HISTORIA STINNEʼ
Maca dede dxi nahuiineʼ cusiidiʼ Jehová naa
CAYUUYADXIÉʼ siaʼ hojahuiiniʼ ni bidii hermanu que naa. Nani: «David Splane, 8 de abril de 1953: «Proclamando el fin del mundo». Óraque gunabadiidxaʼ laabe: «¿Xii ndiʼ pue?». Para naa hermanu que rabi naa: «Ti discursu ni chigutiidiluʼ lu Escuela del Ministerio Teocrático».a Para gudxeʼ laabe: «¡Peru qué nucaaʼ laʼyaʼ para gutiideʼ discursu!».
Bueno, zuluáʼ nagueenda peʼ bizuluáʼ, ¿njaʼ? Para guzulunu la? nuaaʼ gabeʼ laatu guleʼ lu Segunda Guerra Mundial ndaaniʼ guidxi Calgary (Canadá). Raca biaʼ 75 iza beeda guni predicar ti precursor ni láʼ Donald Fraser ra lidxeʼ ne guná jñaaʼ guʼndanécabe laa Biblia, guizáʼ guyuulaʼdxiʼ jñaaʼ guiziidiʼ ni dxandíʼ peru cumu nabé huarabe la? qué ñanda peʼ ñebe guiráʼ reunión. Guyuunísabe lu iza 1950 peru biaʼ chupa iza despué gútibe. Tiempu que la? caʼruʼ gacaʼ bixhozeʼ Testigu, peru gunabe gutiidiʼ ti hermanu discursu de funeral.
Chupa chonna dxi despué de bigaachiʼ jñaaʼ. Ti hermana ni maʼ huaniisi ni bibí ni láʼ Alice, biʼniʼ invitar naa chaaʼ reunión. Runibiaʼbe naa purtiʼ maca biiyabe naa dxi randa riné jñaaʼ naa reunión ca fin de semana. Gunabadiidxaʼ bixhozeʼ pa zanda chaaʼ. Guniʼbe zanda ne gúdxibe naa biaje si que zinebe naa para gudiibe xquixe peʼ hermanu ni bidii discursu de funeral que. Gueelaʼ que gúpadu Escuela del Ministerio Teocrático ne Reunión de Servicio. Ngue nga primé biaje guyé bixhozeʼ reunión. Maca guyé bixhozeʼ ti cursu para guiziidiʼ ximodo guiníʼ nezalú binni ngue runi guizáʼ bidxagayaabe ora binadiágabe guiráʼ ni biete lu ca reunión que. De raqué maʼ qué nusaana bixhozeʼ de ñé ca reunión ca. Ne ra gudiʼdiʼ tiempu bizulú guyebe xcaadxi reunión.
Tiempu que hermanu ni rutiidiʼ Escuela del Ministerio Teocrático ruzulú reunión ca ra rutiidiʼ lista ne ruzeeteʼ lá ca hermanu ni maʼ guca matricular ne cada tobi ricabi: «Raríʼ nuaaʼ». Ti gueelaʼ gunabaʼ hermanu que guzeeteʼ laʼyaʼ lu sti reunión que. Né stale cariñu biʼniʼ felicitarbe naa peru qué ninabadiidxabe naa pa nanna xii ngue canabaʼ laabe gúnibe. Ni racalaʼdxeʼ siaʼ nga guzeetecabe laʼyaʼ.
Qué lica niníʼ iqueʼ pa ni canabaʼ ngue nga gutiideʼ discursu. Sti semana que bizeetecabe laʼyaʼ né stale gana bicabeʼ: «Raríʼ nuaaʼ». Biluxe si reunión que guirácabe bidxíñacabe ra nuaaʼ ne biʼniʼ felicitárcabe naa. Ne chupa chonna semana despué bidiicabe naa hojahuiiniʼ ni bizeeteʼ ra bizulú artículo riʼ.
¡Paraa ngue yechuaaʼ pue! Tiempu que gastiʼ asignación ra ruundacabe Biblia naquiiñeʼ gutiidiʼ ca estudiante que discursu ni rindaa entre xhoopaʼ ne xhono minutu. Gucané bixhozeʼ naa guneʼ preparar primé discursu que ne bicaabe naa guneʼ practicar ni gande biaje. Bitiideʼ siaʼ discursu que bidiicabe naa caadxi conseju nabé risaca. Huasiidiʼ Jehová naa ra huaquiiñeʼ bixhozeʼ, ca hermanu ne ca hermana ni napa stale experiencia ne laaca huaquiiñeʼ organización stiʼ.
DEDE YANNA CAZIIDEʼ
Alice, hermana ni bizeeteʼ numbáʼ que nabé gucané naa guiziideʼ guneʼ predicar. Tiempu que rábicabe laadu gúʼndanedu cada binni chonna textu ne despué gusaananedu laa ti libru. Ora raca tocar naa guinieeʼ racané Alice naa ne ruzulú riniʼné binni, despué runi invitarbe naa guʼndaʼ primé textu, de raqué maʼ puru naa rinieeʼ, ruundaʼ xhupa textu ne rusaananiáʼ binni ti publicación. Ra gudiʼdiʼ tiempu biziideʼ guzuluáʼ guinieniáʼ binni. Guyuunisa bixhozeʼ ra maʼ ziluxe iza 1954 ne maʼ laabe bisiidibe naa guneʼ predicar. Neca stúbibe bíʼnibe stale stipa para gusiniisibe naa casi ná Stiidxa Dios. Gúcabe ti binni ni qué ñaadxaʼ nin ti reunión nin predicación ngue runi maca nannaʼ xi chigúnidu ca gueelaʼ nápadu reunión ne ca sábadu ne ca domingu siadóʼ.
Neca qué ñacaʼ tobi de ca ni jma nanna ra scuela, peru ni biziideʼ biaʼ 12 iza guzayaʼ scuela nabé gucaneni naa lu xquendanabaneʼ, biziideʼ guneʼ suma né stale númeru ne laaca biziideʼ gucaaʼ diidxaʼ ni rinieeʼ. Guiráʼ ni biziideʼ de modo gucaaʼ ne quixheʼ chaahueʼ ca diidxaʼ ca cayacanécani naa ra maʼ nuaaʼ lu Departamento de Redacción.
Gatigá rinabadiidxacabe naa ximodo bizulú guyuuladxeʼ música. Guizáʼ riuulaʼdxiʼ bixhozeʼ ne jñaaʼ ni. Dxi napaʼ gadxe iza bizulú biziideʼ guxhidxeʼ pianu, peru para maestra stinneʼ la? qué gapaʼ gracia para guneʼ ni. Ngue runi gúdxibe bixhozeʼ maʼ cadi guseendaʼ naa clase. Ne qué gápabe donda purtiʼ ni dxandíʼ la? huaxiéʼ riuuladxeʼ guxhidxeʼ pianu tiempu que.
Chupa chonna beeu despué bidxela bixhozeʼ sti maestra ne raqué nga bizuluáʼ biziideʼ guxhidxeʼ pianu ne guundaʼ. Raqué bizulú guyuuladxeʼ música. Dxi nahuiineʼ galán ruundaʼ ne bineʼ ganar stale premiu. Ni gudixheʼ iqueʼ ora bizuluáʼ cayuundaʼ música que nga gapa ti guiʼchiʼ para ganda gaca maestru de música ne ganda gaca precursor, peru bidieeʼ cuenta caquiiñeʼ cueeʼ stale tiempu ti ganda guneʼ estudiar para ca examen de Armonía, Historia de la música ne Composición. Ngue runi bisaanaʼ de guundaʼ música ne gucaʼ precursor regular. Guca ndiʼ lu iza 1963.
RIUU BINNI NAYECHEʼ ORA NACA PRECURSOR
Despué de ti iza de nacaʼ precursor regular, gucaʼ precursor especial ne biseendacabe naa Kapuskasing (Ontario). Daniel Skinner guca xcompañeruaʼ ne jma huaniisi para naa. Bisiidibe naa ximodo raca dxiiñaʼ ndaaniʼ ti congregación. Deruʼ gande iza napaʼ dxi guluucabe naa lu Comité de Servicio stiʼ congregación, ngue runi nuu stale cosa ni caquiiñeʼ guiziideʼ. Guizáʼ riecheʼ ladxiduáʼ guuyaʼ cabiguetaʼ caquiiñeʼ xquidxi Dios ca joven para gúnicaʼ jma lu xhiiñaʼ Jehová. Pa guchácabe gana zanda gúnicabe stale cosa ndaaniʼ xquidxi Jehová neca nahuiinicabe.
Bidxaagaluáʼ caadxi guendanagana ndaaniʼ guidxi Kapuskasing. Tiempu nanda la? riaba hielu ne dxandíʼ peʼ guizáʼ nananda. Naa ne Dan naquiiñeʼ sadu ra tiica si chuudu. Tobi de ca guendanayecheʼ gupaʼ raqué nga, binebiaʼyaʼ ti hermana láʼ Linda Cole ni despué binibiáʼcabe casi Linda Splane.
Nabé riuulaʼdxiʼ Linda guni predicar ne napa stale revisita. Nácabe ti binni ni rudii de ni napa, rusihuínnibe cariñu ne nabé ridxaagabe binni. Jñaabe láʼ Goldie ne nabé gunnaxhii Jehová. Ne Allen, bixhózebe, primerugá que nabé bicaalú ca testigu stiʼ Jehová. Neca nabé bicaalú bixhózebe jñaabe peru qué nusaana jñaabe de niné laabe ne ca bizáʼnabe, Jhon ne Gordon ra Yoo stiʼ Reinu. Ne rusiidibe laacaʼ guni predicarcaʼ, guidápacabe gúcacabe precursor. Ne ra gudiʼdiʼ iza guyuunisa Allen ne nabé biʼniʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ congregación.
Lu iza 1965, biʼniʼ invitárcabe naa chaaʼ Escuela del Ministerio del Reino para guiziideʼ guneʼ xcaadxi dxiiñaʼ. Bindaani ti beeu ne gúcani ndaaniʼ Betel ni nuu Canadá. Lu scuela ca gúdxicabe naa zanda cuaaʼ solicitud stinneʼ para ganda chaaʼ Galaad. Qué lica nidiʼdiʼ ndaaniʼ iqueʼ nuchayaʼ solicitud que purtiʼ guníʼ iqueʼ qué zanda gaca misioneru peru neca zaqué bineʼ ni. Biʼniʼ invitárcabe naa clase númeru 42. Lu Escuela de Galaad, gatigá rabi ca instructor que laadu ximodo ziuudu ne paraa caquiiñeʼ gúnidu dxiiñaʼ. Primé biaje guninécabe naa que guluucabe gana naa iquiiñeʼ tiempu nuaaʼ ra scuela que jneza para guiziideʼ biaʼ gándatiʼ de modo runi xquidxi Jehová dxiiñaʼ. Guizáʼ galán conseju que para ti joven ni napa veintiún iza.
Tobi de ca cosa ni bisiidicabe laadu Galaad nga, ximodo guinínedu ca binni ni runi dxiiñaʼ lu radiu, televisión ne periódicu. Guizáʼ guyuuladxeʼ ni, qué lica niníʼ ique pabiáʼ zacané ngue naa. Peru nagasi gusieneʼ laatu xiñee.
BISEENDACABE NAA SENEGAL
Cadi xadxí de gucaʼ graduar, naa ne Michael Höhle, guyuudu Senegal, ti guidxi ni riaana África, ra biʼniʼ asignárcabe laadu casi misioneru. Nuu biaʼ ti gayuaa publicador raqué.
Chupa chonna beeu despué de yendadu raqué, biʼniʼ invitárcabe naa chiguneʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ sucursal ti dxi lu ti semana. Ti cuartu si ni ne nuuni ra riaana ca misioneru. Neca nahuiiniʼ oficina que, Emmanuel Paterakis, siervu stiʼ sucursal que, bisietenalaʼdxiʼ naa runi representar lugar que xquidxi Jehová ndaaniʼ guidxi que. Ti biaje gudxi hermanu Paterakis laadu gucaʼdu ti carta para cuʼdu gana guiráʼ misioneru. Tiempu que la? caru nga cuee binni copia, ngue runi bicaʼdu ca carta que lu máquina tobi pur tobi. Guizáʼ nagana dxiiñaʼ que purtiʼ qué zanda gucheʼdu ora maʼ cayúnidu cani.
Gueelaʼ queca laga cayuaaʼ listu para chigaseʼ bidii hermanu Paterakis naa ti sobre ne gudxi naa: «David, bicaa Sociedad ra nuuluʼ». Despué, ora bixheleʼ sobre que, bidxelaʼ tobi de ca carta ni laca naa piaʼ bicaaʼ. Ni bizaaca que bisiidiʼ ni naa guneʼ respetar organización stiʼ Jehová gastiʼ naca pa naroʼbaʼ o pa nahuiiniʼ ti sucursal.
Naa ne xcaadxi misioneru ndaaniʼ guidxi Senegal lu iza 1967.
Nabé gucaʼ xhamiguaʼ stale de ca publicador ni nuu ndaaniʼ ca congregación que ne ca sábadu huaxhinni que riuʼdu juntu ti ratu. Guizáʼ galán gudídidu ca dxi que ne dede yanna rinírudu. Ne cumu francés nga riníʼcabe ndaaniʼ guidxi Senegal la? nabé huayacaneni naa ora riganna xcaadxi sucursal ra riníʼcabe idioma ca.
Naa ne Linda guca comprometerdu lu iza 1968, xadxíhuiiniʼ biyubeʼ ti lugar ra ganda guneʼ dxiiñaʼ galaa si dxi o chupa chonna si dxi para ganda gácadu precursor ndaaniʼ guidxi Senegal. Peru jma nga runi contratar ca empresa que binni xquídxicaʼ que binni de sti ladu. Últimu bibiguetaʼ Canadá, bichaganadu ne biseendacabe laadu casi precursor especial ndaaniʼ ti guidxihuiiniʼ ni riaana Nueva Brunswick ni láʼ Edmundston, ne nuuni lu provincia stiʼ Quebec.
Dxi bichaganayaʼ Linda lu iza 1969.
GÚCADU PRECURSOR NDAANIʼ GUIDXI NUEVA BRUNSWICK NE QUEBEC
Huaxiéʼ si binni ruundaʼ Biblia ndaaniʼ guidxi Edmundston ne gastiʼ nin ti publicador raqué, nabé católicu ca binni que ne casi guiráʼ yoo que napa ti letreru ni ná «Qué rucaʼdiágadu ca testigu stiʼ Jehová raríʼ». Tiempu que qué rulábipedu ni ná ca letreru que ngue runi, ruxhidxinadu ra lidxi ca binni que. Guiráʼ semana ribee ca católicu ti avisu lu periódicu ni ridoo ndaaniʼ guidxi que ni ná: «Guyúbinu ca testigu stiʼ Jehová ne guiládxinu laacaʼ». Ne ndaaniʼ guidxi que la? tapa si testigu stiʼ Jehová nuu, naa, Linda, Victor ne Velda Norbeg.
Qué ziuu dxi gusiaandaʼ primé biaje yeganna superintendente de circuito laadu. Despué de ti semana de nuunebe laadu, guniʼbe: «Nagasi ti cosa si ni zanda gúnitu laga nuutu raríʼ nga gacanetu binni guchaa modo ruuyaʼ laatu». Ngue nga ni gudixhe íquedu gúnidu ne guleendudu ni galán. Chaahuiʼ chaahuiʼ bizulú bidii binni cuenta nabé humilde ca testigu stiʼ Jehová ne maʼ gadxé laacaʼ de ca xaíque yuʼduʼ. Yanna maʼ nuu ti congregación nahuiiniʼ ndaaniʼ guidxi Edmundston.
Guyuʼdu raqué biaʼ ti iza ne despué binni invitárcabe laadu chigacanedu ti congregación naroʼbaʼ ndaaniʼ guidxi Quebec, guyuʼdu raqué xhoopaʼ beeu ne nabé galán modo bidxagalú ca hermanu que laadu. De raqué biʼniʼ nombrárcabe naa superintendente.
Catorce iza yegánnadu ca congregación ni riaana lu provincia stiʼ Quebec. ¡Guizáʼ guyuuláʼdxidu dxiiñaʼ ni bínidu raqué! Guizáʼ nagueenda ziroobaʼ dxiiñaʼ ni cayaca ndaaniʼ guidxi Quebec ne normal ngue gúʼyaluʼ ndaaniʼ ti congregación nuu stale familia cayuundacaʼ Biblia ne cayúnicaʼ stipa chuʼnísacaʼ.
QUÉ RUSIAANDAʼ DXIIÑAʼ GALÁN NI RUNI STALE HERMANU
Ca hermanu ni nabezaʼ ra riníʼcabe diidxaʼ francés ndaaniʼ guidxi Canadá nabé nagueenda rannaxhiicaʼ lii ne rudiicaʼ lugar gannaxhiiluʼ laacaʼ. Dxandíʼ peʼ raca xhamígucabe lii, nácacabe binni nayecheʼ ne nabé riguucabe gana xcaadxi. Neca zaqué cadi guiráʼ diʼ biaje ricaacabe ni rusiidiʼ Biblia ne nabé feu modo rucaalú familia stícabe laacabe. Huayuu caadxi jovenhuiiniʼ ni huayabi bixhózecaʼ laacaʼ: «¡O zusaana de gúʼndaneluʼ ca testigu stiʼ Jehová la? o zaládxidu lii!». Peru laacabe qué huasaanacabe Jehová. ¡Guizáʼ rusiéchecabe ladxidoʼbe!
Ne laaca nuaaʼ guzeeteʼ qué huayuu dxi gusiaandaʼ ca precursor regular ne ca precursor especial ni yegacané ndaaniʼ guidxi Quebec tiempu que. Stale de laacabe zeedacabe de gadxé gadxé guidxi ne cadi caquiiñeʼ si guiziidicabe guiníʼcabe francés, sínuque laaca naquiiñeʼ guiaacabe modo nabani ca binni ni nabeza raqué ne guiziidicabe guiníʼ íquecabe modo riníʼ ique ca binni que purtiʼ nabé católicu laacaʼ.
Jma nga ruseendacabe ca precursor especial ca lugar ra gastiʼ publicador. Cumu qué riuulaʼdxiʼ binni guʼyaʼ ca testigu ca lugar que la? raca nagana para laacabe guidxélacabe ra cuézacabe, peru jma nagana raca para laacabe guidxélacabe ti lugar ra gúnicabe dxiiñaʼ galaa si dxi o chupa chonna si gubidxa. Dede ca ni maʼ bichaganáʼ caquiiñeʼ cuezanecaʼ xhupa, xtapa o xhono binni purtiʼ qué zanda quíxecaʼ ti lugar stúbisicaʼ. Guirácabe rúnicabe dxiiñaʼ nadipaʼ pur Jehová. Ora ruzulú ruundanécabe ti binni ruyúbicabe gadxé gadxé modo para gacanécabe laa. Tiempu riʼ, guizáʼ maʼ stale publicador nuu ndaaniʼ guidxi Quebec. Nga runi stale de ca publicador ca maʼ yendézacaʼ ca lugar ra jma caquiiñeʼ tu guni predicar.
Tiempu cayúnidu dxiiñaʼ de circuito, guiráʼ sábadu siadóʼ rúnidu stipa guni predicarnedu ca joven para ganda güínecaʼ laadu ca guendanagana ni cadxagalucaʼ. Tiempu riʼ, nuu de laacabe nácacabe misioneru ndaaniʼ sti guidxi o cayúnicabe xcaadxi dxiiñaʼ ndaaniʼ xquidxi Dios.
Tiempu que cadi guiráʼ diʼ ca congregación ca randa rudxiguetacaʼ laadu biaʼ binítidu ora rigánnadu laacaʼ, ngue runi guyuu biaje ra maʼ ziluxe beeu maʼ qué gápadu bueltu. Ora guizaaca ngue caquiiñeʼ gusihuínnidu nápadu stale confianza Jehová purtiʼ laasibe nga nánnabe caquíʼñedu tu gacané laadu. Ne qué nucheenédibe laadu. Modo tiica si randa rindadu ca congregación ni chigánnadu que.
BIZIIDEʼ STALE DE CA HERMANU NI QUÉ NUSAANA JEHOVÁ
Numbáʼ que bizeeteʼ pabiáʼ gucané guiráʼ ni biziideʼ Galaad naa para ganda guiniéʼ nezalú binni. Ndaaniʼ guidxi Quebec nabé nga biʼniʼ predicardu lu radiu, lu televisión ne lu ca periódicu ni riree ndaaniʼ guidxi ca. Gatigá rinábacabe naa guneniaʼ dxiiñaʼ ti superintendente ni láʼ Léonce Crépeault, nabé nánnabe guiníʼnebe ca ni runi dxiiñaʼ lu radiu, lu televisión ne periódicu. Ora riníʼnebe ti binni risaca ni runi clase dxiiñaʼ ca qué ruyúbibe gusihuínnibe guizáʼ nánnabe, sínuque rábibe laa: «Naa ne xcompañeruaʼ ministro religioso laadu, huaxiéʼ nánnadu gúnidu anunciu, peru gunábacabe laadu gábidu binni chiguni ca testigu sti Jehová ti reunión, nga runi canábadu lii gacaneluʼ laadu». Cumu bisihuínnidu humilde laadu la? nabé gucaneni laadu.
Guiráʼ ni biziideʼ Galaad ne guiráʼ ni bisiidiʼ Léonce naa nabé gucanécani naa dxi gunabaʼ sucursal naa guneniaʼ dxiiñaʼ tobi de ca abogadu stinu, laabe nga, Glen How, para guni tenderbe casu nabé nadá ni zanda gueeda guiete lu radiu, televisión o periódicu. Biʼniʼ defenderbe xquidxi Jehová nezalú tribunal né stale guendanadxibalú. Gúcabe ti hombre ni nabé gunnaxhii Jehová, ti privilegiu naroʼbaʼ nga bineniaʼ laabe dxiiñaʼ.
Lu iza 1985 gunábacabe laadu chigánnadu caadxi congregación ni riaana ladu riaaziʼ gubidxa de guidxi Canadá. Ne nga gucané laadu ganda gápadu bixhozeʼ purtiʼ nabézabe neza que, peru chonna beeu despué gútibe. Bínirudu dxiiñaʼ de circuito dede lu iza 1989 lugar que ne málasi biʼniʼ invitárcabe laadu gúnidu dxiiñaʼ ndaaniʼ Betel ni nuu Estados Unidos. Gupa xidé bisaanaʼ de gacaʼ superintendente de circuito, bineʼ dxiiñaʼ ca 19 iza. Biaanadu gadxé gadxé lugar ne gudóʼnedu ca hermanu ne hermana gadxé gadxé clase guendaró. ¡Rudieeʼ xquixe peʼ laacabe purtiʼ galán modo bidxaagalúcabe laadu!
YENDÉZADU ESTADOS UNIDOS
Dxi yendadu Brooklyn, gunábacabe naa guneʼ dxiiñaʼ lu Departamento de Servicio. Rudieeʼ xquixe peʼ ca hermanu purtiʼ guizáʼ stale ni bisiidicaʼ naa. Tobi de ca cosa ni biziideʼ nga cadi casi ziaaʼ guneʼ cré xiixa pa qué gannaʼ chaahueʼ xi peʼ bizaaca. Lu iza 1998, bichaacabe naa lu Departamento de Redacción ne dede yanna cayuneʼ dxiiñaʼ racá ne caziideruáʼ. Stale iza gupaʼ privilegiu guneniaʼ hermanu John Barr, ne laabe ngue coordinador stiʼ Comité de Redacción. Guizáʼ rusisaca guiráʼ ni bisiidibe na ne tiempu bineniaʼ laabe dxiiñaʼ, gúcabe ti hermanu ni dxandíʼ peʼ yenanda ejemplu stiʼ Jesús.
Zuhuaanedu John ne Mildred Barr.
Ti privilegiu naroʼbaʼ nga guneniaʼ dxiiñaʼ ca hermanu ne ca hermana ni naca humilde lu Departamento de Redacción. Qué rusaana de guinábacabe Jehová gacané laacabe gúnicabe xhiiñacabe ne nánnacabe randa rúnicabe ni purtiʼ racané espíritu santu stiʼ Dios laacabe ne cadi pur gracia ni nápacabe.
Cayuneʼ dirigir coro stiʼ Watchtower lu reunión anual ni guca lu iza 2009.
Caguiizeʼ caadxi Biblia lu asamblea internacional ni guca lu iza 2014 ndaaniʼ guidxi Seúl (Corea del Sur).
Para naa ne para Linda la? ti privilegiu naroʼbaʼ nga maʼ guyuudu ti gayuaa chii guidxi para chigánnadu ca hermanu ne ca hermana ni cadi caxeleʼ de Jehová. Laapedu maʼ bidúʼyadu guendarannaxhii ni rusihuinni ca misioneru, ca ni nuu lu Comité de Sucursal ne xcaadxi xpinni Dios ni cayúnicaʼ dxiiñaʼ de tiempu completu. Laaca nabé riéchedu ridúʼyadu riguixheʼ ca publicador Reinu stiʼ Dios primé lu xquendanabánicaʼ ne rúnicaʼ ni né stale gana ne qué rixélecaʼ de Jehová neca nuu guerra ra nabézacaʼ, neca cadíʼdicaʼ guendanagana pur bueltu ne canazanándacabe laacaʼ. ¡Nánnanu guizáʼ nadxii Jehová laacabe!
Nabé huayacané Linda naa para ganda guneʼ ca dxiiñaʼ ni huadiicabe naa. Nadxiibe binni ne ruyúbibe ximodo gacanebe laacaʼ. Laaca guizáʼ nánnabe guni predicarbe binni ra tiica si nuube. Maʼ gucanebe stale binni gunibiáʼ Jehová ne laaca maʼ gucanebe stale hermanu ni maʼ bisaana de cheʼ reunión guibiguétacaʼ. ¡Guizáʼ naroʼbaʼ regalu ni bidii Jehová naa! Yanna ra maʼ huaniisidu, guizáʼ rudiʼdu xquixe peʼ ca hermanu ne ca hermana joven purtiʼ nabé racanecaʼ laadu ora runi viajardu ne ora caquíʼñedu xiixa (Mar. 10:29, 30).
Ra guiníʼ iqueʼ 80 iza ni maʼ gudiʼdiʼ lu xquendanabaneʼ, rudieeʼ xquixe peʼ Jehová ne guiráʼ ca ni maʼ gucané naa. Runeʼ stinneʼ ca diidxaʼ ni guníʼ hombre ni bicaa Salmo riʼ: «Dios stinneʼ, dede nahuiineʼ huasiidiluʼ naa ne dede yanna cayúniluʼ ni, ne qué huasaana de guiniéʼ guiráʼ ca cosa sicarú ni maʼ bíʼniluʼ» (Sal. 71:17). Ne nga nga ti cosa ni qué zusaanaʼ de guneʼ biaʼ dxi guibaneʼ.
a Tiempu riʼ, ridiʼdiʼ ni lu reunión ni rápanu ndaaniʼ semana.