BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w25 agosto yaza 26-30
  • Gucaʼ misionera neca nacaʼ ti binni natuíʼ

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Gucaʼ misionera neca nacaʼ ti binni natuíʼ
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jehová (estudiu) 2025
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • XIMODO BIZULUÁʼ GUCAʼ PRECURSORA
  • GUDIXHE IQUEʼ GACAʼ MISIONERA
  • BIʼNIʼ PREDICARDU TI GUIDXI RA GUCA GUERRA
  • BIDXAAGALUDU CAADXI GUENDANAGANA
  • BEEDA GACA HUARADU
  • RUDIEEʼ XQUIXE PEʼ JEHOVÁ PUR GUCANÉ NAA
  • Xi guleendúcabe pur dxiiñaʼ bíʼnicabe Bulgaria
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2010
  • Huayacané Jehová naa para cadi guixeleʼ de lu neza stiʼ
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jehová (estudiu) 2021
  • Maca dede dxi nahuiineʼ cusiidiʼ Jehová naa
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jehová (estudiu) 2026
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jehová (estudiu) 2025
w25 agosto yaza 26-30
Marianne Wertholz.

HISTORIA STINNEʼ

Gucaʼ misionera neca nacaʼ ti binni natuíʼ

MARIANNE WERTHOLZ GUNÍʼ NI BIZAACA

DXI NAHUIINEʼ gucaʼ ti binni natuíʼ ne guizáʼ bidxibeʼ guinieniáʼ binni. Peru gucané Jehová naa gannaxhieeʼ binni ne gacaʼ misionera. ¿Ximodo yaʼ? Primé, gucané bixhozeʼ naa, despué yenandaʼ ejemplu stiʼ ti hermanahuiiniʼ ni napa 16 iza. Ne laaca guizáʼ gucané ca conseju galán ni bidii xheelaʼ naa. Ñuuladxeʼ ñabeʼ laatu historia stinneʼ.

Guleʼ ndaaniʼ guidxi Viena (Austria) lu iza 1951. Neca ridxibeʼ guinieniáʼ binni, peru qué ñaca nagana para naa ninieniáʼ Dios. Biniiseʼ ndaaniʼ ti familia católica, peru dxi napaʼ gaʼ iza bizulú bixhozeʼ gucuaa estudiu né ca testigu stiʼ Jehová ne despué laaca biʼniʼ estudiarnécabe jñaaʼ.

Naa ne Elisabeth bendaʼ (ni nuu ladu bigaʼ).

Qué nindaa bizulú guyuudu reunión ndaaniʼ congregación Döbling ni nuu guidxi Viena. Naa ne familia stinneʼ riuuláʼdxidu gúnidu stale cosa juntu casi gúʼndadu ne guni estudiardu Biblia, chuudu ca reunión ne chigacanedu ndaaniʼ ca lugar ra raca asamblea. Pur guiráʼ ni bínidu que, gunda gucané bixhozeʼ naa gannaxhieeʼ Jehová jma. Ne lu ca oración ni rúnibe siempre rinábabe Jehová gacané naa ne bendaʼ gácadu precursora. Peru cadi ngue diʼ nga ni cá iqueʼ tiempu que.

XIMODO BIZULUÁʼ GUCAʼ PRECURSORA

Guyuaanisaʼ lu iza 1965, dxi napaʼ 14 iza. Peru guizáʼ guca nagana para naa guneʼ predicar binni. Laaca guníʼ iqueʼ qué risacaʼ purtiʼ maʼ gadxé naa de xcaadxi joven ne pur ngue biyubeʼ gacaʼ casi laacabe. Ngue runi despué de guyuaanisaʼ bidxaagaʼ caadxi joven ni qué runi ni ná Jehová. Neca nannaʼ cadi jneza ni cayuneʼ que, peru riuuladxeʼ modo laacabe ne qué ganda gusaanaʼ de guidxaagaʼ laacabe. ¿Xi gucané naa guchaaʼ yaʼ?

Marianne ne Dorothée.

Biziideʼ stale de Dorothée (ni nuu ladu bigaʼ).

Tiempu que guca Dorothée, ti dxaapahuiiniʼ de 16 iza, publicadora ndaaniʼ congregación stidu. Neca nahuiiniʼ dxaapahuiiniʼ que peru guizáʼ riuulaʼdxiʼ chiguni predicar. Guizáʼ bidxagayaaʼ ngue, purtiʼ naa jma maʼ huaniiseʼ que laabe peru huaxiéʼ riuuladxeʼ guneʼ predicar. Guníʼ iqueʼ: «Bixhozeʼ ne jñaaʼ nácacaʼ Testigu, peru Dorothée laasi nuu ndaaniʼ xquidxi Jehová. Maʼ huará jñaabe ne nápabe xidé gúʼyabe laa, peru neca zacá qué rusaanabe de guni predicarbe». Ra biiyaʼ guiráʼ ni rúnibe, bicaani naa guneʼ jma lu xhiiñaʼ Jehová. Qué nindaa guirópadu gúcadu precursora auxiliar ne despué gúcadu precursora regular. Cumu guizáʼ riuulaʼdxiʼ Dorothée guni predicar la? bicaabe naa guneʼ zaqueca ne gucanebe naa gapaʼ primé estudiu stinneʼ ne chaahuiʼ chaahuiʼ maʼ qué nidxibeʼ ñuneʼ predicar binni de yoo pur yoo, lu calle ne xcaadxi lugar.

Dxi maʼ ziniáʼ ti iza de nacaʼ precursora regular, yendá ti precursor especial láʼ Heinz ndaaniʼ congregación stidu. Biziidiʼ hermanu riʼ de Jehová ndaaniʼ guidxi Canadá dxi yeganna biʼchiʼ ni naca Testigu. Guyuuladxeʼ laabe. Peru laabe cá íquebe gácabe misioneru peru naa gadxé meta ni napaʼ. Ngue runi qué nusihuinneʼ riuuladxeʼ laabe. Peru despué, gúcadu novio, bichaganadu ne gúcadu precursor ndaaniʼ guidxi Austria.

GUDIXHE IQUEʼ GACAʼ MISIONERA

Stale biaje rabi xheelaʼ naa ñuulaʼdxiʼ ñaca misioneru. Qué nucaabe naa niníʼ iqueʼ casi riníʼ íquebe, sínuque siempre rábibe naa: «Cumu qué gápanu xiiñinu, ¿ñee ñanda ñúninu jma lu xhiiñaʼ Jehová la?». Dxandíʼ, gunda gucaʼ precursora neca nacaʼ ti binni natuíʼ, peru rabeʼ qué zanda diʼ gacaʼ misionera. Peru qué niree xheelaʼ gana ne gatigá ruzeetebe de meta riʼ. Laaca gúdxibe naa cadi guiníʼ iqueʼ ca cosa ni qué zanda guneʼ, sínuque jma guiníʼ iqueʼ ximodo zanda gacaniáʼ xcaadxi binni. Nga peʼ nga ca conseju ni caquiiñeʼ gucaadiaʼgaʼ.

Cutiidiʼ Heinz Torre stiʼ ni rapa ndaaniʼ ti congregaciónhuiiniʼ ra riníʼcabe diidxaʼ serbocroata ni nuu Salzburgo (Austria), lu iza 1974.

Chaahuiʼ chaahuiʼ bizulú guyuuladxeʼ gacaʼ misionera, ngue runi bichadu solicitud para chuudu Escuela de Galaad. Peru ti hermanu ni runi dxiiñaʼ ra sucursal que gudxi naa caquiiñeʼ guiziideʼ chaahueʼ guiniéʼ inglés. Yenandaʼ ni gudxi hermanu que naa, ne chonna iza despué guca asignardu ti congregación ra riníʼcabe diidxaʼ serbocroata ni nuu Salzburgo (Austria). Gadxe iza biʼniʼ predicardu raqué ne lu tobi de ca iza que gúcadu superintendente de circuito. Neca guca nagana para laadu guizíʼdidu diidxaʼ que peru gúpadu stale estudiu.

Lu iza 1979, gúdxicabe laadu chuudu guidxi Bulgaria. Cumu biʼniʼ prohibir gobiernu gaca predicar ndaaniʼ guidxi que la? ngue runi bínidu casi ñaca ziuudu de vacación ti ganda chinedu caadxi publicación nagaʼchiʼ para gaayuʼ hermana ni nabeza guidxi Sofía, capital stiʼ Bulgaria. Ne gunda yenedu ca publicación que purtiʼ bíʼnicabe cani nahuiiniʼ. Guizáʼ bidxibeʼ peru gucané Jehová naa guneʼ ni. Ra biiyaʼ pabiáʼ nadxibalú ca hermana que ne nayecheʼ cayúnicaʼ xhiiñaʼ Jehová neca nánnacaʼ zándaca guieguyoocaʼ, guluuni gana naa guneʼ intiica cosa guinabaʼ xquidxi Jehová naa.

Despué, bichadu solicitud sti biaje para chuudu Escuela de Galaad ne biaje riʼ biʼniʼ invitárcabe laadu. Guníʼ íquedu zuseendacabe laadu Estados Unidos para gápadu Escuela que lu diidxaʼ inglés. Peru lu beeu noviembre de iza 1981 bizulú guca Escuela de Galaad ndaaniʼ guidxi Alemania. Ne raqué biseendacabe laadu ne guizáʼ biecheʼ purtiʼ jma rieneʼ diidxaʼ alemán. Yanna, ¿paraa guseendacabe laadu yaʼ?

BIʼNIʼ PREDICARDU TI GUIDXI RA GUCA GUERRA

Biseendacabe laadu guidxi Kenia. Peru ca hermanu ni nuu ra sucursal stini gúdxicaʼ laadu pa zanda chiguni servirdu ndaaniʼ guidxi Uganda, ti guidxi ni nuu gaxha de raqué. Chii iza ante bicaalú general Idi Amin gobiernu ni nuu guidxi Uganda ne maʼ laa bizulú biʼniʼ mandar guidxi que. Biaʼ iza biʼniʼ mandarbe guizáʼ bininabe binni ne stale tu gutiʼ. Peru lu iza 1979 bicaalú caadxi binni general que ne guluucabe stobi lugar stibe. Ngue runi ora gúdxicabe laadu chuudu Uganda guizáʼ bidxibeʼ purtiʼ nannaʼ xi guiráʼ cayaca ndaaniʼ guidxi que. Peru lu Escuela de Galaad que bizíʼdidu gápadu confianza Jehová ne pur ngue guyuudu.

Ora yendadu raqué bíʼyadu guizáʼ feu nuu guidxi que. Qué gapa ca binni que stale cosa ni iquiiñecaʼ casi nisa, biaaniʼ ne gastiʼ señal de teléfono. Laaca nabé biree tiru raqué, jmaruʼ si huaxhinni ne guizáʼ guyuu gubaanaʼ. Qué randa riree binni de ra lidxi ne guiráʼ dxi rinábacabe Dios gapa laacabe para cadi chichuu tuuxa ra lídxicabe. Neca nagana nabani binni ndaaniʼ guidxi que, peru qué nusaana ca hermanu que de ñúnicaʼ ni ná Jehová.

Cayúnidu ti guendaró ra lidxi familia Waiswa.

Lu iza 1982, naa ne Heinz yendézadu guidxi Kampala, capital stiʼ Uganda. Gaayuʼ beeu biaanadu ra lidxi Sam ne Christina Waiswa, nápacabe gaayuʼ xiiñicabe ne laaca nabeza tapa familia stícabe né laacabe. Guizáʼ bidxagayaaʼ purtiʼ neca huaxiéʼ napa familia riʼ ni gó peru guyuucabe dispuestu gacanécabe laadu. Biaʼ tiempu gulézadu ra lídxicabe bizíʼdidu stale cosa ni zanda gacané laadu despué. Cumu huaxiéʼ nisa riuu raqué la? bizíʼdidu cadi quítedu ni, ngue runi nisa ni riquíʼñedu para gázedu laaca laani riquíʼñedu para bañu. Maʼ lu iza 1983, bidxéladu ti yoohuiiniʼ ra cuézadu laaca ndaaniʼ guidxi que ne ruluíʼ jma tranquilu lugar que.

Guizáʼ galán raca predicar raqué. Rietenalaʼdxeʼ lu ti beeu si bisaanadu tapa mil revista. Peru ni jma guyuuláʼdxidu raqué nga modo riuulaʼdxiʼ ca binni que gucaadiágacaʼ Stiidxa Dios ne runi crécabe ni. Pur ngue naa ne Heinz gúpadu biaʼ chii hasta quince estudiu cada tobi de laadu. Bizíʼdidu stale de ca estudiante stidu, purtiʼ neca zitu rizácabe para chécabe reunión guiráʼ semana, qué nireecabe gana ne siempre guyuucabe nayecheʼ.

Lu iza 1985 ne 1986 guca xhupa guerra guidxi Uganda. Ne pur ngue bidúʼyadu stale hombrehuiiniʼ naazecaʼ guiibaʼ ne maʼ zuhuaacaʼ lu carretera. Stale biaje biʼniʼ orardu Jehová para gacané laadu gánnadu xi gúnidu ne cadi gusaana de guni predicardu neca cayaca ca guerra que. Ne Jehová bicabi ca oración stidu, purtiʼ ridxéladu jma binni ni riuulaʼdxiʼ guiziidiʼ de laabe ne ngue gucané laadu cadi guidxíbidu guni predicardu.

Naa, Heinz ne hermana Tatjana (ni nuu galahuiʼ de laadu).

Laaca nabé guyuuláʼdxidu guni predicardu ca binni de sti guidxi ni nabeza lugar que. Bidiʼdu estudiu ti doctor ni láʼ Murat ne xheelabe Dilbar Ibatullin, ti guendaxheelaʼ de Tartaristán (Rusia central). Guirópacabe guyuunísacabe ne cayúnicabe xhiiñaʼ Jehová. Despué binebiaʼyaʼ ti gunaa de Ucrania ni láʼ Tatjana Vileyska ni caníʼ ique guuti laca laa. Biziidiʼ Tatjana de Jehová ne guyuunisa, biguétabe xquídxibe ne despué gucanebe para gaca traducir ca publicación stinu.a

BIDXAAGALUDU CAADXI GUENDANAGANA

Lu iza 1991, guyuudu de vacación guidxi Austria. Ne laga nuudu raqué gudxi ca hermanu de sucursal laadu maʼ chiguseendacabe laadu Bulgaria. Cumu maʼ biree ca gobiernu ni bicueeza dxiiñaʼ stinu ndaaniʼ ca guidxi ni nuu Europa del Este la? maʼ bizulú guca predicar sti biaje ndaaniʼ guidxi Bulgaria. Casi bizeeteʼ que, naa ne Heinz nagaʼchiʼ yenedu publicación para ca hermanu de raqué, peru yanna maʼ biseendacabe laadu chiguni predicardu ndaaniʼ guidxi que.

Gudxi ca hermanu que laadu maʼ cadi guibiguétadu Uganda. Ngue runi, maʼ qué ñanda diʼ nicaadu ca cosa stidu ne maʼ qué ñanda ñaca despedirdu de ca hermanu. Primé biseendacabe laadu Betel stiʼ Alemania ne raqué bidiicabe laadu ti carru para chinedu Bulgaria. Ne biʼniʼ asignárcabe laadu gacanedu ti grupuhuiiniʼ de gande publicador ni nuu guidxi Sofía.

Bidxaagaludu caadxi guendanagana ndaaniʼ guidxi Bulgaria. Primé la? qué gánnadu guinidu idioma stiʼ guidxi que. Ne chupa si publicación gúpacabe lu stiidxacabe, laacani nga La verdad que lleva a vida eterna ne Libru stinneʼ de ca historia stiʼ Biblia. Guizáʼ guca nagana para laadu guidxéladu estudiu raqué. Neca zaqué, qué nusaana grupuhuiiniʼ stidu de ñuni predicar né stale gana. Peru ca de yuʼduʼ ortodoxa biiyacaʼ ni cayúnidu que ne pur ngue bizulú gúpadu xcaadxi guendanagana.

Lu iza 1994, guxha gobiernu stiʼ guidxi que derechu ni napa ca testigu stiʼ Jehová casi religión ne stale binni bizulú biiyaʼ laanu casi ti secta nabé malu. Ne biseeguyoocabe stale hermanu. Ne lu ca noticia que guníʼcabe cosa ni cadi dxandíʼ de laanu, nácabe rudii ca Testigu lugar gatiʼ xiiñicaʼ ne rucaacaʼ ca xpínnicaʼ guuticaʼ laca laacaʼ. Guizáʼ guca nagana para laadu guni predicardu raqué. Stale binni feu modo biʼniʼ tratar laadu, rábicaʼ laadu diidxaʼ, rucaacabe ridxi policía ne dede rulaacabe jma cosa laadu. Guca nagana para laadu guidxéladu ti lugar ra gápadu reunión stidu ne qué ñanda nuseendaʼ ca hermanu publicación para laadu. Ti biaje yechuu policía lugar ra cayápadu asamblea ne bicueezacaʼ ni. Naa ne Heinz qué huayuu dxi gúʼyadu xiixa zaqué. Maʼ gadxé peʼ guca ca binni de Uganda, purtiʼ laacaʼ gúcacaʼ nachaʼhuiʼ né laadu ne guyuuláʼdxicaʼ gucaadiágacaʼ Stiidxaʼ Dios. ¿Xi gucané laadu cadi guireʼdu gana yaʼ?

Ni gucané laadu nga chuʼdu tobi si né ca hermanu que. Nayecheʼ nuucabe purtiʼ bidxélacabe religión ni rusiidiʼ ni dxandíʼ ne purtiʼ nuudu raqué para gacanedu laacabe. Guyuʼdu tobi si ne gucanésaadu. Pur guiráʼ ni gudídidu raqué, bizíʼdidu pa jma guicá íquedu gacanedu xcaadxi binni zanda guni huantardu intiica guendanagana ne ziuʼdu nayecheʼ.

Marianne ne Heinz Wertholz.

Nuudu ra sucursal stiʼ Bulgaria, lu iza 2007.

Ra gudiʼdiʼ iza guca chaahuiʼ ca cosa que. Lu iza 1998, bidxiguetaʼ gobiernu que permisu ni napa ca Testigu casi religión ne bizulú guca traducir ca publicación stinu lu diidxaʼ búlgaro. Lu iza 2004 guca ti sucursal raqué. Ne tiempu riʼ maʼ nuu chupa mil gaʼ gayuaa cincuenta y tres publicador guidxi Bulgaria ne nuu cincuenta y siete congregación. Lu iza 2024, guyé xhoopaʼ mil tapa gayuaa setenta y cinco binni Conmemoración. Ne ndaaniʼ guidxi Sofía, ra guyuu gaayuʼ si hermana, yanna maʼ nuu gaʼ congregación. Laapedu biiyaʼ dxíchidu ximodo guca cumplir profecía riʼ: «Zeeda gaca ni jma nahuiiniʼ ti mil» (Is. 60:22).

BEEDA GACA HUARADU

Stale biaje gucaʼ huaraʼyaʼ. Peru ti dxi gudxi doctor naa napaʼ ti tumor ndaaniʼ iqueʼ. Ne pur ngue gupa xidé gucuaaʼ ti tratamientu nadipaʼ ne despué biʼniʼ operárcabe naa ndaaniʼ guidxi India. Bindaa operación que 12 hora ne gunda guleecabe xiroobaʼ de tumor que. Ngue runi biaanadu ti tiempu ndaaniʼ sucursal stiʼ la India ne biándasiaʼ maʼ biguétadu Bulgaria sti biaje.

Gudiʼdiʼ si ti tiempu beeda gapa Heinz ti guendahuará ni huaxiéʼ rihuinni ni láʼ Huntington ne pur laani guca nagana para laabe sabe, guiniʼbe ne maʼ qué ñanda ñuni controlarbe ca movimientu stibe. Ra gudiʼdiʼ dxi jma bininá guendahuará que laabe ne jma biquiiñebe de naa. Guyuu biaje guyuaaʼ xizaa ne guníʼ iqueʼ pa málasi guedandá dxi maʼ qué ganda gacaniáʼ laabe. Peru ti hermanuhuiiniʼ ni láʼ Bobi gatigá maʼ ziné laabe predicación. Neca nuu Heinz zaqué qué rituí lú hermanuhuiiniʼ que chiné laabe. Ne ora biquiiñeʼ tu gacané naa para gapaʼ Heinz siempre guyuu Bobi dispuestu gacané naa. Neca naa ne Heinz gudixhe íquedu cadi gápadu xiiñidu, peru bidii Jehová laadu Bobi ne laa beeda gaca casi xiiñidu (Mar. 10:29, 30).

Despué gupa Heinz cáncer ne gútibe lu iza 2015. Nabé guyuaaʼ triste, qué nidxelaʼ xi ñuneʼ ne guizáʼ bibanaʼ laabe. Siempre riníʼ iqueʼ laabe purtiʼ para naa nabánirube (Luc. 20:38). Rietenalaʼdxeʼ modo riniʼbe, ca cosa galán ni gúdxibe naa ne ca conseju ni bidiibe naa. Stale iza bínidu xhiiñaʼ Jehová juntu ne rudieeʼ xquixe peʼ pur laani.

RUDIEEʼ XQUIXE PEʼ JEHOVÁ PUR GUCANÉ NAA

Qué ñuu dxi nusaana Jehová naa stubeʼ lu guiráʼ ca guendanagana ni gudideʼ. Laaca gucanebe naa gacaʼ misionera ne gusihuinneʼ nadxieeʼ binni neca nacaʼ ti binni natuíʼ (2 Tim. 1:7). Yanna, naa ne bendaʼ ni jma nahuiiniʼ cayúnidu xhiiñaʼ Jehová de tiempu completu. Laabe ne xheelabe, nácacabe circuito, rigánnacabe ca congregación ni nuu Europa ni riníʼ diidxaʼ serbia. Yanna maʼ bidieeʼ cuenta ximodo bicabi Jehová ca oración ni biʼniʼ bixhozeʼ dxi nahuiinidu.

Cada biaje guundaʼ Biblia runeʼ sentir ratadxí ladxiduáʼ. Ra gudideʼ guiráʼ guendanagana que biziideʼ guneʼ orar Jehová biaʼ gándatiʼ, cásica biʼniʼ Jesús ni (Luc. 22:44). Ti modo ricabi Jehová ca oración stinneʼ nga ora rusihuinni ca hermanu de congregación Nadezhda (Sofía) nadxiicaʼ naa. Runi invitárcabe naa ra lídxicabe ne rábicabe naa pabiáʼ nadxiicabe naa ne guizáʼ rusiecheʼ nga naa.

Nabé riníʼ iqueʼ dxi guindisaʼ Jehová ca binni ni maʼ guti. Ruxuiʼluaʼ maʼ nuaaʼ né guidubi familia stinneʼ ndaaniʼ paraísu ca, guuyaʼ bixhozeʼ ne jñaaʼ zuhuaacaʼ ruaa lídxidu ne sicarú rihuínnicaʼ casi dxi bichaganacaʼ. Guuyaʼ bendaʼ sti biaje cayuni ti guendaró para laadu ne zaqueca guuyaʼ Heinz xheelaʼ zuhuaa cueʼ caballu stiʼ. Ora riníʼ iqueʼ cani maʼ qué riuaaʼ piaʼ triste, ne laaca racaneni naa chuaaʼ nayecheʼ ne gudieeʼ xquixe peʼ Jehová pur ca ndaayaʼ ni chigudii naa.

Ora riníʼ iqueʼ guiráʼ ni gudideʼ ne ca ndaayaʼ ni chigudii Jehová naa huidxe si, runeʼ sentir cásica biʼniʼ sentir David ora guníʼ ca diidxaʼ riʼ: «¿Paraa ndiʼ ñuaaʼ pa qué ñapaʼ fe para ñuuyaʼ guendanachaʼhuiʼ stiʼ Jehová ndaaniʼ guidxilayú ra nabani binni yaʼ? Gudixhe esperanza stiluʼ lu náʼ Jehová, guca nadxibalú ne nadipaʼ. Ya, gudixhe esperanza stiluʼ lu náʼ Jehová» (Sal. 27:13, 14).

a Zadxélaluʼ experiencia stiʼ hermana Tatjana Vileyska lu ¡Despertad! 22 de diciembre iza 2000, yaza 20 hasta 24.

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2026)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir