Ia au i te Bibilia
Eaha te manaˈo no nia i te faatoroaraa i te mau vahine ei perebitero?
“AITA te rahiraa o te mau kerisetiano e taa nei no te aha te mau vahine e ore ai e nehenehe e faaoti i te pureraa aore ra te mau faaipoiporaa, inaha te vai ra hoi i rotopu ia ratou te mau arii, te mau faatere hau nui matamua, te mau haava, te mau taote tâpû, aore ra te mau aivanaa”, o ta Nicholas Stacey, perebitero anglican ïa, i papai i roto i te Times no Lonedona.
Noa ˈtu â ïa te horoa nei te Ekalesia anglicane i te hoê haapiiraa taa ê i te tahi mau vahine, tae roa mai i teie nei, aita ratou i fariihia ia tavini ei perebitero e ia faatupu i te mau oroˈa. E turu anei outou i te faaotiraa a teie nei Ekalesia aore ra e farii anei outou i te faatoroaraa i te mau vahine ei perebitero?
E nehenehe te reira e riro ei tumu no te amahamaha i roto i te mau Ekalesia
Ua riro te parau no te faatoroaraa i te mau vahine ei tumu no te amahamaha i rotopu i te mau taata hoê â ta ratou faaroo. Ua horoa o Graham Leonard, epikopo no Lonedona e faatere hoi no te pupu patoi i te faatoroaraa i te mau vahine, i teie faaararaa: E nehenehe roa te Ekalesia anglicane e amaha e piti aˈe tuhaa no teie ïa fifi. Te pari nei te tahi pae e aita te mau vahine e auhia ra, i mua u teie tuuraa ˈtu ia ratou i te hiti, tera râ mea hohonu roa ˈtu â teie fifi.
A tau ahuru matahiti i teie nei, te tamata noa ra te Ekalesia anglicane i te faahoa faahou ia Roma. Teie râ, i roto i te hoê rata ta ˈna i faatae atu aita i maoro aˈenei na te arii epikopo no Cantorbery, ua parau te pâpa e e riro te tapaeraa te mau vahine i nia i te tiaraa perebitero, “ei fifi hau atu no taua faahoaraa ra ia au i te Ekalesia katolika”.
I roto i taua tumu parau ra, ua tuuhia ˈtu te hoê taoˈa faufaa mau i te hiti: te Bibilia. Nafea te mau vahine i te taviniraa i roto i te amuiraa kerisetiano i te senekele matamua e eaha te tiaraa e tia ia ratou ia rave i teie mahana?
Hoê â faufaaraa e te taa ê nei râ
I te fâraa mai te amuiraa kerisetiano i te matahiti 33 ra, ua noaa i te mau vahine te varua moˈa mai te mau tane atoa. Mai ta te aposetolo Petero i faataa, te au maite ra ïa te reira i ta te peropheta Ioela i tohu tau senekele i mua ˈˈe. — Ohipa 1:13-15; 2:1-4, 13-18.
I muri aˈe, ua papu maitai ihora ia Petero teie parau mau faufaa roa: “E ore te Atua e haapao i te huru o te taata.” (Ohipa 10:34). Te auraa mau o teie parau ra e ere te Atua ‘i te Atua e farii i te hiˈoraa rapaeau noa’. Oia hoi, eita roa oia e horoa i te mau maitai taa ê na te tahi pae. I te tau tahito, ua hau atu i te hoê haava tei haamaitai i te feia moni ma te faaere i te feia veve, aore ra tei horoa i ta ratou mau parau haavaraa ma te haapao i te tiaraa hau, te pae totiare, te mau auraa fetii aore ra te mau auhoaraa eiaha râ i te ohipa i tupu. Area o Iehova ra, mea taa ê roa ïa ta ˈna raveraa. E horoa oia i to ˈna aroha na te feia anaˈe ra e mataˈu ia ˈna e te rave i te parau-tia. No nia i te parau o te ora, eita oia e hiˈo i te “huru” o te hoê tane ei mea faahiahia ˈˈe i te “huru” o te hoê vahine. Hoê â faufaaraa to raua toopiti atoa ra i mua i to ˈna aro. — Ohipa 10:35.
No reira, te horoa nei te mau Papai i te mau tane kerisetiano na reira hoi i te mau vahine kerisetiano te haamaitairaa ia riro ei melo no te amuiraa. Ua papai atura te aposetolo Paulo i te mau kerisetiano no Galatia e: “Aita e tavini, aita e tiamâ, aita e tane, aita e vahine: hoê â hoi outou i roto i te Mesia ra ia Iesu.” E haava tataitahi te Atua i te taata; teie râ, tei roto ratou paatoa i te pupu tahoêhia o ta ˈna mau tavini. Hoê â ratou paatoa faufaaraa i roto i te fare o te Atua. — Galatia 3:26-28.
Te vai ra râ te tahi mau taa-ê-raa i rotopu i te mau tane e te mau vahine i roto i te amuiraa. Mai te mau taa-ê-raa i te pae tino nei e vai ra i rotopu i te hoê tane e te hoê vahine e ore e haafifi ia tahoê raua, oia atoa eiaha ta raua mau hopoia taa ê i roto i te amuiraa ia haafifi i te au-maite-raa o te reira. Eaha râ taua mau taa-ê-raa ra?
Te haapiiraa: anafea e na vai e horoa?
Taua mau taa-ê-raa ra, no nia ïa i te haapiiraa e te mana. Aita i horoahia te mana i te mau vahine no te haapii atu i roto i te amuiraa, na reira atoa te faaohiparaa i te mana i te pae varua i nia i te mau melo. I roto i te hoê rata ta Paulo, ei tiai mamoe, i faatae atu ia Timoteo, ua haapapu maitai atura oia e: “E ore râ e tia ia ˈu ia haapii te vahine, e ia faateitei i nia iho i te tane ra, ia mamu noa râ.” — Timoteo 1, 2:12.
Te faataa maira o Paulo i muri noa iho i te tumu rahi roa o teie opaniraa: te hoê ïa ture no o mai i te Atua ra e haapapu ra i te mau auraa i rotopu i te tane e te vahine. Te parau ra oia e: “O Adamu hoi tei hamanihia na, i muri aˈe Eva.” (Timoteo 1, 2:13). E nehenehe hoi ta te Atua e poiete ia Adamu e ia Eva i te hoê â taime, aita râ oia i na reira. Ua haere mai Adamu i te ao nei tau taime na mua ˈˈe ia Eva. Aita anei te reira e faaite maira i te hinaaro o te Atua i te ite atu ia Adamu eiaha râ ia Eva ia rave i te faatereraa e ia riro mai ei upoo (Korinetia 1, 11:3)? Inaha, te haapiiraa, te ohiparaa ïa ei fatu aore ra ei upoo faatere i nia i te feia e haapiihia ra. E faaroo teie mau taata e e pee maite ratou i te haapiiraa. No reira ˈtura ïa, i roto i te amuiraa, o te mau tane anaˈe te nehenehe e nominohia ei feia haapii e ei tiaau.
E tia anei i te mau vahine ia manaˈo e ua faaerehia ratou aore ra e inoino i te oreraa ratou e nehenehe e haapii i roto i te amuiraa? Eita roa ˈtu. E ere noa e e tiamâraa to ratou no te haapii i te mau haapiiraa kerisetiano, te titauhia râ ratou ia na reira. I roto i tei hea mau tupuraa? E nehenehe te mau vahine paari ‘e haapii i te parau maitai’ i te mau vahine apî ra. Ia au i te hiˈoraa o Eunike e to ˈna metua vahine o Loidi tei haapii ia Timoteo, te haapii nei â te mau vahine kerisetiano i teie nei mahana i ta ratou mau tamarii i roto i te “Eˈa” o te parau mau. — Tito 2:3-5; Ohipa 9:2; Timoteo 2, 1:5.
I to tatou nei tau, te pee atoa nei te mau vahine kerisetiano ia Euodia e ia Sunetuhe i te apitiraa ˈtu i roto i te pororaa i te parau apî maitai (Philipi 4:2, 3). E nehenehe ratou e haapii i te mau taata e anaanatae nei i te parau mau na roto i te aratairaa i te mau haapiiraa bibilia (Mataio 28:20). Te oaoa roa nei te mau hanere tausani vahine, i te pae varua i te apitiraa ˈtu i roto i te ohipa rû mau oia hoi te pororaa e te haapiiraa. Te faaite nei ratou i to ratou taata-tupu e e haamauhia te hoê ao ei reira e itehia ˈi te parau-tia e te hau i raro aˈe i te faatereraa a Iesu Mesia — te hoê ao ta ratou e tiaturi ra ei reira e ora ˈi e to ratou mau taeae kerisetiano. — Salamo 37:10, 11; 68:11.
[Parau iti faaôhia i te api 16]
Ua riro te tumu parau no nia i te faatoroaraa i te mau vahine ei perebitero, ei tumu no te amahamaharaa i rotopu i te mau taata hoê â haapaoraa.