Ia au i te Bibilia
Te ohipa faahuehue: no te aha i rahi roa ˈi?
“Noa ˈtu e e tia ia outou ia haaparari i te afaraa o te fenua e ia haamanii faarahi i te toto no te faaore i te taehae, eiaha e haapeapea.” — Karl Heinzen, taata orure hau heremani, 1809-1880.
UA pee taue noa te mau buka e te tahi atu mau taoˈa i te mau vahi atoa i te paainaraa te paura atomi i roto i te hoê fare toa rahi no Dortmund, i Heremani. E vau nau taata tei pepe i teie paura atomi, mea ino roa vetahi. Te hoê anei totoaraa ino a te feia politita extrémistes? Eita, “e ohipa hauti noa” ia au i te hoê taurearea e 20 matahiti tei tapeahia i muri iho. Noa ˈtu e aita oia i turaihia e te manaˈo politita, ua rave iho â râ oia i te ohipa faahuehue.
I roto e iva mahana noa, mai te 28 no febuare e tae atu i te 8 no mati 1985, ua ite o Irelane Apatoerau, Lebanona, Paniola e te République fédérale no Heremani i te mau totoaraa ino mau tei haapohe 72 taata e tei haapepe 245 taata. Mai reira mai â, aita te mau taata taparahi taata i faaea i te haamataˈu, i te faariaria e i te haamehameha.
No te aha, i roto i te hoê ao maramarama, e rave ai te mau taata i te haavîraa puai no te faatupu i to ratou hinaaro? Eita roa anei e nehenehe e tapea i te reira? Te faaite ra te Bibilia i te mau pahonoraa papu maitai no nia i teie mau uiraa.
Te mau tumu o te faahuehueraa
“Eiaha oe e inoino i te feia parau ino ra. (...) Faarue i te tairoiro, eiaha te riri; eiaha to oe inoino ia tae roa i te rave i te parau ino ra.” “E huru ê te taata paari ia hamani-ino-hia.” — Salamo 37:1, 8; Koheleta 7:7.
No te mea e rave rahi taime, aita te mau faatereraa e faaafaro nei i te mau fifi mai te tamaˈi, te hoê oraraa veve, te ohipa tia ore i te pae totiare aore ra i te pae faanavairaa faufaa, ta ratou e vaiiho noa nei aore ra te faaitoito nei ratou i te hamani-ino-raa e te au-ore-raa te tahi i te tahi, e ere ïa i te mea maere ia ‘inoino’ vetahi pae. Teie to ratou manaˈo: ‘E tia ia ravehia te hoê ohipa! Ia ore au e rave i teie nei, na vai ïa e rave atu, e afea?’
I te tahi taime, e nehenehe te mau faaereraa e faariro i “[te hoê taata paari ei taata maamaa]”. I to ˈna manaˈoraa e tei na roto atu oia i te paari, e hinaaro paha te taata patoi mǎrû, i te omuaraa, e titau i te mau ravea ino ore ei patoiraa i te pae tivira. Eita râ e maoro e rave oia i te mau haavîraa puai! E hiˈo anaˈe i te hiˈoraa no te hoê fenua no Afirita tei amahamaha i te pae nunaa e te pae faanavairaa faufaa. O tei riro i te haamataraa ei mau faahaparaa rii noa, ua faahopea ïa ei mau aroraa. “I teie nei, i muri aˈe e piti ahuru ma pae matahiti aroraa e noa ˈtu te mau parau tapuhia no nia i te hoê tauiraa i te pae totiare, ta te vea ra Times i papai, te tupu noa nei te haavîraa puai i roto i teie fenua amahamaha.”
“No te mea aore te utua no te parau ino ra i tuu-vave-hia ˈtu, i haapapuhia ˈi te aau o te taata nei i te rave i te parau ino ra.” — Koheleta 8:11.
E tia ia fariihia e mea fifi mau ia tapea i te mau taata ino e ia afai ia ratou i mua i te ture. I te tahi mau vahi, ua mǎrû-roa-hia te mau tiribuna i roto i ta ratou haavaraa i te feia i parihia. Na nia ˈˈe te haafifi nei te hoê ohipa rahi i te pae haavaraa i te feia mana toroa ia ‘tuu vave atu i te utua no te parau ino ra’, teie ïa te mau tumu “i haapapuhia ˈi te aau o te taata nei i te rave i te parau ino ra”. No te mea hoi aita i roaahia i te mau faatereraa ia faaore i te mau ino “e tupu noa nei”, e tae noa ˈtu hoi te faahuehueraa na te ao taatoa nei, e rave rahi atura ïa mau taata teie e hinaaro nei e faatupu i te reira ma te manaˈoraa e ore ratou e faautuahia.
Te mau tumu o te ohipa faahuehue i teie nei mahana
“E tupu te ati rahi i taua anotau hopea nei (...). E riro te taata nei ei miimii, (...) e mauruuru ore, e te viivii, e aroha ore, e tahemo parau au, (...) e haapao ore, e iria, e te au ore i te taata maitatai ra.” — Timoteo 2, 3:1-3.
Te faaite mai nei te tuatapaparaa no nia i te tau e te tupuraa te mau parau tohu a te Bibilia e te ora nei to tatou ui i roto i te “mau mahana hopea” tapaohia e “te ati rahi”. Aita anei outou e manaˈo ra e e nehenehe te mau tane e te mau vahine o tei faaite i te mau huru i faahitihia i nia ˈˈe e rave, ia tae i te hoê mahana, i te ohipa faahuehue? No te mea hoi te rahi noa ˈtura ratou a hope noa ˈi te mau “mahana hopea”, eiaha tatou e maere ia ite tatou i te haavîraa i roto i te mau tuhaa atoa o te totaiete nei.
“Ua ino roa ra te fenua i mua i te aro o te Atua, ua î te fenua i te parau-tia ore.” “Mai tei te anotau ra ia Noa ra, oia te haerea mai o te Tamaiti a te taata nei.” — Genese 6:11, 13; Mataio 24:37.
I te tau o Noa, ua faariro vetahi o te mau tamaiti varua a te Atua ia ratou ei demoni e o ratou te tumu o te mau haavîraa i itehia i roto i te ao i taua tau ra (Genese 6:1-5). Eita e nehenehe faahou i teie mau melahi ino ia rave i te tino taata nei no te tamata i te mau taata, mai ta ratou i rave na i taua tau ra. Teie râ, i teie nei, noa ˈtu e mea piˈo e te ite-ore-hia, e mea riaria mau ta ratou mau hamani-ino-raa.
Tatou e ora nei i te tau no te “fâraa mai te Tamaiti a te taata [faahanahanahia]”, o Iesu Mesia, e nehenehe tatou e ite atu ia î te fenua i teie huru hamani-ino-raa puai. Ma te feaa ore, te tupu nei te parau tohu a Iesu no nia i ‘te rahi te ino i te tupuraa’ i mua i to tatou mata (Mataio 24:12). Te tumu, no te mea ïa ua hurihia “tei parauhia o te diabolo ra, e o Satani hoi (...) i rapae i nia iho i te fenua nei, e ta ˈna mau melahi atoa”. Eaha ïa te mau faahopearaa? “E ati ra hoi to te fenua e to te tai, tei raro atu na hoi te diabolo ia outou na; e riri rahi hoi to ˈna, no te mea ua ite oia e maa taime poto to ˈna e toe nei.” (Apokalupo 12:7-12). E ere anei teie te tumu hoê roa o te tupu-taue-raa te ohipa faahuehueraa i te rahi e ta tatou e ite nei i teie mahana?
Te mau matamehai o te fanauraa
Ua tohu Iesu e rave rahi mau ohipa te tupu mai te taime e haamauhia ˈi to ˈna Basileia e tae atu i te haamouraa o te mau mea ino (Mataio 24; Mareko 13; Luka 21). I roto i te Mareko 13:8, ua faaite oia i te mau ‘matamehai o te ati’. Ia fatata noa mai te taime fanauraa, e rahi roa ˈtu â ïa te mau matamehai aore ra mauiui o te fanauraa. E rahi roa atoa te mau matamehai no te pohe ta Iesu i faaite ei tapao no te mau “mahana hopea” ia fatata noa mai ta ˈna faatereraa, te ore roa e nehenehe e haafifihia.
Aita ïa e maereraa ia rahi noa te mau “matamehai” faatupuhia e te ohipa faahuehue. Mai ta Iesu i faaite, e ‘tarapape te aau o te taata [te ore e ite i te auraa o te mau ohipa e tupu nei] i te mataˈu, e te manaˈoraa i taua mau mea e fatata i te tupu i te ao nei’. Area râ, eita ïa mai te feia tei ite i te auraa o te mau parau i mua nei: “E ua tupu anaˈe teie nei mau mea, e nǎnǎ i to outou mata i nia, e faateitei i to outou upoo, te fatata maira hoi to outou ora [e ora atoa mai ïa outou i te ohipa faahuehue].” — Luka 21:26, 28.
[Parau iti faaôhia i te api 22]
Eita anaˈe te mau faatereraa e faaafaro i te mau fifi, e ‘inoino’ vetahi mau taata.
[Parau iti faaôhia i te api 23]
I te tau o Noa, ua riro te mau demoni te mau tumu rahi roa o te hamani-ino-raa o tei faaî i te ao i taua tau ra.