Mea nehenehe roa hoi te Fenua nei... Eaha râ te huru ia vaiihohia ˈtu na to tatou mau tamarii?
TE faaite maira te mau tapao i te pae o te rahiraa o te taata e 1,7 milia tamarii tei fanauhia mai mai te matahiti 1970 maira. Ia amui-noa-hia ˈtu ratou i roto i te hoê noa nunaa, o te nunaa rahi roa ˈˈe ïa i te ao nei. Te vai ra ïa te hoê uiraa: eaha te huru o te ao ta tatou e vaiiho atu na ratou?
Hau atu i te 25 matahiti i teie nei, ua horoa mai te hoê taote tuiroo no te faatereraa marite i te pae o te Oraora-maitai-raa, i teie manaˈo: “Te mataˈu noa ra tatou i te mea e te faaino ra te hoê mea i te natura e ia riro roa mai te taata mai te dinosaure (te hoê animala rarahi no te tau tahito roa), te hoê o te mau mea ora tei ore roa.”
I roto i te mau matahiti i mairi aˈenei, ua rahi roa ˈtu â teie mataˈu. I te matahiti i mairi aˈenei, ua tiaorohia te hoê faaararaa e na hoê hanere feia aivanaa i te pae o te mau mea ora tei haaputuputu no te hoê paraparauraa. Ua haapapu ratou e te ite atea ra ratou i te hoê haapoheraa rahi roa o te faahaamanaˈo i te haapoheraa o te mau dinosaures, teie râ, eita te reira e faatupuhia e te hoê ati i te pae o te natura, “na roto [râ] i te mau ohipa a te taata nei”.
Ua haaparare te pû Worldwatch i ta ˈna parau faataa i parauhia Te huru o te ao nei — 1987 (beretane). Teie te nehenehe e taiohia: “E haamâha te hoê totaiete e vai maoro roa, i to ˈna mau hinaaro ma te ore e faaino atu i te oraraa no a muri aˈe o te ui e tae mai nei. I te mau pae e rave rahi, aita teie nei totaiete e haapao ra i te reira. Ua faainohia te mau faaohuraa tamau o te natura, i nia i te mau fenua rarahi atoa. Ua riro te aanoraa o te mau ohipa a te taata nei ei haamataˈuraa no te ora i nia i te fenua nei.”
Te haapapu ra te parau faataa a teie pû e e rahi roa ˈˈe te mau hinaaro a te hau atu i te 5 milia taata — te maraa nei to ratou numera i nia i te faito e 83 milioni i te matahiti — i te mau puai faaapîraa o te mau mea ora atoa o te fenua nei.
Te faaiti ra te viiviiraa na roto i te mau taoˈa chimiques, i te tapoˈi ozone e vai ra i nia i te reva e e nehenehe te reira e “faatupu i te maraaraa o te numera o te mau cancer o te iri, i te hoê paruparuraa o te mau ravea parururaa o te tino o te taata nei e te hoê taereraa o te tupuraa o te mau raau i faaapuhia”.
Ia tamau noa te mau ûa taero, e haapohe te reira eiaha noa i te mau roto e te mau uru raau e rave rahi, oia atoa râ e faataero roa ˈtu â te reira i te repo e e “titauhia paha ïa tau ahuru, e peneiaˈe tau hanere matahiti ia ore roa te taero”.
“Ua faaoioi roa ˈtu â [te mau huru faaapuraa rarahi] i te pauraa te repo maitatai ia faaauhia i te faaapîraa”.
Te faaiti ra te faaoreraa i te mau uru raau i te faito gaz carbonique e hutihia e te mau raau i roto i te reva. Na nia ˈˈe, te faarue rahi roa ˈturâ te tutuiraa i te mau mori no raro aˈe i te repo, i te gaz carbonique, ia faaauhia i ta te mau raau e toe ra e te mau miti e nehenehe e huti. Te faahopearaa, e au ïa i te ahu e vai ra i roto i te hoê fare vairaa tiare o te nehenehe e faatupu i te taheraa o te mau mouˈa toetoe e, i te hoê â ïa taime, te vaipue i roto i te mau oire i te pae miti.
E faatupu te oreraa te mau uru raau no te fenua veavea i te hoê tauiraa i roto i te faaohuraa o te pape o te faahopea ˈtu na roto i te hoê toparaa o te faito ûa, o te nehenehe ïa e faahopea ˈtu na roto i te tupuraa i te rahi o te mau medebara.
Maniiraa i te mau taoˈa chimiques taero, faarueraa gaz i nia i te moana, maniiraa mori arahu i nia i te miti, ati i te pae atomi, haamairiraa o te mau huˈahuˈa atomi, haaparareraa i te mau niuniu parauhia micro-ondes, faarueraa i te taoˈa puehu ra te amiante — teie te tahi o te mau faainoraa ta te taata e rave nei i nia i te natura.
Te horoa mai nei te parau faataa Te huru o te ao nei — 1987, i teie faaararaa: “Aitâ teie rahiraa faaohuraa titau-rahi-hia no te ora i nia i te fenua nei, i faaaueuehia aˈenei i te hoê â taime. I te tahi aˈe pae, e faahopearaa to te mau fifi apî i te pae o te natura, i roto i te roaraa o te tau e i te pae o te aanoraa, ta te mau pû politita e totiale e vai nei e ore roa ˈtu e nehenehe e faaruru atu. Aita roa ˈtu hoê aˈe nunaa e nehenehe e faatitiaifaro oia anaˈe i te huru o te reva o te fenua nei, e paruru i te tapoˈi ozone, e tapea i te uru raau e te repo maitatai o te palaneta nei, aore ra e faaore mǎrû noa ˈtu i te taero o te mau roto e te mau anavai pape. Te faaturaraa noa i te hoê parau faaau i rotopu i te mau fenua taatoa o te tauturu ia raeahia te reira mau tapao.”
Te tiai-noa-hia ra teie parau faaau, e te mairi oioi nei hoi te mau mahana. Te haamâuˈahia nei te mau tino moni rahi roa no te mau mauhaa tamaˈi; area râ, e horoa-noa-hia te mau tino moni nainai roa no te paruru i te natura, ua taaihia hoi to tatou ora i te reira. Mai te matahiti 1983 maira, ua horoa te mau Etats-Unis noa e 9 milia tara marite no te mau maimiraa i te pae o te Initiative de Défense Stratégique, e te hinaaro nei ratou e horoa ˈtu e 33 milia tara marite hau no te tau mai te matahiti 1986 e tae atu i te matahiti 1991 — mea paari râ ratou no te parau o te parururaa i te natura. Te na reira atoa ra te tahi atu mau nunaa tei haere i mua i te pae faanavairaa faufaa. Te haapoto ra te parau faataa Te huru o te ao nei — 1987 i te parau i te na ôraa e: “A faatupu na i te hau i rotopu i te mau taata, ia nehenehe atoa ia faatupu i te hau e te Fenua.”
“Ia ite mai tatou i te hoê oraraa no a muri aˈe papu maitai, ta teie ïa parau faataa e parau faahou nei, e tia ia tatou, i te hoê â taime, ia faaore i te haapueraa i te gaz carbonique i roto i te reva, ia paruru i te tapoˈi ozone, ia tataˈi i te mau uru raau e te repo, ia tapea i te tupuraa i te rahi o te huiraatira, ia faaiti i te haamâuˈaraa i te uira e ia faarahi i te mau pû uira e nehenehe e faaapîhia. Aitâ te hoê ui i û aˈenei i te hoê rahiraa fifi mai teie o te titau i te hoê ara-maite-raa oioi roa. Ua haapeapea noa iho â te mau ui i mairi aˈenei, no te tau a muri aˈe, tatou râ te feia matamua o te titauhia ia faaoti i te mau opuaraa o te faataa mai mai te peu e nehenehe te fenua ta tatou e vaiiho atu na to tatou mau tamarii, e faaeahia aore ra eita.”
E hiˈopoa te tumu parau i mua nei i te fifi e faatupuhia na roto i te mau taoˈa chimiques taero.