«Xiiñiʼ binni naca ti herencia rudii Jehová»
¿XI REEDA ndaaniʼ íquenu ora gunadiáganu diidxaʼ herencia? Nuu tu laa la? riníʼ ique bueltu, ti layú o xiixa nabé risaca ni bisaanané ti familia stiʼ laa o tuuxa familia stiʼ ni maʼ xadxí guti. Pa gudiicabe laanu ti herencia, intiica si nácani, guizáʼ zápanu ni purtiʼ nácani ti cosa nabé risaca para laanu.
Biblia ná: «Xiiñiʼ binni naca ti herencia rudii Jehová» (Sal. 127:3). Ca xpinni Cristu ni napa xiiñiʼ ruuyacabe ca baʼduʼ ca casi ti regalu nabé risaca ni bidii Bixhózecabe ni nuu guibáʼ laacabe. Nga runi, rúnicabe guiráʼ ni nuu lu nácabe para gápacabe laacaʼ para cadi gaca huaracaʼ, zaqueca gúʼyacabe chuʼcaʼ nayecheʼ ne guyúbicabe chuʼcaʼ gaxha de Jehová.
Peru ca dxi nabáninu riʼ, nuu binni ni napa xiiñiʼ, qué ruuyacabe ca xiiñicabe casi ti regalu ni zeeda de Dios (Is. 49:15; 2 Tim. 3:1-3). Ne nuu xcaadxi la? risaca xiiñicaʼ para laacaʼ, peru raca nagana para laacabe gápacabe ca baʼduʼ ca purtiʼ ridxaagalúcabe stale guendanagana. ¿Gunáʼ nga chupa chonna guendanagana ridxaagalúcabe yaʼ? ¿Xi cabeza Jehová guni ca ni napa xiiñiʼ? ¿Xi zanda gúnicabe para gusiniisicabe xiiñicabe jneza?
CA GUENDANAGANA CA
Ni ribeza familia stícabe gúnicabe ne zaqueca ca binni ni nabeza neza ra nabézacabe. Nuu lugar ndaaniʼ guidxilayú riʼ, nabé rusisaca binni xquídxicaʼ ca binni ni napa stale xiiñiʼ. Nga runi, nuu binni rucaacaʼ gapa familia sticaʼ o ca vecinu sticaʼ stale xiiñicaʼ, neca qué ganda gudiicaʼ ni caquiiñeʼ ca xiiñicaʼ ne gápacabe de laacaʼ.
Chúʼcabe xizaa pur ni guizaacabe ora igólacabe. Nuu guendaxheelaʼ nabézacaʼ lugar ra rati stale baʼduhuiiniʼ purtiʼ qué rizaa ni gocaʼ, pur xiixa guendahuará o huaxiéʼ nuu doctor lugar ra nabézacabe. Zándaca riníʼ íquecabe cumu stálecabe la? jma nga zanda gueeda guilá tobi de laacaʼ. Ne xcaadxi la? rápacaʼ stale xiiñicaʼ ti maʼ ca xiiñicaʼ gápacaʼ de laacaʼ ora maʼ nagólacaʼ, ne jmaruʼ si pa nabézacabe ndaaniʼ guidxi ra qué rudii Gobiernu ti apoyo para ca binni ni maʼ huaniisi.
Raca nagana para laacabe gúʼyacabe panda xiiñicabe gápacabe. Nuu lugar la? raca nagana para ca guendaxheelaʼ ca guidxélacaʼ xiixa método anticonceptivo, laacani nga ca ni zanda gacané ca guendaxheelaʼ ca para cadi gápacaʼ xiiñicaʼ. Ne nuu lugar la? nuucani, peru cadi galán modo bizáʼcabe cani, nga runi stale guendaxheelaʼ ridxíbicaʼ iquiiñecaʼ cani purtiʼ zanda guninani laacaʼ. Ne nuu lugar guizáʼ caru cani, ne pur nga qué randa rizíʼcabe cani.a
¿XI RIBEZA JEHOVÁ GUNI CA NI NAPA XIIÑIʼ?
Lacuee tiempu para chuʼtu né cada tobi de ca xiiñitu.
Naquiiñeʼ gudiicabe ni caquiiñeʼ ca xiiñicabe. Maʼ bidii Jehová dxiiñaʼ ca ni napa xiiñiʼ, laacaʼ nga naquiiñeʼ gudiicaʼ ni caquiiñeʼ ca xiiñicaʼ. Ribeza Jehová gúnicabe dxiiñaʼ para gudiicabe ni go, ni gacu ne ra cueza ca xiiñicabe. Laaca rinabaʼ Jehová laacabe gusiidicabe ca xcuidi ca. Nga runi, ca xpinni Cristu ni napa xiiñiʼ ruuyacaʼ guibani ca xiiñicaʼ né laacaʼ dede ora maʼ bisiidicaʼ ca xiiñicaʼ ni naquiiñeʼ gánnacaʼ para guibánicaʼ stúbicaʼ. Laacaʼ naquiiñeʼ cueecabe tiempu para chúʼcabe né cada tobi de ca xiiñicabe ti guni sentir ca baʼduʼ ca cayápacabe ne nadxiicabe laacaʼ. Qué ribeza diʼ Jehová gapa ca ni napa xiiñiʼ stale bueltu. Gulibe ti guendaxheelaʼ pobre, peru ni guizáʼ biʼniʼ dxiiñaʼ para gusiniisi Xiiñibe ni guizáʼ nadxiibe (Mat. 13:55, 56; Luc. 2:24).
Conseju zeeda lu Biblia: «Pa nuu tuuxa cadi cudii ni iquiiñeʼ familia stiʼ, ne jmaruʼ si pa qué gudii ni iquiiñeʼ ca ni nabeza ndaaniʼ lidxi la? maʼ bixeleʼ de ni runi crenu ne jma pior laa que ti binni ni qué gapa fe» (1 Tim. 5:8).
Nanna Jehová ora maʼ ziniisi ca ni napa xiiñiʼ naquiiñeʼ chuʼ tu gacané laacaʼ. Ti modo zanda gusisaca xiiñiʼ binni bixhoze ne jñaa nga gúʼyacabe gápacaʼ ni caquiiñecaʼ ora maʼ caquiiñeʼ chuʼ tu gapa laacabe (Éx. 20:12; 1 Tim. 5:4). Peru guizáʼ riecheʼ Jehová ora ricá ique ca ni napa xiiñiʼ laacaʼ nga naquiiñeʼ gápacaʼ xiiñicaʼ ne cadi xiiñicaʼ gapa de laacaʼ (2 Cor. 12:14).
Naquiiñeʼ gusiidicabe ca xiiñicabe de Jehová. Ca xpinni Cristu ni napa xiiñiʼ naquiiñeʼ gusiidicabe ca xiiñicabe gannaxhiicaʼ Jehová ne guni adorarcaʼ laabe. Laani nga ni jma risaca para Jehová (Deut. 6:6, 7).
Conseju zeeda lu Biblia: «Lagusiniisi laacabe casi ná Jehová ne casi ná ca conseju stiʼ» (Efes. 6:4).
RACALAʼDXIʼ JEHOVÁ GACANÉ LII GUSINIISILUʼ CA XIIÑILUʼ JNEZA
Laguiníʼ ique chaahuiʼ panda xiiñitu chigápatu.
Laguiníʼ ique chaahuiʼ panda xiiñitu gápatu. Pa cá íquetu gápatu xiiñitu, galán guiníʼ íquetu modo nabánitu. Guzéʼtenu ti ejemplu, ¿Ñee zugaanda xpuéltutu para gudiitu ni go, gudiitu ni gacu ne gusiniisitu biaʼ xiiñitu ni racaláʼdxitu gápatu la? Pa qué zanda la? galán guiníʼ íquetu panda xiiñitu zanda gápatu, caquiiñeʼ gápatu laacabe casi canabaʼ Jehová. Nanna Jehová nuu stale de ca cosa ca qué zanda guireecani modo cabézanu (Ecl. 9:11). Peru ni nanna dxíchinu nga zaguube ndaayaʼ guiráʼ stipa ni gúninu para gusiniisinu ca xiiñinu jneza.
Conseju zeeda lu Biblia: «Binni runi dxiiñaʼ la? zareendú ca ni quixhe ique guni. Peru guiráʼ ca ni racaluguʼ zácacaʼ pobre» (Prov. 21:5).
«Pa gacalaʼdxiʼ tobi de laatu gucuí ti torre, ¿cadi zabibe primeru ne zuni calcularbe ca gastu stini ne gúʼyabe pa zugaanda xpuéltube para guilúxebe ni la?» (Luc. 14:28).
Laquixhe ique guninetu familia stitu ni ná Jehová primé lu xquendanabánitu. Ni jma risaca guni cada tobi de laatu primé lu xquendanabani nga ni ná Jehová. Pa maʼ nápatu xiiñitu, lacuee tiempu gusiiditu cada tobi de laacaʼ gannaxhiicaʼ Jehová. Lagacané laacabe guiziidicabe gucaadiaga chaahuicabe lu ca reunión ca ti zacá gacaneni laacabe. Laguniné laacabe adoración en familia guiráʼ semana ne lagusiidiʼ laacabe guni predicárcabe. Laatu, ca ni napa xiiñiʼ, dxiiñaʼ stitu nga gusiniisitu ca xiiñitu, cadi galán gusaanatu dxiiñaʼ riʼ lu náʼ xiiñitu ni jma huaniisi o sti familia stitu. Naquiiñeʼ gúnitu stipa ne zaqueca cueetu tiempu stitu para gusiiditu ca xiiñitu gannaxhiicaʼ Jehová. Ne pa gúnitu ni guizáʼ stale ndaayaʼ zudii Jehová laatu.
Conseju zeeda lu Biblia: «Gástiruʼ sti cosa ni jma rusiecheʼ naa que gannaʼ canazá ca xiiñeʼ lu ni dxandíʼ» (3 Juan 4).b
Lagapa confianza zacané Jehová laatu. Pa cá íquetu gápatu xiiñitu o zándaca maʼ nápatu, lachuu seguru ni rinabaʼ Jehová laatu gúnitu nga ni jma risaca que ca costumbre stiʼ xquídxitu.
Naquiiñeʼ cueeluʼ tiempu ne gúniluʼ stipa para gusiidiluʼ ca xiiñiluʼ gannaxhiicaʼ Jehová ne gúnicaʼ ni ná.
Pa quixhe íquetu gápatu chupa chonna si xiiñitu, zanda chuʼtu seguru zapa Jehová laatu ora maʼ ziniisitu. Cadi guicá íquetu ni ná binni: maʼ ca xiiñicaʼ nga guni dxiiñaʼ para gápacaʼ de laacaʼ ora maʼ nagólacaʼ. Cadi chuʼ xhaatatu xizaa, maʼ biʼniʼ prometer Jehová zapa laatu, ne laabe siempre runi cumplirbe ni maʼ guniʼbe (Jos. 23:14).
Conseju zeeda lu Biblia: «Gupa confianza Jehová de guidubi ladxidoʼloʼ, ne cadi chinándaluʼ ni ná xpiaaniluʼ. Lu guiráʼ ni gúniluʼ biiyaʼ xi nabe, ne laabe zúnibe ca neza stiluʼ derechu» (Prov. 3:5, 6).
«Dxiqué nahuiineʼ ne yanna maʼ huaniiseʼ, peru qué huayuu dxi guuyaʼ gusaana Dios stubi guirutiʼ ni runi ni jneza, ne nin qué huayuu dxi guuyaʼ canabaʼ ca xiiñicabe pan» (Sal. 37:25).
«Cadi gusaana de guyúbitu Reinu ne justicia stiʼ Dios primeru, ne óraque zacaatu guiráʼ ca cosa riʼ» (Mat. 6:33).
Xiiñiʼ binni zeeda gaca ti regalu risaca ni zeeda de Jehová. Ne rusiecheʼ ca ni napa xiiñiʼ laabe ora rusisácacaʼ dxiiñaʼ ni bidiibe laacaʼ: né stale guendarannaxhii rudiicaʼ guiráʼ ni caquiiñeʼ ca xiiñicaʼ para chuʼ cuerpu ne guendabiaaniʼ sticaʼ nazaaca ne chuʼcaʼ gaxha de Dios; riníʼ ique chaahuicaʼ panda xiiñicaʼ zápacaʼ, jma risaca para laacaʼ chinándacaʼ ca principiu ni zeeda lu Biblia que gúnicaʼ ni ná ca costumbre stiʼ xquídxicaʼ. Zacá rusihuínnicabe naca ca xiiñicabe «ti herencia ni maʼ bidii Jehová» laacabe.
a Cada guendaxheelaʼ nga naquiiñeʼ guʼyaʼ panda xiiñicaʼ zápacaʼ, pora ne pa zaquiiñecabe xiixa método anticonceptivo, laacani nga ca ni zanda gacané ca guendaxheelaʼ ca para cadi gápacaʼ xiiñicaʼ (ni bizéʼtenu últimu riʼ naquiiñeʼ gúʼyacabe cadi gácani xiixa ni gutiidiʼ baʼduʼ). Guirutiʼ naquiiñeʼ guiníʼ mal de ca decisión guicaacabe (Rom. 14:4, 10-13). Ne ora quixhe íquecabe gúnicabe ca ni bizéʼtenu riʼ la? naquiiñeʼ guietenaláʼdxicabe conseju ni zeeda lu 1 Corintios 7:3-5.
b Neca lu versículo ca riete diidxaʼ «xiiñeʼ» ne riniʼni de ca discípulo stiʼ Jesús, peru ca ni napa xiiñiʼ laaca runi sentircaʼ nayecheʼ ora gúʼyacaʼ cayuni ca xiiñicaʼ ni ná Jehová.