VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g87 8/2 api 15-17
  • Eaha te tumu o teie oraraa horohoro noa?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Eaha te tumu o teie oraraa horohoro noa?
  • A ara mai na! 1987
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau tumu matamua
  • Te tahi atu â mau tumu
  • Eaha te faufaa ta te reira e hopoi maira na outou?
  • Nafea ia faaruru i teie oraraa horohoro noa
    A ara mai na! 1987
  • Ru noa — Aita râ e tumu?
    A ara mai na! 1987
  • Eaha te tumu e haapeapea ˈi oe?
    A ara mai na! 2020
  • ‘O ta te taata hopoia e ati noa ˈˈe’
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
Ite hau atu â
A ara mai na! 1987
g87 8/2 api 15-17

Eaha te tumu o teie oraraa horohoro noa?

NO TE AHA râ te oraraa e oioi ai i to tatou nei tau? Aita roa ˈtu i raeahia ia tatou te oraraa moemoeâ e te haapeapea ore, tei î i te arearea tei parau-noa-hia e na te pae maona i hopoi mai i te reira. Inaha, aita te tohu a e rave rahi mau aivanaa tuatapapa no nia i te tufaraa o te mau faufaa, i te mau huru o te totaiete taata nei e i te mau tupuraa i roto i te tau a muri atu, oia hoi, “e iti mai te ohipa e e hau atu â te arearearaa no te taatoaraa”, i tupu noa ˈˈe.

Oia hoi, mai ta A. Kent Macdougall i tapao mai, “i teie mahana, [i te tahi mau taime] hoê â rahiraa taime ta te hoê rave ohipa aufauhia au noa, e horoa no te ohipa, i te hoê ui i mairi aˈenei, teie râ, na te mau tereraa faatupuhia e ta ˈna ohipa, e titau hau atu â i to ˈna taime”.

Maoti i te faaohie i te oraraa, ua tauturu te aravihi horoahia mai na roto i te mau matini e te mau ravea apî, i te faarahi atu â i te vitiviti o te oraraa. Ta Harold Kassarjian ïa, orometua haapii i te marketing, i haapapu mai i to ˈna na ôraa e: “Te haapohe nei te mau faurao e te mau utaraa rarahi ia tatou. Te faaoromai nei tatou i te mau haapeapearaa teimaha roa ˈtu â, no te mea te horoa nei tatou na tatou iho, te mau tumu haavarevare no te horo noa. Te ope nei tatou i to tatou mau apoo vairaa taata pohe i raro aˈe i to tatou iho haavîraa.”

Te mau tumu matamua

I to tatou nei tau, e rave rahi mau metua tane teie e rave nei i te mau hora hau aore ra e piti ohipa, e teie noa hoi te tumu, te atuaturaa i to ratou utuafare fetii. E tia atoa i te hoê numera, aitâ i itehia aˈenei, o te mau vahine, ia rave i te ohipa aufauhia. No reira o Paul Johnson i papai ai i roto i te Daily Telegraph e: “Teie hoi te vahi maamaa, i te anotau iho i reira te mau ohipa matauhia a te mau vahine e faaohie-roa-hia ˈi na roto i te mau ravea apî (...), te rave rahi noa nei â te mau vahine i te ohipa, e peneiaˈe, ua rahi roa ˈtu â ta ratou ohipa.”

Oia mau, i muri aˈe i to ratou horoaraa i te mahana taatoa no ta ratou ohipa i rapae, e rave rahi mau vahine teie e hoˈi nei i te fare no te rave i te piti o te ohipa: oia hoi, te atuaturaa i to ratou fare e ta ratou mau tamarii. Te faaite mai nei te tahi mau tuatapaparaa e mea iti roa ta te mau tane e rave nei no te tauturu i ta ratou vahine, tei rahi roa hoi te ohipa. Mea pinepine ïa te taime i te riro no te vahine, ei mea fifi mau ia ite mai e ia tapea mai. Ta te mau taata papai ïa i te buka ra Te feia faaipoipo e rave nei i te ohipa (beretane), e haapapu nei na roto i te faahitiraa i te mau parau a te hoê vahine o te rave nei i te ohipa: “Mai te huru ra e te faahepo-noa-hia ra vau no te mea aita to ˈu taime e navai nei no te rave i te mau ohipa atoa ta ˈu e hinaaro ra aore ra te tia ia ˈu ia rave.”

Ua tauturu atoa te morare apî e te maraa-rahi-raa te numera o te mau faataaraa, ia ite e rave rahi feia i te hoê oraraa horohoro noa. Nafea râ ïa? Ua horoa mai te hoê tumu parau e teie hoi te upoo parau, Te mau auraa utuafare fetii (beretane), i teie faataaraa: “I roto i na iva matahiti i mairi aˈenei, ua maraa te numera o te mau utuafare hoê anaˈe metua, i nia i te faito e 79 i nia i te hanere [i te Fenua marite] (...), e mea hau atu â te faufaa te mau faahopearaa o te reira, i to tatou nei tau, i te tahi atu.” E nehenehe te hoê metua e o ˈna anaˈe iho, e tia hoi ia ˈna ia faaamu i ta ˈna mau tamarii, ia haere e hoo mai i te mau mea e hinaarohia i te fare, ia tunu i te maa e ia tamâ i te fare, e manaˈo e te horo noa ra oia.

Te tahi atu â mau tumu

Te tauturu atoa nei te tahi atu mau tumu, te ore e ite-maitai-hia ra, i te huru oioi o te oraraa no teie nei tau. Teie te tahi:

Te potoraa o te oraraa:Te parau nei te Bibilia: “Area te taata ta te vahine e fanau nei, aita rea o ˈna pue mahana, e te î hoi i te peapea. Te tupu nei oia mai te tiare, e ua motu ihora; te maue nei mai te mǎrû ra, e aore i mau mai.” (Ioba 14:1, 2). I te mea e te matara maitai ra ia ratou te parau mau o teie irava, e rave rahi mau taata teie e faarohirohi roa nei ia ratou e teie e tutava nei no te rave e hia rahiraa ohipa i roto i to ratou oraraa. “E amu tatou e e inu hoi; ananahi hoi tatou e pohe ai”, to ratou ïa huru manaˈo. — Korinetia 1, 15:32.

Te mau papu-ore-raa o te oraraa: Ua parau te arii ra o Solomona e: “E ore e haapaohia e tei te avae oioi te hemo e hemo ai”. No te aha hoi? Teie ta ˈna pahonoraa: “E tau râ e te tiaia noa to te taata atoa ra.” (Koheleta 9:11). Mai te huru ra ïa e te tutava uˈana nei te mau taata ia raeahia te mau tapao e titauhia ra e ratou, no to ratou riaria e e tapeahia mai ratou e te hoê tupuraa manaˈo-ore-hia.

Te riaria e erehia i te hoê mea: Mai te mau tamarii apî ra to ratou huru, e rave rahi mau taata paari aita e faaea nei i te hoê vahi taa maitai, o te fiu oioi noa e o te horo faahou atu i roto i te hoê ohipa apî. Eita ratou e nehenehe e faafaaea rii no te ite i te maitai o teie taime iho nei, no te mea te ru nei ratou no te faatupu i ta ratou mau opuaraa.

Te huru iria e te faaoromai ore: Mai te peu e apitihia i teie mau mea atoa nei, te huru iria e te faaoromai ore, peneiaˈe e taa maitaihia aˈe te mau huru o te taata faahoro pereoo e nehenehe e hiˈohia i roto i te hiˈo iti pereoo uira. No te mea hoi e te manaˈo ra oia e te pereoo uira i mua ia ˈna, te faaino maira ïa ia ˈna, e tamata ïa o ˈna i te mahemo oioi atu i taua pereoo ra, e mea pinepine hoi, aita e tumu faufaa. E e ite faahou atu tatou ia ˈna i te mori uteute i mua noa ˈtu!

Te haumani: I te mea e te manaˈo nei ratou e mea haumani e te anaanatae ore ta ratou ohipa aore ra te oraraa o te mau mahana atoa, e haavitiviti noa ïa vetahi pae i te faaore i teie mau “maˈi faufaa hoi”, ia rahi aˈe te taime ta ratou e horoa no te faaanaanatae ia ratou iho.

“Te taime, e moni ïa”: Te raatira nei teie parau tumu — e te uati atoa hoi — i te oraraa o e rave rahi mau taata. Te haapae nei ratou i te faaanaanatae ia ratou aore ra i te rave i te tahi taime faafaaearaa, ia ore ratou ia aufau i te hoê noa ˈˈe tara. I te mea e aita ratou e mâha ohie noa, e rohi noa ïa ratou ma te faaea ore, no te haapue i te mau taoˈa materia, aita râ hoi ratou e ite ra i te taime no te faaohipa i teie mau taoˈa.

Noa ˈtu eaha te tumu, peneiaˈe to outou iho oraraa, mea horohoro atoa noa ïa. I reira, hoê ïa uiraa te tia ia ani:

Eaha te faufaa ta te reira e hopoi maira na outou?

A tahi, e faatupu te tere vitiviti o te oraraa no teie tau e rave rahi mau maˈi tei taaihia i te maˈi e faatupu i te iria. Te papu-maitai-atoa-hia râ te parau mau o te parau paari ra “o te haavitiviti rahi roa, e mou ïa oia i nia i to ˈna tere”, i roto i te tahi â tuhaa. Ei hiˈoraa, ia au i te vea helemani ra Ärztliche Praxis, “ua riro noâ te mau faahoro-puai-roa-raa ei tumu matamua no te mau ati purumu”.

Te hoê taurearea o te hinaaro oioi noa e faarue i te haapiiraa, e fifihia ïa oia no te imi e no te tapea noa i te hoê ohipa. Te taata o te amu haapuupuu noa, e nehenehe ïa oia e roohia i te fifi i te pae no to ˈna vairaa maa, no te tere-maitai-raa o te maa, e te tahi atu mau maˈi. E nehenehe te hoê taata “ru noa ia parau ra”, e haafifi ia vetahi ê, e faaino i to ratou mau manaˈo hohonu e tae noa ˈtu i te faataa-ê-roa-raa i te mau hoa (Maseli 29:20). E te taata o te ru noa no te faaipoipo, e nehenehe ïa o ˈna e ani ru noa atoa i te faataaraa i muri aˈe.

Eaha te nehenehe e parau no nia i te feia e hinaaro oioi nei ia monihia ratou, ia itehia mai e ratou te hoê tiaraa teitei i te pae totiare, ia haamau i te hoê utuafare fetii aore ra ia huti mai i te navenave rahi roa ˈˈe i roto i te oraraa? Parau mau, e ere iho â i te mea ino ia hinaaro anaˈe te hoê taata ia raeahia ia ˈna teie mau opuaraa. Teie râ, mai te peu e horo atu tatou i roto i te hoê tapaparaa eita e mau faahou no taua mau mea nei, eaha ˈtura ïa te mau faahopearaa i nia i te hoê taime maoro?

I tahito ra, ua imi noa na te arii Solomona i taua mau mea ra; tera râ, teie te faataaraa hopea ta ˈna i huti mai i roto i te roaraa o to ˈna oraraa: “Ia manaˈo râ vau i taua mau ohipa i ravehia e tau rima ra, i te mau ohipa atoa i ravehia e au ra, inaha! e mea faufaa ore anaˈe, i amu noa na vau i te mataˈi! aore roa hoi e faufaa i raro aˈe i te mahana nei.” — Koheleta 2:11.

Aita anei râ e ravea no te faaruru i teie oraraa horohoro noa e no te ora i te hoê huru oraraa hau aˈe?

[Tumu parau tarenihia i te api 16]

Te oraraa horohoro noa o teie nei tau

Mai ta te New York Times i tapao, “i roto i to tatou nei totaiete arepurepu mau, te itehia nei [i te mau vahi atoa] te mau taata e ru rahi roa nei: te taata e horo nei no te tapapa i te pereoo e tere na raro i te fenua, inaha, te pereoo i muri mai, e tae mai ïa maa minuti noa i muri iho; te paoti ohipa o te manaˈo noa ra e ia raeahia e ia hau atu ia ˈna te tahi mau opuaraa; te rave ohipa o te aro nei ia faaea noa oia i nia i te parahiraa matamua e o te ore e haamarirau nei i te rave i te mau ohipa atâata mau ia noaahia mai ia ˈna ra te hoê toroa teitei aˈe”.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono