. Ia feruri maite tatou i teie ohipa, e taa ia tatou e e turai to tatou mauruuru otia ore i te Atua no te ora, ia tatou ia patoi i te tahi noa ˈˈe faahaparaa i ta ˈna mau ture parau-tia, inaha, te tiaturi nei tatou e ua horoahia mai te reira no to tatou maitai—oia mau, to tatou maitai e a muri noa ˈtu. (Deuteronomi 6:24; Maseli 14:27; Koheleta 8:12) Eaha ˈtura ïa no ta tatou mau tamarii?

11-13. Eaha te hiˈoraa hape roa no nia i ta ratou tamarii e te toto, ta te tahi mau metua kerisetiano e faaohipa ra, e no te aha?

11 Mai te peu e mea nainai roâ ta tatou mau tamarii aore ra mea apî roâ ratou no te taa i te auraa, e nehenehe te Atua ra o Iehova e faariro ia ratou ei mea viivii ore e e farii ia ratou na nia i to tatou paieti. (Korinetia 1, 7:14) No reira, mea papu roa e aitâ paha te mau aiû iti i roto i te hoê utuafare kerisetiano i taa ˈtura e i rave i te maitiraa no nia i te auraroraa i te ture a te Atua no nia i te toto. Teie râ, te tutava mau ra anei tatou no te haapii ia ratou no nia i teie tumu parau faufaa roa? E tia i te mau metua kerisetiano ia hiˈopoa maite i te reira, inaha, e au ra e e haerea hape to te tahi mau metua no nia i ta ratou mau tamarii e te toto. Te manaˈo ra vetahi e aita to ratou e mana no te faaoti e e tia anei ia pâmuhia ta ratou mau tamarii tei ore i naeahia te matahiti i te toto. Eaha te tumu o teie hiˈoraa hape?

12 E rave rahi mau fenua, te vai ra ta ratou te mau ture aore ra te mau pu a te hau no te paruru i te mau tamarii haapao-ore-hia aore ra e hamani-ino-hia nei. Aita te mau tamarii a te mau Ite no Iehova e haapao-ore-hia nei aore ra e hamani-ino-hia nei ia opua anaˈe to ratou mau metua eiaha ia pâmuhia i te toto i roto i ta ratou tamaiti aore ra ta ratou tamahine herehia, ma te titau i te hoê â taime ia faaohipahia te mau ravea monoraa ta te toroa rapaauraa apî e nehenehe e horoa mai. I te hiˈoraa i te pae rapaauraa iho, e ere te reira i te haapao ore aore ra i te rave-ino-raa, ia faahitihia te mau vahi atâata papu maitai o te pâmuraa toto. E tiamâraa to te taata no te faito i te mau vahi atâata e nehenehe e tupu mai e no te maiti i te hoê ravea rapaauraa.a Teie râ, ua rave vetahi melo no te pǔpǔ rapaauraa i te tahi mau faanahoraa i te pae no te ture no te imi i te tauturu a te mau tia mana no te faahepo e ia ravehia te hoê pâmuraa toto hinaaro-ore-hia.

13 Te manaˈo nei paha vetahi mau metua, tei ite hoi e mea ohie roa no te pǔpǔ rapaauraa ia titau i te turu o te haavaraa no te pâmu i te toto i roto i te hoê tamarii aita i naeahia i te matahiti, e mea teimaha roa te reira no ratou, e aita ta te mau metua e ravea no te rave i te tahi ohipa. E manaˈo hape roa râ te reira!—Maseli 22:3.

14. Mea nafea to Davida e o Timoteo haapiiraahia mai to raua apîraa mai â?

14 Ua ite iho nei tatou e ua haapiihia o Davida ia au i te eˈa o te Atua mai to ˈna apîraa mai â. Ua faaineine te reira ia ˈna ia faariro i te ora ei ô no ǒ mai i te Atua ra e ia ite e te toto, o te ora ïa. (A faaau e te Samuela 2, 23:14-17.) Ua haapiihia o Timoteo ia au i te manaˈo o te Atua ‘mai to ˈna tamarii-rii-raa mai â.’ (Timoteo 2, 3:14, 15) Aita anei outou e manaˈo ra e, noa ˈtu e tei raro mai o Davida raua o Timoteo i te faito matahiti tei fariihia i teie nei ei faito matahiti taata paari, e nehenehe ta raua e faataa maitai i to raua manaˈo no nia i te mau tumu parau i taaihia i te hinaaro o te Atua? Oia atoa, hou ratou e taeahia ˈi i te matahiti, e rave rahi mau kerisetiano apî i teie mahana o te tia ia haapiihia ia au i te eˈa o te Atua.

15, 16. (a) Eaha te huru hiˈoraa tei parare i roto i te tahi mau vahi no nia i te tiaraa o te mau tamarii aitâ i naeahia te matahiti? (b) Eaha tei aratai i te hoê taurearea aitâ i naeahia te matahiti ia pâmuhia oia i te toto?

15 I te tahi mau vahi, te fanaˈo nei te taurearea aitâ i naeahia i te matahiti, tei parauhia râ e taurearea taata paari, i te mau tiaraa mai to te feia paari ra te huru. Ia hiˈohia to ˈna matahiti aore ra te paariraa o to ˈna feruriraa, aore ra na huru e piti nei, e nehenehe te hoê taurearea e faarirohia ei taata paari o te nehenehe e rave i ta ˈna iho mau faaotiraa no nia i te hoê ravea rapaauraa. I te mau vahi atoa e e ere te reira te ture, e riro paha te mau haava aore ra te feia toroa i te tiaturi hau atu â i te mau hinaaro o te hoê taurearea mai te peu e e nehenehe ta ˈna e faaite ma te maramarama maitai i ta ˈna faaotiraa papu no nia i te toto. I te tahi aˈe pae, ia ore anaˈe te hoê taurearea e faataa i to ˈna mau tiaturiraa ma te maramarama maitai e te feruriraa paari, e riro paha te haavaraa i te manaˈo e na ˈna e faaoti e eaha te mea maitai aˈe, mai ta ˈna e rave no te hoê aiû iti.

16 Ua haapii te hoê taata apî i te Bibilia e rave rahi matahiti teie râ aita o ˈna i bapetizohia. Noa ˈtu e e hitu anaˈe hebedoma e toe ra e naeahia ˈi ia ˈna te matahiti e noaa ˈi ia ˈna i te “tiamâraa no te patoi i te hoê ravea rapaauraa no ˈna iho,” ua imi te fare maˈi e rapaau ra ia ˈna no te mariri ai taata i te turu o te haavaraa no te pâmu ia ˈna i te toto ma te patoi i to ˈna hinaaro e to to ˈna mau metua. Ua uiui te haava haapao maitai i te taurearea no nia i to ˈna mau tiaturiraa no nia i te toto e ua ui atoa i te mau uiraa ohie roa, mai te iˈoa o na buka matamua e pae o te Bibilia. Aita teie taurearea i nehenehe e faahiti i teie mau iˈoa e e horoa i te haapapuraa e te taa ra ia ˈna e no te aha râ o ˈna e patoi ai i te toto. E ma te peapea mau, ua farii aˈera te haava i te pâmuraa toto, ma te faataa mai e: “Aita (ta ˈna) patoiraa i te farii i te mau pâmuraa toto i niuhia i nia i te taa-maitai-raa i ta ˈna iho mau tiaturiraa i te pae faaroo.”

17. Eaha te tiaraa ta te hoê tamahine 14 matahiti i rave no nia i te pâmuraa toto, e eaha te faahopearaa?

17 E nehenehe te mau ohipa e taui no te hoê tamarii aitâ i naeahia te matahiti o tei haapii-maitai-hia i te mau eˈa o te Atua e o te haere ra ma te itoito i roto i Ta ˈna parau mau. Ua roohia te hoê potii apî kerisetiano i teie huru mariri ai taata varavara roa. Ua papu i teie potii e to ˈna mau metua e ua farii ratou e ia rave te hoê taote aravihi i te hoê ravea rapaauraa maoti te mau raau parauhia chimiothérapie i roto i te hoê fare maˈi tuiroo. Teie râ, ua afaihia teie ohipa i mua i te haavaraa. Teie ta te haava i papai: “Ua haapapu maitai o D.P. e e patoi oia i te pâmuraa toto ma te faaohipa i te mau ravea atoa e vai ra ia ˈna. I to ˈna manaˈoraa, ua riro te pâmuraa toto ei haruraa i to ˈna tino e ua faaau oia i teie ohipa i te hoê hamani-ino-raa i te vahine. Ua ani oia i te Haavaraa ia faatura i ta ˈna maitiraa e ia vaiiho ia ˈna ia haere i [te fare maˈi] e ia ore te Haavaraa ia faaue i te mau pâmuraa toto.” Ua tauturu mau â te haapiiraa kerisetiano o ta ˈna i fanaˈo, ia ˈna i roto i taua taime fifi mau ra.—A hiˈo i te tumu parau iti.

18. (a) Eaha te tiaraa papu ta te hoê tamahine i atihia i rave no nia i te pâmuraa toto? (b) Eaha ta te haava i faaoti no nia i te ravea rapaauraa e ravehia no ˈna?

18 Ua rapaauhia te hoê tamahine e 12 matahiti no te mariri ai taata o te toto. Ua horo atura te hoê pu haapao i te maitairaa o te tamarii i teie ohipa i mua i te haavaraa ia faahepohia oia ia farii i te toto. Teie te faaotiraa a te haava: “Ua faaite maramarama mai o L. i mua i teie haavaraa e noa ˈtu e eaha te ohipa e tupu, ia tamata-noa-hia ˈtu i te pâmu ia ˈna i te toto, e aro atu oia i teie pâmuraa toto ma to ˈna puai atoa. Ua parau oia, e te tiaturi nei au i ta ˈna parau, e e tuô oia e e taputô oia e e huti oia i te patia i rapae i to ˈna rima e e tamata oia i te vavahi i te toto i roto i te puohu i nia ˈˈe i to ˈna roi. Eita vau e farii i te horoa i te tahi noa ˈˈe faaueraa o te aratai i teie tamarii i roto i teie tamataraa mauiui mau . . . I roto i te hiˈoraa o teie tamahine tei roohia i te maˈi, te haapao noa ra te ravea i faaauhia mai e te fare maˈi i te rapaau-noa-raa i te tino. Aita râ te reira e haapao ra i to ˈna mau hinaaro hohonu e ta ˈna mau tiaturiraa i te pae faaroo.”

E te mau metua—A haapii maitai i ta outou tamarii

19. Eaha te titauraa taa ê mau te tia i te mau metua ia rave no ta ratou mau tamarii?

19 Te vai ra te hoê poroi faufaa roa i roto i teie mau ohipa i farereihia, no te mau metua e hinaaro ra ia ora to ratou utuafare taatoa ia au i te ture a te Atua no nia i te toto. Hoê tumu no reira o Aberahama i riro ai ei hoa no te Atua oia hoi ua ite Oia e “e aˈo” te patereareha “i ta ˈna tamarii, e to ˈna utuafare atoa, ia haapao ratou i te parau a Iehova a muri atu, i te raveraa i te parau-tia.” (Genese 18:19) Eita anei e tia i te mau metua kerisetiano ia na reira atoa i teie mahana? Mai te peu e e metua outou, te haapii ra anei outou i ta outou mau tamarii herehia ia haere na nia i te eˈa o Iehova, “ia vai ineine” noa ratou “ia parau atu i te taata atoa ia ui mai . . . i te tiaturi i roto ia [ratou] na, ma te mǎrû e te auraro maite atu”?—Petero 1, 3:15.

20. Na mua roa ˈˈe, eaha ta tatou e hinaaro ra ia ite ta tatou mau tamarii e ia tiaturi ratou no nia i te toto? (Daniela 1:3-14)

20 Noa ˈtu e mea maitai ia ite ta tatou mau tamarii i te mau maˈi e te tahi atu mau vahi atâata o te mau pâmuraa toto, te auraa o te haapiiraa i ta tatou mau tamarii ia au i te ture tia roa a te Atua no nia i te toto, e ere na mua ïa te tamataraa i te haamehameha ia ratou i te toto. Ei hiˈoraa, ia ani te hoê haava i te hoê tamahine e no te aha râ oia e patoi ai e ia pâmuhia oia i te toto e ia pahono noa ˈtu oia e te manaˈo ra oia e mea atâata roa te toto aore ra mea riaria roa, eaha ïa te faahopearaa? E faaoti paha te haava e e feruriraa tamarii noâ to ˈna e e mehameha haere noa o ˈna, mai ta ˈna e riaria ia tâpûhia oia no te tahi vahi iti ino o te aau inaha, e taˈi oia e e patoi oia i teie tâpûraa no to ˈna mehameha noa ˈtu e e manaˈo to ˈna mau metua e mea maitai roa teie tâpûraa no ˈna. Hau atu, ua tapao mai tatou na mua ˈtu e te tumu faufaa roa ˈˈe no reira te mau kerisetiano e patoi ai i te mau pâmuraa toto, e ere ïa no te mea e ua viiviihia te toto, no te mea râ e e faufaa rahi to te toto no to tatou Atua e te Tumu o to tatou ora. E tia i ta tatou mau tamarii ia ite i te reira, e oia atoa e e nehenehe te mau atâataraa o te toto, e haapapu i to tatou tiaraa i te pae faaroo.

21. (a) E tia i te mau metua ia haapii i te aha no nia i ta ratou mau tamarii e te manaˈo o te Bibilia no nia i te toto? (b) Mea nafea te mau metua ia tauturu i ta ratou mau tamarii no nia i te toto?

21 Mai te peu e e tamarii ta outou, ua papu anei ia outou e te farii ra ratou e e nehenehe ta ratou e faataa i te tiaraa i niuhia i nia i te Bibilia no nia i te mau pâmuraa toto? Te tiaturi mau ra anei ratou e ua tano teie tiaraa i te hinaaro o te Atua? Ua papu anei to ratou feruriraa e ia ofati noa ˈtu ratou i te ture a te Atua, e hapa ino mau ïa te reira o te nehenehe e haafifi i te tiaturiraa o te hoê kerisetiano no te ora e a muri noa ˈtu? E hiˈopoa faahou te mau metua paari i teie mau tumu parau e ta ratou mau tamarii, noa ˈtu e mea apî roâ ratou aore ra fatata roa ratou i te naeahia i te faito taata paari. E nehenehe te mau metua e rave i te tahi mau huru tupuraa ei faaineineraa i reira te taurearea tataitahi e faaruru ai i te mau uiraa ta te hoê haava aore ra ta te hoê tia no te fare maˈi e nehenehe e ui mai ia ˈna. Te tapao e titauhia ra, e ere ïa ia tamau aau e ia faahiti te taurearea i te mau parau aore ra te mau pahonoraa tei faaineine-ê-na-hia. Mea faufaa roa ˈtu â ia ite ratou e eaha ta ratou iho e tiaturi ra, e no te aha. Oia mau, i mua i te haavaraa, e nehenehe te mau metua aore ra te tahi atu feia e faataa mai i te tahi mau haamaramaramaraa no nia i te mau vahi atâata o te toto e te mau ravea monoraa e vai ra. Teie râ, eita e ore e e tamata te haava aore ra te hoê taata toroa i te faataa na roto i te tauaparauraa e ta outou mau tamarii mai te peu e te papu maitai ra to ratou feruriraa no nia i te ohipa ta ratou e farerei ra e te mau ravea e vai ra, e oia atoa mai te peu e te vai ra te mau mea faufaa roa no ratou iho e te mau tiaturiraa papu.—A faaau e Te mau Arii 2, 5:1-4.

22. Eaha te faahopearaa tamau e nehenehe e noaa mai ia haapii te Atua ia tatou no nia i te toto?

22 E tia ia tatou paatoa ia taa maitai e ia auraro maite atu i te manaˈo o te Atua no nia i te toto. Te faataa ra te Apokalupo 1:5 i te Mesia mai “tei aroha mai ia tatou nei, e ua tamâ ia tatou i ta tatou hara i to ˈna ihora toto.” Na roto noa i te fariiraa i te faufaa o te toto o Iesu e nehenehe ai tatou e fanaˈo i te faaoreraa taatoa e te vai tamau o ta tatou mau hara. Mea papu maitai te Roma 5:9 i te na ôraa e: “E teie nei, ua tiahia tatou i to ˈna ra toto, e rahi atu ïa to tatou ora ia ˈna ra i te pohe.” No reira, mea paari mau â ia haapiihia tatou e ta tatou mau tamarii e Iehova i nia i teie tumu parau e ia papu to tatou manaˈo i te haereraa na nia i to ˈna eˈa e a muri noa ˈtu!

[Nota i raro i te api]

a A hiˈo i te vea Nafea te toto ia faaora i to outou ora?, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc., api 21-2, 28-31.

Te mau haapiiraa faufaa roa

◻ Eaha to tatou huru feruriraa ia haapiihia mai tatou e Iehova?

◻ No te aha e mea faufaa roa ia auraro i te ture a te Atua no nia i te toto?

◻ No te aha e mea faufaa roa ia nehenehe te mau taurearea e faataa ma te maramarama maitai e ma te manaˈo papu i ta ratou mau tiaturiraa no nia i te toto?

◻ Nafea te mau metua kerisetiano ia tauturu i ta ratou mau tamarii ia haapii-maitai-hia ratou i te ture a Iehova no nia i te toto?

[Tumu parau tarenihia i te api 31]

Ua faahiahia roa te tiribuna

Eaha ta te haavaraa i faaoti no D.P., tei faahitihia i te paratarapha 17?

“Ua faahiahia roa te tiribuna i te maramarama, te aifaito, te tura, e te puai o te manaˈo o teie taurearea tamahine e 14 matahiti e te afa. Ua paruparu roa paha oia i te iteraa e ua roohia oia i te hoê huru mariri ai taata ino roa . . . Teie râ, o te hoê tamahine apî feruriraa taata paari tei tia mai i mua i te tiribuna no te faaite i te parau. Ia hiˈohia to ˈna huru, ua maramarama maitai to ˈna feruriraa no nia i te ohipa fifi mau e tiai maira ia ˈna. Ua haere mai oia i te mau rururaa faaineineraa atoa, ua farii oia i te hoê tabula rapaauraa, ua vauvau mai oia i te hoê tatararaa papu maitai no te faataa i ta ˈna huru raveraa na nia i to ˈna tiaraa taata no te faaruru i teie tamataraa i te pae rapaauraa, e ua tia mai oia i mua i te tiribuna maoti teie aniraa putapû mau: a faatura i ta ˈu faaotiraa . . .

“Taa ê atu i te paari o to ˈna feruriraa, ua faahiti o D.P. i te mau haapapuraa navai maitai ia faatura te tiribuna i ta ˈna faaotiraa. I te pae varua, i te pae no te feruriraa, i te pae morare, e i te pae no te mau manaˈo hohonu, e nehenehe oia e haamauiuihia na roto i te hoê ravea rapaauraa o te faaohipa i te mau pâmuraa toto. E faatura te tiribuna i te ravea rapaauraa o ta ˈna i maiti.”

[Hohoˈa i te api 30]

E hinaaro paha te hoê haava aore ra te hoê faatere o te fare maˈi e ite eaha ta te hoê taurearea kerisetiano e tiaturi mau ra, e no te aha

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono