BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w25 diciembre yaza 8-13
  • Ximodo racané libru stiʼ Job laanu gudiʼnu conseju ni gacané

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Ximodo racané libru stiʼ Job laanu gudiʼnu conseju ni gacané
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jehová (estudiu) 2025
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • CA CONSEJU NI BIDII ELIFAZ, BILDAD NE ZOFAR JOB
  • CA CONSEJU NI BIDII ELIHÚ JOB
  • GUYÚBINU GUIZÍʼDINU JMA DE LIBRU STIʼ JOB
  • Ximodo racané libru stiʼ Job laanu ora cayacananu
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jehová (estudiu) 2025
  • Laatu maʼ binadiágatu modo biʼniʼ huantar Job
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2006
  • Nabé bisisaca Job lá Jiobá
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2009
  • Tobi ni dxandíʼ xhamígunu la? riguu gana laanu né ca conseju stiʼ
    Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu 2016
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jehová (estudiu) 2025
w25 diciembre yaza 8-13

ARTÍCULO DE ESTUDIU 49

CANCIÓN 44 Jiobá, gundisaʼ naa

Ximodo racané libru stiʼ Job laanu gudiʼnu conseju ni gacané

« Yanna, Job, bicaadiaga ca diidxaʼ ni chitidxeʼ lii, por favor» (JOB 33:1).

TEMA

Rusiidiʼ libru stiʼ Job laanu gudiʼnu conseju ni gacané.

1, 2. ¿Xiñee zaca nagana para Elihú ne guionnaʼ hombre que quixhedxicaʼ ladxidóʼ Job?

DXI biniti Job guiráʼ ni napa, ndaaniʼ stale guidxi ni nuu gaxha de ra nabézabe, guizáʼ nagueenda gunna binni xi cazaacabe. Ne ora gunna Elifaz, Bildad ne Zofar ni cazaacabe, gudixhe íquecaʼ checaʼ Uz para quixhedxicaʼ ladxidoʼbe. Peru ora bíʼyacabe laabe guizáʼ bidxagayaacabe modo nuube.

2 Guiníʼ íquenu ni cazaaca riʼ. Gastiʼ qué ñaanané Job. Guti ne gulaʼnaʼ binni ca camellu, ca dendxuʼ, ca vaca ne ca burru stibe. Laaca biiti binni casi guiráʼ mozo stibe, ne guti ca xiiñiʼ Job ra bixiá ti yoo íquecaʼ. Ne cadi ngasi, laaca nápabe ti guendahuará guizáʼ feu, naze guiʼdxuʼ guidubi naca ládibe ne nabé rusiuubani laabe. Ne ra zidxiña guionnaʼ hombre que laabe biiyacabe zúbabe ndaaniʼ dé ludé ne nabé triste rihuínnibe. ¿Xi bíʼnicabe yaʼ? Gurícabe cueʼ hombre ni cayacaná riʼ gadxe gubidxa ne qué niníʼcabe nin ti diidxaʼ (Job 2:12, 13). Ne laaca bedandá ti joven láʼ Elihú ne gurí gaxha de laacabe. Oraqueruʼ guníʼ Job pa ñanda si qué ñale ne gunabaʼ gatiʼ (Job 3:1-3, 11). Rihuinni dxíchica caquiiñeʼ gacané ca xhamígube laabe. ¿Xi zuni ca hombre que yaʼ? Pur ni guiniʼcaʼ ne pur ni gúnicaʼ zusihuínnicaʼ pa dxandíʼ xhamígucaʼ laabe ne pa dxandíʼ rizaaláʼdxicaʼ laabe. Guidúʼyanu xi bizaaca.

3. ¿Xi chiguidúʼyanu lu artículo riʼ?

3 Gudxi Jehová Moisés gucaa ni biʼniʼ ne ni guníʼ Elihú ne guionnaʼ hombre ni ná xhamigu Job que. Biquiiñeʼ Jehová espíritu santu stiʼ para gabi Elihú Job ca diidxaʼ ni racaláʼdxibe ganna, ne ruluíʼ si ti espíritu malu nga bicaa Elifaz guiníʼ caadxi de ca diidxaʼ ni guníʼ que (Job 4:12-16; 33:24, 25). Ndiʼ rusihuinni lu libru stiʼ Job nga zeeda caadxi de ca conseju jma galán ni zeeda lu Biblia, peru laaca ruzeeteni caadxi ni cadi lica galán. Lu artículo riʼ, zadúʼyanu ximodo zanda gacané relatu riʼ laanu ora caquiiñeʼ gudiʼnu conseju tuuxa. Primé, zadúʼyanu xiñee cadi naquiiñeʼ chinándanu ejemplu stiʼ guionnaʼ hombre ni ná xhamigu Job que ne despué zaninu de ejemplu galán ni bisaana Elihú. Lu cada tobi de ca ejemplu riʼ zadúʼyanu ximodo zándaca gucanécani ca israelita ne ximodo zanda gacanécani laanu yanna riʼ.

CA CONSEJU NI BIDII ELIFAZ, BILDAD NE ZOFAR JOB

4. ¿Xiñee qué ñanda niguixhedxí guionnaʼ hombre que ladxidóʼ Job? (Laaca zanda gúʼyaluʼ imagen ca).

4 Biblia ruzeeteʼ, ora gunna guionnaʼ hombre que xi bizaaca Job, gudixhe íquecaʼ checaʼ ra nuube juntu para guanecaʼ laabe yuubaʼ stibe ne quixhedxicaʼ ladxidoʼbe (Job 2:11). Peru nuu chonna razón ni rusihuinni qué ñúnicabe ni zigúnicabe que. Primé, qué nibeecabe tiempu para nucaadiaga chaahuicabe Job ne ñénecabe xi cazaacaʼ. Guníʼcabe cayuni castigar Dios Job pur xiixa pecadu ni biʼniʼ (Job 4:7; 11:14).a Guiropaʼ, stale de ca diidxaʼ ni gúdxicabe Job, qué ñacaneni laa neca para laacabe ruluíʼ guizáʼ galán ni caníʼcabe (Job 13:12). Laaca gúdxicabe laabe diidxaʼ ni cadi galán ni nabé bininá laabe. Casi Bildad la? chupa biaje gudxi laabe qué ribeza ruaabe (Job 8:2). Ne Zofar gudxi laabe nácabe ti binnihuati (Job 11:12). Guionna, neca qué nudxiibacabe ridxi, peru pur ni guníʼcabe ne modo guníʼcabe ni, bicaacabe Job guiníʼ ique napa donda ne guirutiʼ nadxii laa, bisihuínnicabe qué gápacabe respetu laabe ne qué nusihuínnicabe guendarannaxhii (Job 15:7-11). Rihuinni dxíchica cadi cuyubi diʼ ca hombre que quixhedxicaʼ ladxidóʼ Job nin gacanécabe laa iguidxi fe stiʼ, sínuque gusihuínnicabe cucheebe.

Naduxhuʼ caníʼ tobi de ca hombre ni ná xhamigu Job que laga cayuuyadxí xhupa hombre que laabe. Naze guiʼdxuʼ ladi Job ne zuba layú cucaadiaga ca conseju ni cudiibe laa.

Ora gudiʼnu conseju tuuxa, cadi gucaʼnu laa guni sentir jma risácanu que laa; ni racaláʼdxinu nga gacanenu laa. (Biiyaʼ párrafo 4).


5. ¿Xi bizaaca pur ca conseju ni bidii Elifaz, Bildad ne Zofar Job?

5 Biluxe guniʼné si guionnaʼ hombre que Job jmaruʼ si feu modo biʼniʼ sentirbe (Job 19:2). Nga racané laanu guiénenu xiñee bíʼnibe stipa para guihuinni nácabe ti binni ni runi ni jneza ne xiñee gatigá guniʼbe cosa ni cadi naquiiñeʼ niniʼbe (Job 6:3, 26). Pur ni guníʼ Elifaz, Bildad ne Zofar, bisihuínnicaʼ qué ruuyacaʼ ca cosa ca modo ruuyaʼ Dios cani ne qué lica ñácabe Job. Pur modo guniʼnécabe Job qué nudiicabe cuenta biquiiñeʼ Binidxabaʼ laacabe (Job 2:4, 6). ¿Ximodo zándaca gucané relatu riʼ ca israelita ne ximodo racaneni laanu yaʼ?

6. ¿Xi zándaca biziidiʼ ca ancianu ni nuu ndaaniʼ guidxi Israel de ejemplu stiʼ Elifaz, Bildad ne Zofar?

6 Ximodo zándaca gucané relatu stiʼ Job ca israelita. Dxi bidii Jehová ca israelita que ca ley stiʼ gulibe caadxi hombre para guni juzgarcaʼ guidxi Israel ne gacanécabe laacaʼ chinándacaʼ ca ley stibe (Deut. 1:15-18; 27:1). Naquiiñeʼ gucaadiaga chaahuiʼ ca juez o ca ancianu que binni ante gudiicaʼ ti conseju o ante guiniʼcaʼ xi guizaaca né laabe (2 Crón. 19:6). Laaca naquiiñeʼ guni investigar chaahuicabe xi cazaaca ne gúnicabe pregunta lugar de guiníʼ íquecabe maʼ nánnacabe xi peʼ bizaaca (Deut. 19:18). Ora ruyubi tuuxa laacabe para gacanécabe laa naquiiñeʼ guiníʼcabe né guendanachaʼhuiʼ ne cadi gácacabe naduxhuʼ. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ pa gucaacabe binni ca guni sentir cuchiiñaʼ laacabe maʼ qué zaná guxheleʼ ladxidóʼ ne qué zaníʼ xi cazaaca (Éx. 22:22-24). ¡Guizáʼ galán guiráʼ ni zándaca bisiidiʼ relatu stiʼ Job ca ancianu ni guyuu ndaaniʼ guidxi Israel!

7. Aparte de ca ancianu ni nuu ndaaniʼ guidxi Israel, ¿turuʼ zanda gudii conseju xcaadxi ne xi ñanda niziidicabe de relatu stiʼ Job? (Proverbios 27:9).

7 Cadi ca ancianu si que nga zanda gudiicaʼ conseju ndaaniʼ guidxi Israel. Tutiica si zanda guni ni gastiʼ naca pa nahuiiniʼ o pa maʼ huaniisi, pa hombre o pa gunaa laa, zanda gudiibe conseju tuuxa ni caquiiñeʼ chuʼ jma gaxha de Jehová o uguu jnézabe tuuxa ni cayuni xiixa ni cadi jneza (Sal. 141:5). Ne nga nga ni ribézanu guni ti buen amigu (biindaʼ Proverbios 27:9). Ra niníʼ ique ca israelita ni biʼniʼ guionnaʼ hombre que, ñanda niziidicaʼ xi cadi naquiiñeʼ gúnicaʼ ne xi cadi naquiiñeʼ guiniʼcaʼ ora gudiicaʼ conseju xcaadxi.

8. ¿Xi cadi naquiiñeʼ gúninu ora gudiʼnu ti conseju? (Laaca zanda gúʼyaluʼ ca imagen ca).

8 Ximodo zanda gacané relatu stiʼ Job laanu. Ora ridiʼdiʼ ca hermanu stinu lu guendanagana ruyúbinu modo gacanenu laacaʼ. Peru cadi naquiiñeʼ gúninu ni biʼniʼ guionnaʼ hombre ni ná xhamigu Job que. Primé, ante guininu xiixa naquiiñeʼ gánnanu xi peʼ bizaaca tuuxa ne cadi nagueendaca guininu maʼ nánnanu xi pur cazaacabe ni. Guiropa, cadi naquiiñeʼ guininu ni ná íquenu, cásica biʼniʼ Elifaz, sínuque naquiiñeʼ chinándanu ni ná Stiidxaʼ Dios (Job 4:8; 5:3, 27). Ne guionna, cadi gácanu naduxhuʼ ne cadi guininu diidxaʼ ni guniná binni. Cadi guiaandaʼ laanu, guníʼ Elifaz ne xhupa hombre que chupa chonna cosa ni dxandíʼ; ne espíritu santu peʼ bicaa apóstol Pablo gucaa caadxi de ca diidxaʼ ca (bichaaga Job 5:13 né 1 Corintios 3:19). Peru jma nga stale de ca cosa ni guníʼcabe de Dios cadi dxandíʼ cani ne nabé bininácabe Job, ngue runi guníʼ Jehová qué niníʼcabe ni dxandíʼ (Job 42:7, 8). Ora gudiʼnu ti conseju tuuxa, cadi lica naquiiñeʼ gucaʼnu laabe guiníʼ íquebe naca Jehová ti Dios ni qué riuu razón o ni cadi nadxii laabe. Yanna, guidúʼyanu xi zanda guizíʼdinu de ejemplu stiʼ Elihú.

Caadxi imagen ra rihuinni né stale cariñu cudii ti hermanu conseju sti hermanu ni cadxiichi. 1. Zúbacabe fuera, ruaa ti mexaʼ, ne cayéʼcabe caadxi nagaʼndaʼ. Cayabi hermanu ni cadxiichi que laabe ni cayuni sentir ne laabe cucaadiágabe laa ne stale paciencia. 2. Cuxheleʼ hermanu que Biblia. 3. Ne stale cariñu culuiʼbe hermanu que caadxi conseju ni zeeda lu Biblia ne laa cucaadiaga laabe.

Ora guinínenu tuuxa, 1) galán gánnanu xi peʼ bizaaca, 2) iquíʼñenu Stiidxaʼ Dios ne 3) guininu né cariñu. (Biiyaʼ párrafo 8).


CA CONSEJU NI BIDII ELIHÚ JOB

9. ¿Xiñee caquiiñeruʼ chuʼ tu gacané Job, ne ximodo gucané Jehová laabe?

9 Nabé xadxí guníʼ Job ne guionnaʼ hombre que diidxaʼ, nga runi biaʼsi lu 28 capítulo stiʼ Biblia zeeda guiráʼ ni guníʼcabe. Ne zándaca guizáʼ maʼ dxibaguícabe purtiʼ pur modo guníʼcabe bisihuínnicabe maʼ cadxiichicabe ne maʼ dxíʼbacabe xiana. Nga racané laanu gánnanu xiñee qué nusaana Job de ñuni sentir triste ne caquiiñeʼ tu quixhedxí ladxidóʼ ne uguu jneza laa. ¿Xi biʼniʼ Jehová para gacané laabe yaʼ? Biquiiñeʼ Elihú para gudii conseju laabe. Peru ¿xiñee bindaa Elihú para guníʼ yaʼ? Laapebe guniʼbe: «Joven naa ne laatu maʼ huaniisitu. Nga runi qué ninieeʼ gastiʼ purtiʼ napaʼ respetu laatu» (Job 32:6, 7). Nanna Elihú jma nuu xpiaaniʼ ca binni ni maʼ huaniisi purtiʼ maʼ xadxí nabánicaʼ ne maʼ bizaacacaʼ stale cosa lu xquendanabánicaʼ. Peru, despué de bicaadiaga Elihú Job ne guionnaʼ hombre que né stale paciencia, bidii cuenta maʼ naquiiñeʼ guiníʼ xiixa. Nga runi guniʼbe: «Cadi xhiza diʼ tuuxa nga ni runi laa binni nuu xpiaaniʼ ne cadi ca hombre si ni huaniisi nga riénecaʼ xii nga ni jneza» (Job 32:9). Yanna, guidúʼyanu xiruʼ guníʼ Elihú ne ximodo guniʼbe ni.

10. ¿Xi biʼniʼ Elihú ante gudii conseju Job? (Job 33:6, 7).

10 Ante gudii Elihú conseju Job, biiyabe guni sentir tranquilu ti ganda chuʼ listu para gucaadiaga ni chitídxibe laa. ¿Ximodo bíʼnibe ni yaʼ? Primé, bicueezabe ni cayuni sentirbe. Biblia ruzeeteʼ primeru ga que guizáʼ cadxiichibe (Job 32:2-5). Qué niníʼnebe Job né diidxaʼ naduxhuʼ ne qué ñuninabe laa, sínuque guniʼbe né guendanachaʼhuiʼ ne cariñu. Gúdxibe laa: «Biiyaʼ, para Dios ni dxandíʼ la? cásica lii naa» (biindaʼ Job 33:6, 7). Ante gudiibe conseju Job bizeetebe caadxi de ca cosa ni guníʼ para guʼyaʼ bicaadiaga chaahuibe laa (Job 32:11; 33:8-11). Ne ngueca bíʼnibe despué ora bidiibe laa xcaadxi conseju (Job 34:5, 6, 9; 35:1-4).

11. ¿Ximodo bidii Elihú conseju Job? (Job 33:1).

11 Ora bidii Elihú conseju Job, bíʼnibe ni né stale respetu ne qué nusituibe lú. Bíʼnibe ti cosa ni qué ñuni xhonna hombre que, biquiiñebe lá Job ora caníʼnebe laa (biindaʼ Job 33:1). Né stale guendanachaʼhuiʼ bidiibe lugar guicabi laabe, purtiʼ zándaca bietenaláʼdxibe stale biaje gucaláʼdxibe niniʼbe ora caniʼné guionnaʼ hombre que Job (Job 32:4; 33:32). Laaca gúdxibe laa naquiiñeʼ guiníʼ ique chaahuiʼ xi chiguiníʼ ne bisietenaláʼdxibe laa nabé nuu xpiaaniʼ Jehová, napa poder, runi ni jneza, qué rixeleʼ de binni ne nadxii laacabe (Job 36:18, 21-26; 37:23, 24). Nanna dxíchinu, ca conseju ni bidii Elihú Job que gucanécani laa chuʼ listu para gucaadiaga ca conseju ni chigudii Jehová laa (Job 38:1-3). ¿Ximodo zándaca gucané ejemplu stiʼ Elihú ca israelita ne ximodo zanda gacaneni laanu yaʼ?

12. ¿Ximodo biquiiñeʼ Jehová ca profeta para gacané xquidxi, ne xi ñanda niziidiʼ ca israelita que de ejemplu stiʼ Elihú?

12 Ximodo zándaca gucané ejemplu stiʼ Elihú ca israelita. Stale biaje gulí Jehová profeta ne biquiiñebe laacaʼ para gusiidibe ne uguu jnézabe ca israelita que. Tiempu bibani ca Juez, biquiiñeʼ Jehová profetisa Débora ne laaca biquiiñebe Samuel, neca nahuiiniruʼ, para gábibe ca israelita xi naquiiñeʼ gúnicaʼ (Juec. 4:4-7; 5:7; 1 Sam. 3:19, 20). Ne tiempu bibani ca rey, deche ca deche biquiiñebe profeta para gacanecaʼ xquídxibe iguidxi fe sticaʼ ne uguu jnézabe ca ni maʼ cusaana de guni adorar laabe jneza (2 Sam. 12:1-4; Hech. 3:24). Ñanda ñacané ejemplu stiʼ Elihú ca hombre ne ca gunaa ni qué nixeleʼ de Jehová niziidicaʼ xi naquiiñeʼ guiniʼcaʼ ne xi naquiiñeʼ gúnicaʼ ora cuʼ jnézacaʼ o gudiicaʼ conseju xcaadxi.

13. ¿Ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ Elihú ora cuʼnu gana ca hermanu?

13 Ximodo zanda gacané ejemplu stiʼ Elihú laanu. Cásica Elihú ne zaqueca ca profeta stiʼ guidxi Israel, laanu, ca xpinni Cristu, riquíʼñenu Biblia para gusíʼdinu binni xii nga ni racalaʼdxiʼ Dios guni. Ne ora rudiʼnu conseju ca hermanu stinu, rininu diidxaʼ ni cuʼ gana ne ni gacané laacaʼ (1 Cor. 14:3). Ne ca ancianu peʼ ca nga cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ laacaʼ naquiiñeʼ guiniʼcaʼ né stale cariñu ne guiniʼcaʼ diidxaʼ ni cuʼ gana ca hermanu ne ca hermana, dede né ca ni cadxiichi, ca ni nuu triste o ca ni riníʼ cosa sin guiníʼ ique ora cadíʼdicaʼ lu xiixa guendanagana (Job 6:3; 1 Tes. 5:14).

14, 15. ¿Ximodo zanda chinanda ti ancianu ejemplu stiʼ Elihú?

14 Guiníʼ íquenu ni cazaaca riʼ. Ndaaniʼ ti congregación, gunna ti ancianu nabé nuu ti hermana triste, ngue runi gudixhe íquebe chinebe sti hermanu para chinduucabe gana laabe. Ra caniʼnécabe hermana riʼ guníʼ neca runi predicar ne rié reunión, cadi nabani nayecheʼ. ¿Xi caquiiñeʼ guni ti ancianu ora guizaaca xiixa casi ni bizéʼtenu riʼ yaʼ?

15 Primé, zúnibe stipa guiénebe xi cazaaca hermana ca ne xiñee nuu triste. Naquiiñeʼ gúnibe pregunta ne gucaadiaga chaahuibe laa. ¿Ñee riníʼ ique hermana ca cadi nadxii Dios laa la? ¿Ñee riuube xizaa pur ca cosa ni caquiiñebe la? (Luc. 21:34). Guiropa, zabi ancianu ca laabe ca cosa galán ni rúnibe para cuʼ gana laabe. Zanda guni felicitar laabe purtiʼ cadi cusaana de chebe reunión ne guni predicarbe neca nuube triste. Ne últimu, ora maʼ biene chaahuiʼ ancianu ca xi peʼ cazaaca hermana ca ne xiñee nuube triste, maʼ zanda iquiiñeʼ Biblia para gacané laabe gudiibe cuenta nadxii Jehová laabe (Gál. 2:20).

GUYÚBINU GUIZÍʼDINU JMA DE LIBRU STIʼ JOB

16. ¿Xiruʼ caquiiñeʼ gúninu para guizíʼdinu jma de libru sti Job?

16 ¡Guizáʼ stale cosa maʼ bizíʼdinu lu libru stiʼ Job! Lu artículo gudiʼdiʼ que bidúʼyanu qué rusiidiʼ si Dios laanu xiñee rudiibe lugar gacaná binni, sínuque laaca bisiidibe laanu ximodo zanda guni huantarnu. Ne lu artículo riʼ, bidúʼyanu zanda gudiʼnu conseju ni gacané ra chinándanu ejemplu stiʼ Elihú ne cadi chinándanu ejemplu stiʼ guionnaʼ hombre ni ná xhamigu Job que. Pa málasi caquiiñeʼ gudiiluʼ conseju tuuxa, gudixhe ique gúʼndaluʼ relatu riʼ sti biaje. Ne pa maʼ xadxí qué huadúʼndanu ni, galán quixhe íquenu guidúʼndanu ni sti biaje. Nga zacané laanu gánnanu nabé risaca libru stiʼ Job dede yanna cásica dxi gucuá ni.

¿XI NICÁBILUʼ?

  • ¿Xi biʼniʼ Elifaz, Bildad ne Zofar ni cadi naquiiñeʼ gúninu ora gudiʼnu ti conseju?

  • ¿Ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ Elihú ora gudiʼnu ti conseju?

  • ¿Xiruʼ caquiiñeʼ gúninu para guizíʼdinu jma de libru sti Job?

CANCIÓN 125 «Dichoso ni riá stobi»

a Zándaca ti espíritu malu nga bicaa Elifaz guiníʼ para Jehová la? nin ti binni qué runi ni jneza ne pur nga qué zanda gusiéchecaʼ laabe. Ne guizáʼ gucuá íquebe ni, ngue runi gatigá bizeetebe ni ora guníʼnebe Job (Job 4:17; 15:15, 16; 22:2).

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2026)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir