27 DE ABRIL HASTA 3 DE MAYO DE 2026
CANCIÓN 99 Nácanu stale millón
Xi zanda gúniluʼ ora guidxaagaluluʼ guendanagana despué de chuʼnísaluʼ
«Cadi guireeʼ cueʼ de ca neza stiluʼ» (SAL. 17:5).
TEMA
Xi zanda guni ca ni deruʼ guyuunisa para gudxiilucaʼ ca guendanagana ni guidxaagalucaʼ pur nácacaʼ xpinni Cristu.
1, 2. ¿Ximodo zanda chuʼnu listu para gudxíʼlunu ca guendanagana ni zándaca guidxaagalunu casi xpinni Cristu? Bizeeteʼ ti ejemplu.
NÁNNANU lu guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ riʼ, guiranu zápanu guendanagana. Sicaríʼ gudxi Jesús ca xpinni: «Ziuu cosa ni gucaa stobi guchee» (Mat. 18:7). Nga runi, casi xpinni Cristu, zadxaagalunu guendanagana, dede zanda gápanu guendanagana né ca hermanu stinu, ne pur nga naquiiñeʼ chuʼnu listu dede ca yanna.
2 Guzéʼtenu ti ejemplu. Gatigá rabi xquidxi Jehová laanu chuʼnu listu pa málasi guizaaca xiixa desastre natural. ¿Ximodo rúninu ni yaʼ? Primé, ridúʼyanu xi tipu desastre natural zanda guizaaca neza ra nabézanu. Nabé risaca gúninu ndiʼ jmaruʼ si pa nacubi yendézanu raqué. Guiropa, ridúʼyanu xi zanda gúninu ora guizaaca intiica tipu desastre (Prov. 21:5). Ngaca nga laanu, naquiiñeʼ guiníʼ íquenu xi tipu guendanagana zanda gudxíʼlunu casi xpinni Cristu ne chuʼnu listu dede ca yanna para gánnanu ximodo gudxíʼlunu cada tipu guendanagana guidxaagalunu. Zacá qué zuniná peʼ ca guendanagana ca laanu ne qué zuxhélecani laanu de Jehová (Sal. 17:5). Guidúʼyanu chonna guendanagana ni zándaca guidxaagalunu ne ximodo zanda chuʼnu listu para gudxíʼlunu cada tobi de laacani.a
PA GUNINÁ TI HERMANU O TI HERMANA LAANU
3. ¿Xi guendanagana zándaca guidxaagalunu ndaaniʼ congregación?
3 ¿Rietenaláʼdxiluʼ ximodo biʼniʼ sentirluʼ primé biaje guyeluʼ ti reunión stiʼ ca testigu stiʼ Jehová la? Zándaca biiyaluʼ pabiáʼ nadxiisaa ca hermanu ne nga bicaa lii chuʼluʼ seguru maʼ bidxélaluʼ ni dxandíʼ (Juan 13:35; Col. 3:12). Nga peʼ nga ni bizaaca Blanca.b Peru despué de guyuunísabe, bizaacabe xiixa ni cadi caníʼ íquebe pa nizaacabe: «Nabé feu modo biʼniʼ tratar ti hermana naa. Ne biiyaʼ nabé riuuláʼdxibe guiniʼbe mal de xcaadxi binni. Cadi cabezaʼ diaʼ guizaaca ngue, purtiʼ bisiidicabe naa ca testigu stiʼ Jehová rúnicaʼ stipa cadi tíndecaʼ ne gusihuínnicaʼ nadxiisaacaʼ». Dxandíʼ nga runi ca hermanu stipa para ganda gápacaʼ ca cualidad ni naquiiñeʼ gapa ti xpinni Cristu, peru nácabe binni ruchee (Efes. 4:23, 24; 1 Juan 1:8). Nga runi, ziuu ora zuni o zaníʼ tuuxa xiixa ni guniná laanu (Sant. 3:8). Feu nga, stale tu laa nabé huayacanacaʼ dede bisaanacaʼ de gúnicaʼ ni ná Jehová.
4. ¿Xi zanda gúninu para chuʼnu listu dede ca yanna pa málasi guniná o guchiichi tuuxa hermanu laanu? (Efesios 4:32).
4 ¿Xi zanda gúniluʼ dede ca yanna para chuʼluʼ listu pa málasi guni ti hermanu xiixa ni guniná o guchiichi lii? Gupa costumbre chinándaluʼ conseju ni zeeda lu Efesios 4:32 (biindaʼ ni). Pa gúniluʼ guiráʼ ni nuu lu naluʼ para gácaluʼ binni nachaʼhuiʼ ne guialuʼ xcaadxi la? qué ziuu dindeneluʼ binni. Gudixhe ique guni perdonarluʼ de guidubi ladxidoʼloʼ ca ni guniná lii. ¿Xi zacané lii gúniluʼ ni yaʼ? Bietenalaʼdxiʼ panda biaje rinábaluʼ Jehová guni perdonar lii ora maʼ bicheeluʼ ne cadi guiaandaʼ lii siempre runi perdonarbe lii de guidubi ladxidoʼbe (Mat. 6:12). Pa guiníʼ íqueluʼ ni la? qué zaca nagana para lii guni perdonarluʼ xcaadxi binni.
5. ¿Xi principiu zeeda lu Biblia zanda gacané laanu pa málasi guniná o guchiichi tuuxa laanu? (Proverbios 19:11; laaca zanda gúʼyaluʼ ca imagen ca).
5 (Biindaʼ Proverbios 19:11). Biblia ná, pa nácanu binni nuu xpiaaniʼ ne gúninu stipa guiénenu xcaadxi la?c nga zacané laanu cadi guidxiichinu nagueendaca. Ti hermana láʼ Rima, ni ziné chupa chonna iza de guyuunisa, guníʼ ximodo huayacané principiu ca laa: «Ora runi ca hermanu xiixa ni para naa huaxiéʼ galán, nagueendaca rietenalaʼdxeʼ ni ná Proverbios 19:11. Runeʼ stipa guiníʼ iqueʼ ximodo nuucabe, xi cazaacabe ne xi bicaa laacabe gúnicabe ni bíʼnicabe ca. Ne laaca runeʼ stipa guneʼ predicarniáʼ laacabe para gunebiaʼyaʼ laacabe jma». Rihuinni dxíchicaʼ, galán nga dede ca yanna gúninu stipa gunibiaʼnu ne guiénenu ca hermanu stinu. Zacá, pa málasi guniná o guchiichi tuuxa laanu, jma qué zaca nagana para laanu guni perdonarnu laacaʼ.
Pa gápanu xiixa guendanagana né ti hermanu, gúninu stipa guni predicarnenu laabe. (Biiyaʼ párrafo 5).
6. ¿Xi zacané laanu guidxélanu buen amigu ndaaniʼ congregación?
6 ¿Xi zanda gúniluʼ para gápaluʼ buen amigu ndaaniʼ congregación yaʼ? Ra jma gunibiaʼluʼ ca hermanu biʼniʼ stipa gúʼyaluʼ ca cualidad galán ni nápacabe (bichaaga ni né Proverbios 10:12; Rom. 12:10; Filip. 2:2, 3). Guidúʼyanu ni bizaaca ti hermanu ni nacubi guyuunisa ni láʼ Mark. Ra jma bidxaagabe ca hermanu, biiyabe caadxi cosa ni qué ñuuláʼdxibe de laacaʼ. ¿Xi bíʼnibe para cadi guxheleʼ ngue laabe de Jehová ne de ca hermanu yaʼ? Laabe guniʼbe: «Bidieeʼ cuenta gastiʼ nga ni runi ca hermanu ne ca hermana stinneʼ, que ca pecadu naroʼbaʼ ni runi binni guidxilayú riʼ. Bieneʼ caquiiñeʼ guchaaʼ modo riníʼ iqueʼ ne guuyaʼ ca cosa galán ni runi ca hermanu stinneʼ». Pa gúniluʼ zaqueca la? zadxélaluʼ buen amigu ndaaniʼ congregación.
PA GUZULÚ GUIBÁNALUʼ GUIRÁʼ NI BISAANALUʼ
7. ¿Xi zándaca gucaa laanu guibánanu ca cosa ni bisaana de gúninu dxiqué?
7 Dxi biziidiluʼ ni dxandíʼ biécheluʼ purtiʼ bisaana de gácaluʼ parte de guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ. Nga runi, zándaca gaca nagana para lii guni creluʼ nuu tu laa zuyubi guibiguetaʼ ndaaniʼ ni sti biaje. Peru zanda gucaa ca guendanagana ca tuuxa guietenalaʼdxiʼ o dede guibanaʼ caadxi de ca cosa ni bisaana para guzulú guni ni ná Jehová (bichaaga ni né Números 11:4-6). Guzéʼtenu caadxi ejemplu, caadxi hermanu bisaanacaʼ xiixa dxiiñaʼ ra rusisaca binni laacaʼ, peru ni raxha tiempu sticaʼ. Xcaadxi la? biiyacaʼ ximodo bixeleʼ ca xhamígucaʼ de laacaʼ ora bizulú cayuundacaʼ Biblia. Ne xcaadxi la? bisaanacaʼ xiixa viciu ni nanalaʼdxiʼ Jehová neca rusiecheʼ viciu ca laacaʼ. ¡Guizáʼ ñuubaʼ ladxidóʼ Jehová ora ñuuyaʼ caxeleʼ ti xpinni Cristu de laa purtiʼ cabiguetaʼ cayuni ca cosa ni bisaana de guni dxiqué! ¿Xi zanda gúniluʼ yanna para cadi guizaacaluʼ nga yaʼ?
8. ¿Xi rusiidiʼ ni bizaaca Abrahán ne Sara laanu?
8 Lu Biblia ridxélanu ejemplu stiʼ caadxi xpinni Cristu ni zándaca bibánacaʼ xiixa ni bisaanacaʼ dxiqué. Guzéʼtenu ejemplu stiʼ Abrahán ne Sara, para guzuubacabe stiidxaʼ Jehová bisaanacabe ti guidxi ra nuu bueltu ne ni napa muru ni láʼ Ur, ne bireecabe yendézacabe ndaaniʼ yoo de lari (Heb. 11:8, 9). Zándaca guyuu biaje bietenaláʼdxicabe pabiáʼ galán bibánicabe ndaaniʼ guidxi Ur. Peru «pa ñaca qué nusaana de niníʼ íquecabe» ni bisaanacabe que la? zándaca nudii gana laacabe nibiguétacabe. Lugar de nicá íquecabe modo bibánicabe dxiqué, guníʼ íquecabe ni chigueeda para laacabe huidxe (Heb. 11:15, 16).
9. ¿Ximodo biiyaʼ apóstol Pablo ca cosa ni bisaana? (Filipenses 3:7, 8, 13).
9 Laaca bisaana apóstol Pablo stale cosa para ganda guni xhiiñaʼ Jehová. Ante gácabe xpinni Cristu, Gamaliel, ti hombre ni nabé runi respetar binni, laa nga bisiidiʼ laabe de Ley stiʼ ca judíu (Hech. 22:3). Ñanda ñaca Pablo ti xaíque yuʼduʼ judíu nabé risaca (Gál. 1:13, 14). Peru ora gucuaabe ca noticia galán que, bisaanabe guiráʼ cosa risaca ca atrá. ¿Ñee maʼ qué ñápabe guendanagana ra gúcabe xpinni Cristu la? Gúpabe pue. Ca judíu peʼ que guca nanaláʼdxicaʼ laabe, gudíñecaʼ ne guluucaʼ laabe ndaaniʼ cárcel (2 Cor. 11:23-26). Pa nisi ca guendanagana que nicá íquebe la? niníʼ íquebe jma galán nabánibe casi judíu que casi xpinni Cristu. Peru qué niníʼ íquebe zacá. Ni bíʼnibe nga biiyabe ti privilegiu naroʼbaʼ nga gácabe ti xpinni Jesús ne ndaayaʼ ni chiguicaabe huidxe si. Gunna dxichi Pablo jma nga stale ca ndaayaʼ ni chiguicaa que ca sacrificiu ni biʼniʼ (biindaʼ Filipenses 3:7, 8, 13).
10. ¿Gunáʼ nga ca cosa ni naquiiñeʼ guiníʼ íquenu? (Marcos 10:29, 30; laaca zanda gúʼyaluʼ ca imagen ca).
10 ¿Xi rizíʼdinu? Pa cudiiluʼ cuenta nabé caníʼ íqueluʼ ca cosa ni bisaanaluʼ dxiqué, cadi guiaandaʼ lii xiñee bisaanaluʼ cani (Ecl. 7:10). Guníʼ ique guiráʼ ca ndaayaʼ ni cacaaluʼ pur biziidiluʼ ni dxandíʼ. Guzéʼtenu caadxi ejemplu, xhamíguluʼ Dios ni runi mandar guiráʼ xixé ni nuu (Prov. 3:32). Laaca nápaluʼ ti familia espiritual ni guizáʼ nadxii lii (biindaʼ Marcos 10:29, 30). ¡Ne cabeza ti guendanabani nabé sicarú lii! (Is. 65:21-23). Pa guiníʼ íqueluʼ guiráʼ cosa galán ni nápaluʼ pur cayúniluʼ xhiiñaʼ Jehová la? jma qué zabánaluʼ guiráʼ ni bisaanaluʼ dxiqué.
Lugar de chuʼnu triste ra guiníʼ íquenu ca cosa ni bisaananu dxiqué, ni jma galán nga chuʼnu nayecheʼ ra gúninu dxiiñaʼ risaca ni bisaanané Jehová laanu. (Biiyaʼ párrafo 10).e
11. ¿Xi rusiidiʼ ni bizaaca Rosemary laanu?
11 Guidúʼyanu ni bizaaca Rosemary, guyuunísabe dxi nápabe jma de 50 iza. Laabe guniʼbe: «Nacubigá que la? nabé bibanaʼ guneʼ Navidad. Para naa la? óraque nga zanda chuaaniáʼ familia stinneʼ tobi si ne gudieeʼ laacabe regalu. Guizáʼ riecheʼ guuyaʼ ca xcuidihuiiniʼ zúbacaʼ xaʼnaʼ pinu de Navidad stidu cuxhélecaʼ ca regalu sticaʼ né stale guendanayecheʼ». ¿Xi gucané laabe para maʼ cadi guibánabe ca cosa ca yaʼ? Rosemary guníʼ: «Maʼ biziideʼ chuaaniáʼ familia stinneʼ intiica si fecha ne cadi dxi peʼ riaba Navidad. Guiráʼ iza intiica si dxi rutagualisaaʼ familia stinneʼ, rudieeʼ laacaʼ regalu ne rabeʼ laacaʼ xiñee guizáʼ nadxieeʼ laacaʼ». Peru guyuuruʼ sti cosa ni guca nagana para laabe. Laabe guniʼbe: «Dxi biziideʼ ni dxandíʼ, ca binni ni maʼ xadxí naca xhamiguaʼ bisaanacaʼ naa. Guyuu biaje bibanaʼ laacabe ne bineʼ sentir nuaaʼ stubeʼ».d ¿Xi bíʼnibe yaʼ? Bizulú guníʼnebe stale hermana para guni predicarnebe laacaʼ. Guniʼbe: «Napaʼ stale xhamigaʼ ni nadxieeʼ ne ni rusisacaʼ». ¿Ximodo zanda gacané ni bizaaca Rosemary lii yaʼ? Pa dede yanna ribánaluʼ xiixa ni bisiecheʼ lii dxiqué, ante gunibiaʼluʼ ni dxandíʼ, ¿xiñee qué guchaaluʼ ni pur xiixa ni gusiecheʼ lii ne ni riuulaʼdxiʼ Jehová yaʼ? (Filip. 4:8, 9). Cadi guiaandaʼ lii: rudii Jehová lii jma que biaʼ ni bisaanaluʼ.
PA GUSAANA XCAADXI JEHOVÁ
12. ¿Xi ti cosa zanda gaca nagana para laanu?
12 Dxi gúcaluʼ testigu stiʼ Jehová guizáʼ nayecheʼ guyuuluʼ purtiʼ maʼ cadi nácaluʼ parte de guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ ne yanna maʼ nuuluʼ lade ti grupu de binni ni rusiidiʼ ni dxandíʼ ne ni runi stipa guni ni jneza (Is. 65:14). Peru zándaca gatigá gánnaluʼ biʼniʼ ti hermanu ti pecadu grave o dede zándaca guleecabe laa de ndaaniʼ congregación (1 Cor. 5:13). Biiyaʼ xi guníʼ ti hermana láʼ Samar: «Nacubi guyuaanisaʼ dxi biʼniʼ ti ancianu ti pecadu grave ne guleecabe laa de ndaaniʼ congregación. Bininá ni bizaaca ca fe stinneʼ. Qué guirá guidxagayaaʼ bicheené ti ancianu Jehová ne congregación». Nánnanu nadxii ca hermanu ne ca hermana stinu Jehová ne qué racaláʼdxicaʼ guixélecaʼ de laabe (1 Cor. 13:4, 7). Peru laaca nánnanu guiráʼ iza ribeecabe caadxi de laacaʼ de ndaaniʼ congregación. Ne jmaruʼ si nagana rácani para laanu ora riree ti xhamígunu, ti familia stinu o tuuxa ni nabé nápanu respetu.
13. ¿Ximodo zanda chuʼnu listu para cadi gacaná fe stinu pa guixeleʼ tuuxa ni nadxiinu de Jehová?
13 ¿Ximodo zanda chuʼluʼ listu para cadi gacaná fe stiluʼ pa guixeleʼ tuuxa ni nabé nadxiiluʼ de Jehová? Biyubi cadi guixéleluʼ de Jehová (Sant. 4:8). Cadi gudiiluʼ lugar guirá fe stiluʼ pur ni guni xcaadxi. Dxandíʼ nga ridúʼndanu Biblia ne runi orarnenu familia stinu ne laaca rúninu ni né congregación, peru cada tobi de laanu naquiiñeʼ guiniʼné Jehová ne guni estudiu personal stiʼ (Sal. 1:2; 62:8).
14. ¿Xi rizíʼdinu de apóstol Pedro? (Juan 6:66-68).
14 Laaca zanda gacané ejemplu stiʼ apóstol Pedro laanu. Ti biaje, stale de ca discípulo stiʼ Jesús bisaanacaʼ laabe purtiʼ qué ñénecaʼ xiixa ni guniʼbe. Zándaca laaca qué ñene Pedro ca diidxaʼ ni guníʼ Jesús, peru cadi guiaandaʼ laanu xi bicábibe (biindaʼ Juan 6:66-68). Neca guyuu tu bisaana Jesús, peru Pedro qué ñuni ni purtiʼ nanna rusiidibe ni dxandíʼ. Zaqueca nga laanu, neca chuʼ tu guixeleʼ de xquidxi Jehová, laanu qué rúninu ni purtiʼ nánnanu ndaaniʼ ni nga cazíʼdinu ni dxandíʼ. Rusisácanu ni dxandíʼ rusiidiʼ Biblia, pur nga qué rixélenu de Jehová. Samar, hermana ni bizéʼtenu lu párrafo 12 que, guníʼ: «Siempre rietenalaʼdxeʼ pa cayuni ti binni cosa ni cadi jneza la? qué riníʼdini zacá naca guidubi congregación ninca xquidxi Dios; laaca qué riníʼdini runi Jehová ni cayuni binni ni cuchee ca».
15. ¿Xi rusiidiʼ ni bizaaca Emily laanu?
15 Guidúʼyanu ni bizaaca Emily. Ti semana si de guyuunísabe, bisaana jñaacabe laacabe ne guleecabe laa de ndaaniʼ congregación. Emily guníʼ: «Qué lica nidiʼdiʼ ndaaniʼ iqueʼ ñuni jñaaʼ ni biʼniʼ ca. Ndiʼ nga ti cosa ni guizáʼ bininá naa. ¡Guizáʼ ribanaʼ laabe!». ¿Xi huayacané Emily yaʼ? Laabe guniʼbe: «Cadi nuaadiáʼ stubeʼ. Racané bixhozeʼ ne ca hermanu de congregación naa, laacaʼ zeeda gácacaʼ casi ti familia para naa. Guiranu nga cadxaagalunu xiixa guendanagana. Nga runi, nabé risaca chuʼnu tobi si ne ugúʼsaanu gana laanu» (1 Ped. 5:9). Nga runi, cadi cuézaluʼ dede ora maʼ cadíʼdiluʼ lu guendanagana para guyúbiluʼ gápaluʼ buen amigu ndaaniʼ congregación. Biʼniʼ stipa dede ca yanna gunibiáʼ chaahuiluʼ ca hermanu. Ti zacá intiica si guizaaca que zuni sentirluʼ nuuluʼ stúbiluʼ.
16. ¿Xi cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ laanu? (Laacaʼ zanda gúʼyaluʼ imagen ca).
16 Cadi guiaandaʼ lii riguu jneza Jehová ca binni ni nadxii (Heb. 12:6). Racaláʼdxibe guibiguetaʼ guiráʼ ca ni maʼ biree de ndaaniʼ congregación ra nuube (2 Ped. 3:9). Nga runi, pa biree ti xhamíguluʼ o ti familia stiluʼ de ndaaniʼ congregación, zanda chuʼluʼ seguru zuni ca ancianu guiráʼ ni nuu lu nacaʼ para gacanecaʼ laabe guibiguétabe ra nuu Jehová (2 Tim. 2:24, 25).
Pa cueecabe tuuxa ni nadxiinu de ndaaniʼ congregación, cadi guiaandaʼ laanu racalaʼdxiʼ ca ancianu gacanecaʼ laabe guibiguétabe ra nuu Jehová. (Biiyaʼ párrafo 16).f
17. ¿Xi nanna dxíchinu?
17 Maʼ bidúʼyanu chupa chonna de ca guendanagana ni zanda guidxaagaluluʼ despué de chuʼnísaluʼ. Neca ruluíʼ naroʼbaʼ cani, cadi naquiiñeʼ chuʼluʼ xizaa. Nuu stale cosa ni zanda gúniluʼ para chuʼluʼ listu ti ganda gudxiiluluʼ cani. Ne cadi guiaandaʼ lii cayacané Jehová lii, laabe zanda gudiibe lii ni peʼ caquiiñeluʼ. Maʼ gucanebe lii dxiqué ne qué zusaana de gúnibe ni (1 Ped. 5:10). Siempre zudiibe lii stipa ne zacanebe lii guni huantarluʼ para gudxiiluluʼ intiica guendanagana. Bidii lugar gacané Jehová lii ne gastiʼ que zuxheleʼ lii de laabe (Sal. 119:165; Rom. 8:38, 39).
CANCIÓN 154 Qué ziuu dxi guirá guendarannaxhii
a Neca biree artículo riʼ para ca ni deruʼ guyuunisa zanda gacaneni guiranu.
b Maʼ bidxaa lá caadxi binni.
c Ora rininu naca tuuxa ti binni ni riene, riniʼni qué ruuyadxísibe xi biʼniʼ o xi guníʼ sti binni, sínuque ruyúbibe gánnabe caadxi cosa ne rúnibe stipa guiénebe xiñee biʼniʼ o guníʼ binni ca zacá.
d Cada tobi de laanu napa responsabilidad de guidxaagalú ca ni cayuundaʼ Biblia ne ca ni nacubi guyuunisa, ne cadi ca ni cudii si laacabe estudiu. Biiyaʼ párrafo 15 ne 16 stiʼ artículo ni láʼ «Zanda gacané congregación ti estudiante para chúʼnisa», ni biree lu Torre stiʼ ni rapa marzo de 2021.
e NI RIHUINNI LU CA IMAGEN RIʼ: Lu predicación, cayuuyaʼ ti hermana caguite caadxi gunaa fútbol ne rietenaláʼdxibe dxi gudxítebe. Despué, hermana riʼ cayuni predicar ti gunaa de equipu de ca ni zándaca guca compañera stibe dxi gudxítebe.
f NI RIHUINNI LU IMAGEN RIʼ: Riganna chupa ancianu ti hombre ni biree de ndaaniʼ congregación ne riguucaʼ gana laabe para guibiguétabe ra nuu Jehová.