Ia haapao maite tatou i te mau parau moˈa
1 Aita e faufaa ia tâuˈa-rahi-hia te mau parau atoa a te taata. Ia paraparau râ te Atua, e tumu maitai ïa ta tatou ia faaroo. (Deut. 28:1, 2) Auaa e ua papai te mau papai parau tei faauruahia e te Atua i “te mau parau moˈa a te Atua” no to tatou maitai. (Roma 3:2, MN) Maoti ta tatou tairururaa mataeinaa i mua nei, e fanaˈo tatou i te mau taime faufaa no te faaroo i taua mau parau ra e taiohia e e faataahia. Nafea ia haapao maite noa i te reira?
2 Ia tae oioi mai tatou i te mau poipoi atoa: A feruri na i te oaoa o te mau ati Iseraela i to ratou titau-manihini-raahia e haere ia Iehova ra i te pae mouˈa Sinai no te faaroo i ta ˈna Ture! (Exo. 19:10, 11, 16-19) Mai te peu e tera atoa to tatou huru feruriraa e hinaaro ai tatou e fanaˈo i te haapiiraa a Iehova i te tairururaa mataeinaa, e faanaho ïa tatou no te tae oioi mai i te mau poipoi atoa. Eita tatou e nehenehe e faaroo i te taatoaraa o te porotarama ia maorohia tatou, e hau atu â, e haafifi tatou i te tahi atu feia ia imi tatou i te mau parahiraa. I te mau mahana atoa, e matara te mau opani o te piha no te tairururaa i te hora 8 e e haamata te rururaa o te poipoi i te hora 9h30.
3 E tae oioi mai vetahi, aita râ ratou i parahi atura ia haamata te rururaa. No te aha? No te mea e tiai ratou ia faaite mai te peretiteni o te rururaa i te himene matamua no te faahope i ta ratou aparauraa e te mau hoa e no te haere e parahi. E ite tatou e e parahi te peretiteni i nia i te tahua tau minuti hou te himene matamua o te mau rururaa atoa e haamata ˈi, a taˈi noa ˈi te hoê upaupa faanahohia a te Basileia. O te tapao ïa teie no tatou e haere e parahi! I te na reiraraa, e ineine ïa tatou i te apiti i roto i te himene arueraa ia Iehova ia faaitehia mai te numera himene.
4 Ia faaroo tatou ei utuafare taatoa: Ia taiohia te mau parau moˈa i mua i te mau ati Iseraela tei haaputuputuhia, i tia na i te mau utuafare ia faaroo e ia haapii, tae noa ˈtu te mau “tamarii.” (Deut. 31:12) I roto i ta tatou mau tairururaa, eiaha te mau tamarii ia “faarue-taue-noa-hia.” (Mas. 29:15) E te mau metua, a ara e te parahi amui ra te mau melo o to outou utuafare, tae noa ˈtu te mau taurearea. E tiai vetahi mau metua ia haamata te himene matamua no te afai i ta ratou mau tamarii rii i te vahi haumitiraa. Teie râ, e ere mau â te reira te hoê ravea no te haapii ia ratou i te faufaaraa o te himene e te pure i roto i ta tatou haamoriraa. Mai te peu e e nehenehe, mea au aˈe ia haere i te vahi haumitiraa hou te mau rururaa e haamata ˈi!
5 Mea ohie aˈe no tatou ia faaroo mai te peu e e taoto maitai tatou i te po e ia ore tatou e tamaa hua i te ao. E haamau anaˈe i to tatou feruriraa i nia i te mau parau a te mau taeae orero. Eiaha e vaiiho ia nevaneva to tatou feruriraa. E pee anaˈe i te mau irava e taiohia ra i roto i ta tatou Bibilia. E tapao potopoto anaˈe i te mau manaˈo. I roto i te mau oreroraa parau atoa, e feruri anaˈe i te mau parau a te taeae orero e nafea tatou e faaohipa ˈi i te reira. Ia hope te mahana, e tauaparau anaˈe i te porotarama e te utuafare. Eaha te mau manaˈo ta te taata taitahi i anaanatae? Nafea to tatou utuafare e nehenehe ai e faaohipa i te mau manaˈo i horoahia?
6 Ia faaite tatou i to tatou faatura i te Parau a te Atua: E mau ravea maitatai te mau tairururaa no te tauaparau i te mau hoa e no te fanaˈo i te mau aparauraa o te patu. Ia tae oioi mai tatou, e taime ïa to tatou no te paraparau hou te porotarama e haamata ˈi. Te itehia ra râ e e paraparau vetahi i te roaraa o te rururaa ma te manaˈo hape e eita te reira e haafifi roa i roto i te hoê piha rahi. E taime faarooraa atoa râ te mau putuputuraa e faatupuhia i roto i te mau vahi aano roa, mai te taime e putuputu ai tatou i te Piha a te Basileia. Eiaha vetahi ê ia nevaneva ia tatou no te mea te faaohipa ra tatou i ta tatou niuniu paraparau afaifai, te hoê ôe iti, te hoê taviri video aore ra te hoê pata hohoˈa i te roaraa o te porotarama.
7 A noaa ˈi ia Mose te Ture a Iehova, “aore oia i amu i te maa, aore hoi i inu i te pape.” (Exo. 34:28) Oia atoa, e ere i te mea tano ia tamaa e ia inu i te roaraa o te mau rururaa. Maori râ e e fifi ru to tatou i te pae o te ea, ia tiai ïa tatou i te “taime” i faanahohia no te reira.—Koh. 3:1.
8 I te tahi mau tairururaa, te farerei nei â tatou i te tahi mau fifi no te mea e ori haere noa e rave rahi mau taeae e tuahine e tae noa ˈtu te mau tamarii na te mau vahi haereraa taata i te roaraa o te mau rururaa. E faauehia te mau taeae farii taata ia titau manihini i teie mau taata ia hoˈi i roto i te piha. E tia i te mau rima tauturu ia hoˈi e parahi ia oti ta ratou ohipa. Aita anaˈe ratou i faataahia no te hoê ohipa faufaa i te roaraa o te rururaa, e tia ia ratou ia parahi i roto i te piha no te faaroo i te porotarama. Eiaha ratou e faaea noa i te mau vahi ohiparaa aore ra e paraparau i te tahi atu mau rima tauturu i te roaraa o te mau rururaa.
9 Eita tatou e hinaaro e riro mai ei feia “faaroo atâ” i te Parau a te Atua. (Heb. 5:11) Ia faaoti papu ïa tatou e faaite i te faatura e tia na roto i te faaroo-maitai-raa i te faahohonuraa o te mau parau moˈa a Iehova i ta tatou tairururaa mataeinaa i mua nei.