Te ao mai te matahiti 1914 maira
8 o te tuhaa: 1970-1986 Te mou nei teie nei ao, ia papu roa ˈtu â râ to outou tiaturiraa!
TE haapeapea roa ra anei outou, e peneiaˈe te mataˈu ra anei outou no te huru i roto i te ao nei? Mai te peu e e, ia itehia ïa ia outou te tamahanahana i roto i teie mau parau a te taata ra o Henry Wadsworth Longfellow, te hoê o te mau rohipehe marite o te senekele XIX tuiroo roa ˈˈe: “Ia fatata noa mai â te ao, e poiri roa ˈtu â te po.”
Te manaˈo nei te feia nenei i te A ara mai na! e e au maite teie nei mau parau i te ao mai te matahiti 1914 maira. Te aratai ra ta ratou haapiiraa bibilia ia ratou ia tiaturi e te mau poiri e rahi noa ˈtura o te tapoi nei i te ao nei, te tapao ïa e te fatata roa maira te hoê ao apî e te faahiahia roa. Te haapapu ra te mau ohipa i tupu mai te matahiti 1970 maira i to ratou tiaturiraa. A hiˈopoa na outou iho i te mau tupuraa.
Te hau i faaorehia i te ao nei
I te matahiti 1970, te tupu ra te tamaˈi i Philipino; i te matahiti 1976, te tupu ra te mau peapea i rotopu i te Afirika Apatoa e te Angola. Aita i maoro i muri aˈe, te faatupu ra te Viêt-nam e te Kampuchéa (Cambodge) i te tamaˈi, te toru ïa o te tamaˈi i Inidiataina i roto noa e 35 matahiti. I te matahiti 1980, te faaô ra te fenua Irania e te fenua Irakia, e mau nunaa mahometa hoi ratou, i roto i te hoê tamaˈi taparahiraa taeae. Hoê matahiti i muri aˈe, te uˈana ra te tamaˈi i Nicaragua. I te matahiti 1982, te aro ra te fenua Beretane e te Argentine i nia i te motu Malouines. Te taatoaraa, ua hau atu ïa i te 50 tamaˈi tei tupu mai te matahiti 1970 maira.
I roto i te mau matahiti 1970, ua itehia te tupuraa i te rahi o te hoê tamaˈi ê atu â: te ohipa totoaraa. E faahaamanaˈo anaˈe i te tahi o te mau taata tiaraa teitei i taparahi-pohe-hia na roto i te mau ohipa totoaraa aore ra na te feia taparahi taata: te upoo o te faatereraa paniola o Luis Carrero Blanco i te matahiti 1973; te arii no te fenua Arabie Saoudite o Fayṣal e te peretiteni no Bangladesh o Mujibur Rahman i te matahiti 1975; te faatere Hau italia o Aldo Moro i te matahiti 1978; te peretiteni no Korea Apatoa o Park Chung Hee e o Lord Mountbatten, fetii o te arii vahine no Beretane, i te matahiti 1979; i te matahiti 1981, te peretiteni no Aiphiti o Anouar al-Sadate; e i te matahiti 1984, te faatere hau matamua no Inidia o Indira Gandhi. I rotopu i taua mau matahiti ra, ua tamatahia i te taparahi i te mau peretiteni marite o Gerald Ford e o Ronald Reagan, te faatere hau matamua no Beretane o Margaret Thatcher e te pâpa Ioane-Paulo II, aita râ i manuïa.
E haamanaˈo atoa anaˈe i te feia i pohe na roto i te ohipa totoaraa. I te matahiti 1972, i roto i te mau hautiraa Olympiques i Munich, te faahopearaa o te hoê haruraa taata, 17 taata ïa tei pohe, te vai ra i roto ia ratou 11 feia taaro no te fenua Iseraela. Mea hau aˈe i te pae o te na tia hoê ahuru ma hoê o te O.P.E.P. i farerei i Vienne (Auteteria) i te matahiti 1975; noa ˈtu e ua haruhia ratou, ua tuu-faahou-hia ratou ma te oraora maitai. I te matahiti 1979, e 52 taata no marite tei roohia i te ati: ua haruhia ratou i Irania, e ua tapea-noa-hia ratou e te feia i haru ia ratou hau atu i te hoê matahiti te maoro. I te matahiti 1983, ua pohe roa 19 taata i te paainaraa te hoê topita i roto i te hoê menema mahometa i Birmanie, e i roto ia ratou 16 feia tiaraa teitei no Korea Apatoa tei tere atu i taua fenua ra. I te matahiti 1985, ua parari te hoê manureva a te totaite Air India i nia ˈˈe i te miti Atlantique i tua i Irelane. Faahopearaa o taua totoaraa ra: 329 feia pohe.
Aita roa ˈtu ïa teie tabula i hope. I Irelane Apatoerau e i Lebanona, ei hiˈoraa, e tupu te totoaraa fatata i te mau mahana atoa. Ua faataa te hoê encyclopédie e “ua riro te mau faatioiraa manureva i te pae ohipa totoaraa politita ei fifi i roto i te ao taatoa nei i roto i te mau matahiti 1970, fifi o te ite-noa-hia râ i te omuaraa o te mau matahiti 1980”. Noa ˈtu e aitâ outou iho i roohia ˈtura i te fifi o te totoaraa, e nehenehe outou e roohia ˈtu i te tau i mua nei — no to outou noa nunaa, aore ra no te mea tei te hoê vahi tano ore mau outou i te hoê taime tano ore mau.
Ia hiˈopoa tatou i teie mau tupuraa, e nehenehe anei e ore e farii e ‘ua faaorehia te hau i te ao nei’, mai tei tohuhia i roto i te Apokalupo 6:4? Teie râ, eita roa ˈtu te reira e faaore i teie parau fafau tahito aˈe: “Ua faaore oia i te tamaˈi e tae roa aˈenei i te hopea fenua.” (Salamo 46:9). Ua tupu anei te tahi haereraa i mua i te reira pae mai te matahiti 1970 maira?
Te imi ra ratou i te hau a faaohipa noa ˈi i te ˈoˈe
I te matahiti 1970, ua faaite aˈera te peretiteni marite ra o Nixon e te hinaaro ra ta ˈna faatereraa e mono i te “tau o te faaûraa” na roto i te “tau o te mau faaauraa parau”. E iriti mai ïa te vai-hau-raa i rotopu i te mau nunaa i te uputa no te tamǎrûraa. Ua farii na Fenua Puai roa ˈˈe ia haamata i te mau faaauraa parau no nia i te taotiaraa i te mau mauhaa tamaˈi (SALT), mau faaauraa parau tei manuïa rii i rotopu i te matahiti 1972 e te matahiti 1979. Ua mǎrû rii mai te huru peapea e vai ra i Berlin a maitai noa mai ai te mau taairaa i rotopu i na fenua Heremani e piti nei. I te matahiti 1973, e 35 fenua tei apiti atu i roto i te Apooraa no nia i te maitairaa e te tautururaa i rotopu i te mau fenua i Europa, tei haamata i Helsinki. Te tupu faahou maira te tiaturiraa.
Teie râ, aita te mau haereraa i mua i taotiahia i nia ia Europa anaˈe ra. Ua opua atoa te mau Etats-Unis e te Repubilita Taina ia faaau i to ratou mau taairaa tei mou a piti ahuru aˈenei matahiti. Ua piihia ˈtura ta ratou mau faaauraa te politita o te Ping-Pong. I taua iho taime ra, te tupu ra te hoê horohororaa rahi roa i te pae politita i Proche-Orient, mea peapea roa hoi te huru i reira. I te pae hopea, i te avae mati 1979, i muri aˈe i te mau parau faaauraa no Camp David, ua tarimahia te hoê parau faaauraa no te hau i rotopu ia Iseraela e ia Aiphiti.
Te haapapu maira teie mau tupuraa, e te tahi atu â, e te imi mau ra te ao nei i te hau mai te matahiti 1970 maira. O ta te O.N.U. ïa i haapapu i te matahiti 1982 ra i to ˈna faaiteraa e e riro te matahiti 1986 ei Matahiti no te hau i roto i te ao taatoa nei. Oia mau, ia au i te Bibilia, o te “faaore i te tamaˈi”, e ere ïa te hoê taata, o te Atua râ. Teie râ, mai ta te mau parau tohu a te Bibilia e faaite maira, hou te Atua e faatupu ai i teie parau tohu, e parau te taata: “E hau, e aita e ino.” — Tesalonia 1, 5:3.
Teie râ, a tamata noa ˈi te taata i te haamau i te hau i te hoê pae, i te tahi aˈe pae, te faaohipa ra ratou i te ˈoˈe rahi (hiˈo Apokalupo 6:4). Mai te maamaa ra, te faarahi ra ratou i te mauhaa mai tei ore â i itehia aˈenei. Te parau ra te vahine ra o Mary Kaldor, no te haapiiraa teitei no Sussex, e “i te mea mau, ua tataipiti te faito hooraa mauhaa i roto i te ao taatoa nei i rotopu i te matahiti 1971 e te matahiti 1980”. E aita noa te reira i faatupuhi na te mau fenua puai roa ˈˈe. Te parau faahou ra oia e: “Ua maraa oioi roa atoa ˈtu â te mau hooraa mauhaa i to te mau fenua e haere ra i mua.”
Ahuru ma pae matahiti i teie nei, no te mea hoi ua haafaahiahia-roa-hia te parururaa i te pae tamaˈi, ua pûpû aˈenei e 77 nunaa hau atu i te 10 % o ta ratou tabula haamâuˈaraa matahiti no te mau haamâuˈaraa i te pae faehau. Inaha, e 20 nunaa, fatata hoi te afaraa tei roto i te mau tuhaa o te fenua nei o te peapea nei, oia hoi te Proche-Orient, teie e pûpû nei hau atu i te hoê tuhaa i nia i te maha o ta ratou tabula haamâuˈaraa na te parururaa i te pae tamaˈi. E te faahua-parau-hia ra ïa e tei roto te ao nei i te hau mai te matahiti 1945 maira!
E ere atura ïa i te mea maere ia parau te hoê faehau toroa aita i maoro aˈenei, e te ora nei tatou i “te hoê anotau hau uˈana”. No reira te Faanahoraa o te mau Hau amui, 159 Hau e vai ra i roto i te hopea o te matahiti 1985 — e 32 i hau atu i to te matahiti 1970 — e tamata ˈi ma te hepohepo mau i te tapea i te hau e te maitairaa i roto i te ao taatoa nei. Aita te mau tiaturiraa rahi i tuuhia i nia i taua faanahoraa ra i to ˈna hamaniraahia mai, i haamâhahia. Ia au i te papai vea ra o Richard Ivor, te hoê o te mau tumu o to ˈna manuïa-ore-raa no te mea ïa “aitâ oia i nehenehe atura e taui i te mafatu e te feruriraa o te feia faatere e aore ra o te feia e faaterehia ra”. Ua parau o Hugh Caradon, te hoê auvaha parau beretane tahito i te O.N.U., ma te papu roa ˈtu â: “Aita e mea ino mau i roto i te O.N.U. — maori râ te mau melo iho e vai ra i roto ia ˈna.”
Ia fariihia aore ra eita, e hau atu â i mutaa iho, e nehenehe te mau faahopearaa oioi roa o te mau tupuraa i te pae fanavairaa faufaa, haapaoraa e politita i roto i te hoê fenua, e itehia i roto i te ao taatoa nei.
Te mau fifi i te pae faanavairaa faufaa
Ei hiˈoraa, te haamanaˈo ra tatou e i te omuaraa o te mau matahiti 1970, ua haamaraa te O.P.E.P. i te moni o te mori arahu, tei maraa mai te 4 tara marite i nia i te 35 tara marite te tura i te matahiti 1981. Eaha râ te mau faahopearaa o te reira? Te parau ra te Nouvelle Encyclopédie britannique e: “Ua haamaraa teie mauhaa oia hoi te mori arahu, i te itiraa te ravea no te hoo mai, i roto i te mau fenua i haere i mua i te pae faanavairaa faufaa e ua faatupu te reira i te mau aitarahuraa rahi i roto i te mau tabula aufauraa a te tahi mau fenua no Europa; ua faatupu te reira i te mau fifi ino roa i te pae faanavairaa faufaa i roto e rave rahi mau fenua e haere ra i mua.”
Te tiaoro ra te taata tuatapapa i te pae faanavairaa faufaa o R. Gardner i teie faaararaa: “E ere te faanahoraa i te pae faanavairaa faufaa o te ao taatoa nei i te mea papu maitai; eita hoê fenua o te mau Hau amui e nehenehe e ora ˈtu i roto i te roaraa o te senekele XXI ma te fifi ore ia ore ia tatai-hohonu-hia te reira.” Te fatata roa ra te mau fenua mai te Mexique, te Beresilia e te Nigéria i te topatari. E faahopearaa ino roa to te paruparuraa o te faanahoraa i te pae faanavairaa faufaa o te ao nei i roto i te tau fatata roa.
Te haapaoraa e te politita
I roto i te mau matahiti 1970, ua fa maira te tahi mau upoo faatere haapaoraa i nia i te tahua o te politita: i te mau Etats-Unis, ua riro mai te taata ra o Jerry Falwell ei taata faatere i te pae rahi i te pae morale; i Irania, ua haamau te hoê ayatollah i te hoê faatereraa teotaratia; i Europa, ua tahoê te mau upoo faatere o te haapaoraa katolika e porotetani i roto i te mau haereraa no te hau e no te patoi i te atomi; i Afirika Apatoa, ua aro te epikopo anglican o Desmond Tutu, te hoê prix Nobel, i te apartheid. Aita râ hoê tei tui te roo mai te pâpa polonia ra o Ioane-Paulo II, teie hoi ta te hoê upoo faatere no te Vaticana i parau i te hoê mahana no nia ia ˈna: “Tae roa ˈtu ia faaoti o ˈna i te pureraa, e au ra e te vai ra te mau faahitiraa no nia i te politita.”
I te omuaraa o te mau matahiti 1970, ua faaara te hoê papai vea e “e nehenehe e itehia te hoê faufaaraa apî i roto i te mau taairaa i rotopu i te politita e te haapaoraa, i roto i te huru totiale tauiui noa [o te mau Etats-Unis]”. O te reira iho â tei tupu, aita râ te reira i itehia i roto i te hoê noa fenua. “I roto i te roaraa o te matahiti 1984, ua taaihia te mau parau ra ‘haapaoraa’ e ‘politita’ i roto i te mau parau apî o te ao taatoa nei”, ta te Encyclopédie britannique, Livre de l’année 1985 ïa e parau ra. Ua farii atoa râ teie buka e te maraa noa ˈtura te mau peapea i rotopu i na pû e piti ra. Te parau faahou ra te reira e: “Ua riro te mau aroraa i rotopu i te mau faatereraa e te mau mana i te pae haapaoraa, ei mau ohipa i roto i te ao taatoa nei.” Fatata roa teie taairaa tia ore i te pae varua e atuatuhia i rotopu i te haapaoraa e te politita i te haamouhia. — Apokalupo pene 18.
Te ino noa ˈtura te mau fifi, te vai noa ra râ te tiaturiraa
Te papai ra te papai vea ra o Georgie Geyer e: “I rotopu i te mau matahiti 1970 e 1980, ua mou mǎrû noa ˈtu te ao nei ma te papu maitai râ.” E nehenehe anei e faahiti i te tahi atu â mau tumu no te reira? Te viiviiraa o te fenua nei? Te taeroraa i te raau taero? Te viiviiraa o te feia toroa? Te fifi o te feia tei horo ê? Te oˈe? Te mau maˈi apî, mai te légionellose, te syndrome de choc toxique e, te mea riaria roa ˈˈe, te SIDA?
Te ite ra te mau Ite no Iehova i roto i teie mau tupuraa atoa, te haapapuraa e te rahi noa ˈtura te mau poiri e puohu ra i te ao nei, mai ta te Bilibia i tohu mai. Teie râ, mea anaanatae roa te manaˈo o te 3 000 000 Ite no Iehova e hau atu — 1 483 430 hoi ratou i te matahiti 1970 — e vai ra na te ao taatoa nei. Oia mau, te tamahanahana ra te hoê taata faahiahia roa ˈˈe i te rohipehe ra o Longfellow ia ratou ma te fafau mai ia ratou e “ia fatata noa mai â te ao, e poiri roa ˈtu â te po”. O te Tamaiti iho ïa a te Atua. I muri aˈe i to ˈna faahitiraa no nia i te haere-ino-roa-raa o te huru o te ao nei, o te tapao ra i te mau mahana hopea, ua parau aˈera oia e: “E ua tupu anaˈe teie nei mau mea, e nânâ i to outou mata i nia, e faateitei i to outou upoo, te fatata maira hoi to outou ora.” — Luka 21:28.
Aita hoê aˈe taata e nehenehe e haamata apî faahou i te Aamu o te taata nei aore ra e horoi i te mau mauiui riaria mau o te faahepohepo i te taata nei i roto i TE AO MAI TE MATAHITI 1914 MAIRA. E nehenehe râ tatou e ohipa ia au i te paari o te Atua e e faaineine ia tatou iho no te hoê oraraa oaoa no a muri aˈe. No reira, e tia na mua roa ia faˈi e te haapapu maitai ra te ino-roa-raa te mau tupuraa i roto i te ao nei e fatata roa te mau poiri o te faatereraa a Satani i te ore no te vaiiho mai i te hoê mahana oaoa roa ia fa mai, i reira te Basileia i haamauhia e te Atua e faatere ai i te fenua nei.
“Aita e ao to te taata ino”, ta te arii paari ra ïa o Solomona i faaara mai. Area, mai ia ˈna i parau, “e ao” to te feia e ite mai i te paari (Maseli 24:14, 20, Dhorme). E mea faahiahia atoa ia tapao i teie mau parau a te taata ra o Lyndon Johnson, te hoê peretiteni marite tahito: “Eita tatou e nehenehe e ite faahou mai i tei erehia e tatou inanahi ra, ananahi râ e nehenehe tatou e noaa mai, aore ra e ere atu.” “Ananahi” — te hoê oraraa mure ore i roto i te Paradaiso fenua e faaterehia e te Basileia o te Atua — teie ïa ta tatou tataitahi e nehenehe e “noaa mai, aore ra e ere atu”. Eaha ïa ta outou e maiti?
[Tumu parau tarenihia i te api 20]
Te tahi atu â mau tupuraa o tei tapao i te mau parau apî no taua tau ra
1970 — Repubilita no Taina: O ˈna te toru o te mau nunaa puai i
te pae no te mau pahi reva i te ao nei na roto i te maoˈaraa
ˈtu i te hoê satellite e haaati i te fenua.
1973 — Chili: Ua faatahuri te hoê orureraa hau i te pae o te mau
faehau i te faatereraa socialiste e ua haapohe i te
peretiteni Allende.
1974 — Etats-Unis: Ua tae roa ˈtu te ohipa haama no te
Watergate, tei haamata i te matahiti 1972, i nia i te faito
rahi roa i to te peretiteni faaheporaahia ia faarue i to ˈna
toroa.
1976 — Anairaa aueueraa fenua rarahi (tei roto atoa te aueueraa
fenua i tupu i Taina, peneiaˈe te mea ino roa ˈˈe o te Aamu o
te taata nei; e tumu te reira o te pohe no tau hanere tausani
taata).
1978 — Fanauraahia te pêpe éprouvette matamua (e noaa mai na
roto i te tuuraahia ˈtu te hoê huero otane i roto i te opu o
te hoê vahine) i Beretane.
1979 — Ati ino mau i nia i te hoê matini o te pû atomi marite no
Three Mile Island, i Pennsylvanie.
1980 — Tutuharaa auahi o te mouˈa ra Saint-Helens, te hoê mouˈa
auahi o te mau Etats-Unis.
1981 — Tereraa matamua o te pahi reva marite ra te Columbia.
1983 — Ua maitihia te matini aravihi ra te ordinateur ei “taata
o te matahiti” e te vea ra Time.
1984 — Faaearaa maoro roa ˈˈe i nia i te reva teitei na te mau
Rusia: e 237 mahana.
1985 — Tutuharaa auahi o te mouˈa auahi no Colombie te Nevada
del Ruiz. Faahopearaa: 25 000 feia i pohe.
Mexique: I Mexico, tau tausani feia tei roohia i te ati na roto
i te hoê aueueraa fenua.
1986 — Parariraa te pahi reva marite ra o Challenger. Ua pohe na
feia horo pahi reva e hitu ra.
Ati rahi i te pû atomi rusia no Tchernobyl. Ua viivii o
Europa.
[Hohoˈa i te api 22]
Ia nehenehe te viivii-oioi-raa ˈtu te ao nei e aratai ia outou ia faateitei i te upoo e ia oaoa i roto i te tiaturiraa i te hoê oraraa maitai aˈe i roto i te hoê ao apî!