VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • km 5/94 api 3-6
  • “Te mǎtaˈu paieti”—Tairururaa mataeinaa 1994

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • “Te mǎtaˈu paieti”—Tairururaa mataeinaa 1994
  • Ta tatou taviniraa i te Basileia 1994
  • Papai tei tuea
  • “Te mau vea o te hau a te Atua”—Tairururaa mataeinaa 1996
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 1996
  • “Te feia e arue i te Atua ma te oaoa”—Tairururaa mataeinaa 1995
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 1995
  • “Te faaroo i roto i te Parau a te Atua”—Tairururaa Mataeinaa 1997
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 1997
  • “E aratai te eˈa o te Atua i te ora”—Tairururaa Mataeinaa aore ra na te mau Nunaa atoa 1998
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 1998
Ite hau atu â
Ta tatou taviniraa i te Basileia 1994
km 5/94 api 3-6

“Te mǎtaˈu paieti”—Tairururaa mataeinaa 1994

1 Mai te tau o Abela e o Noa, e rave rahi mau taata faaroo tei faaite i te ‘mǎtaˈu paieti’. (Heb. 11:4, 7.) Te mǎtaˈu paieti “oia hoi o te auraroraa e o te faatura-hohonu-raa i te Poiete, e te oreraa e rave i te mau mea ta ˈna e ore ra e au”. (ad api 343. [farani].) I te mau avaˈe tiurai e atete, e faaite tatou i to tatou faatura hohonu ma te haere i te tairururaa mataeinaa “Te mǎtaˈu paieti”. E haere anei tatou i te taatoaraa o te tairururaa, mai te himene haamataraa e tae noa ˈtu i te pure faaotiraa?

2 I te matahiti atoa, te tiai ru nei tatou i te tairururaa mataeinaa. E titau paha to tatou taeraa i te mau haamâuˈaraa e te mau tutavaraa, e rave rahi râ mau haamaitairaa te noaa mai ia tatou. E hoˈi tatou i te fare ma te oaoa, te mauruuru e te itoito i te pae varua. (Hiˈo Te mau arii 1, 8:66.) E mea anaanatae te amuimuiraa e e taui te tairururaa i te tereraa ohipa matauhia. Eiaha râ ia moehia ia tatou e te putuputu nei tatou no te haamori ia Iehova. Na ˈna e titau maira ia tatou ia rave i te reira e o te haapii maira ia tatou ia huti mai i te mau haamaitairaa.—Deut. 31:12, 13; Sal. 122:1.

3 Te hoê tairururaa e toru mahana: I teie matahiti, e tupu te tairururaa i roto e 6 vahi i Polinesia nei. Te vai ra te tabula i roto i Te Pare Tiairaa no te 15 no febuare 1994. E hohorahia te porotarama na roto i te reo farani e tahiti. E no te taime matamua, e faanahohia te hoê tairururaa mataeinaa i te tahua taaroraa PATER i Pirae. No te fifi o te mau piha, ua tauihia te tahi mau taio mahana. Teie te kalena hopea:

8-10 tiurai Tuhaa pae - Rurutu

15-17 tiurai Tahiti - Reo tahiti Tuhaa 1

22-24 tiurai Tahiti - Reo tahiti Tuhaa 2

22-24 tiurai Raromatai - Reo farani i Raiatea

29-31 tiurai Raromatai - Reo tahiti i Huahine

5-7 atete Tahiti - Reo farani

12-14 atete Fenua Matuita - Nuku Hiva

4 E haamata te tairururaa i te hora 10H20 i te mahana pae e e faaoti i te hora 16H15 i te sabati ahiahi. I te mahana maa e te sabati, e haamata ïa i te hora 9H30. E matara te mau uputa i te hora 7H30. O te feia anaˈe e ohipa papu ta ratou o te faatiahia ia tomo na mua ˈˈe.

5 E turai te hoê faatura hohonu no Iehova ia tatou ia tae mai: Ua aˈo o Paulo i te mau kerisetiano ia “haamori [ratou] i te Atua ma te itehia mai, ma te haehaa, e te paieti”. (Heb. 12:28.) Ua faaineinehia te tairururaa mataeinaa no te tauturu ia tatou ia na reira. E farerei paha tatou i te mau haafifiraa o te tamata ra i ta tatou faaotiraa e tae mai. Mai te mau mouˈa ra paha ratou, maoti râ i te tauturu a Iehova, e nehenehe tatou e haapaiuma i te reira (Mat. 17:20). Mai te peu e eita outou e nehenehe e faafaaea no te haere i te tairururaa, mai te mahana pae poipoi e tae atu i te sabati avatea, ua ani anei outou i te faaearaa ohipa i ta outou paoti ohipa, na roto i te pure ia Iehova (Iak. 1:6-8)?

6 E huti tatou i te vahi maitai o te mea o ta tatou e haafaufaa ra: Eaha te mea o ta tatou e haafaufaa ra? Te taime e te mau tutavaraa ia haere tatou i te tairururaa. E ere i te huru paari ia faaineine maitai ia tatou no te haere i te tairururaa mataeinaa i teie matahiti no te hoˈi noa ˈtu i te fare i te sabati ahiahi e ua erehia e tatou te rahiraa o te tuhaa o te porotarama. E faarue anei tatou i te hoê oroa i te ropuraa no te rave i te tahi atu mau ohipa? I te matahiti i mairi, i te tahi mau tairururaa, te vai ra tei hoˈi i muri aˈe i te rururaa poipoi. Mai te peu râ e feia paari tatou i te pae varua e te faaite nei tatou i te mǎtaˈu paieti, eita e tia ia tatou ia mairi i te mea ta Iehova i faaineine no tatou.—Hiˈo Korinetia 1, 2:9, 10.

7 Eita paha te rahiraa o tatou nei e manaˈo e hoˈi na mua ˈˈe i te tuhaa hopea o te mau rururaa. E nehenehe râ tatou e mairi i te rahiraa o te tuhaa. Nafea te reira? Ma te ore e faanaho ia tatou no te haafaufaa i te vahi maitai o te porotarama. E tia ia tatou ia tia oioi i nia no te inu maitai i te taofe e no te rave i te tahi mau ohipa faufaa, ia parahi tatou i to tatou parahiraa na mua ˈˈe i te haamataraa o te rururaa. E mea faufaa atoa ia taoto maitai no te vai ara maitai e ia haamau te feruriraa i te roaraa o te mahana.

8 No te huti i te vahi maitai o te porotarama, o te raveraa ïa i te mau nota poto te hoê ravea maitai roa. No te mau taurearea e te feia paari atoa. Te parau ra te hoê tamahine poro e 16 matahiti e: “E tapao vau i te mau irava bibilia faahitihia i roto i te oreroraa parau. E nehenehe ïa vau e hiˈo faahou i te fare.” Te parau faahou ra te tahi atu taurearea e 16 matahiti e: “E tapao vau i te mau manaˈo matamua ia vai ara noa to ˈu feruriraa.” Ia au te tupuraa matauhia e afai noa tatou i te tairururaa i ta tatou noa Bibilia, te hoê buka himene, te hoê parau papai faito au noa e te hoê penitara. E parau mau, e tia i te mau metua ia horoa i te mau mea e hinaarohia e ta ratou mau tamarii, e mea maitai aˈe râ ia ape i te haapeapea ia ˈna iho e ia vetahi ê ma te afai mai i te mau afata faatoetoe rarahi e te tahi atu mau taoˈa.

9 Te faaharuharu ra te mau taeae i te porotarama o te tairururaa maoti i te mau tauihaa haruharu aore ra te mau taviri hohoˈa video no te faaroo aore ra no te hiˈo faahou i muri aˈe i te fare. E na te taata tataitahi ïa e hiˈo, te faaite nei râ te reira e ia hoˈi anaˈe tatou i ta tatou ohipa i matauhia, aita rea taime no te faaroo aore ra no te hiˈo i te haruharu. Hau atu, e nehenehe atoa e erehia i te mau manaˈo matamua o te hoê oreroraa parau no te mea te faaafarohia nei te tauihaa haruharu.

10 E tutava ïa i te parahi hou te haamataraa o te rururaa. Noa ˈtu e te paraparau nei tatou ma te oaoa e te mau hoa no mutaa ihora e te faaara maira te peretiteni e e haamata te porotarama, te faaitehia ra te faatura no te feia i putuputu mai e te mau taeae ia faaea i te paraparau faahou e ia haere e parahi.

11 E mau taime oaoa noa iho â te mau tairururaa mataeinaa no te mea te haamaitai rahi nei Iehova i te reira. Te haamaitaihia nei tatou i te pae varua e te pae materia. Ia haamanaˈo tatou e mea moni roa te tarahuraahia te mau vahi tairururaa. Te maraa nei te hoo o te maa e te hoo nei te Taiete i te mau maa maitatai no te opere atu i te tairururaa tataitahi. Nafea teie mau haamâuˈaraa e te tahi atu i te aufauraahia? Maoti ïa ta tatou mau ô, te moni paha aore ra te parau moni papaihia no te mau “Ite no Iehova”. Te tuea ra teie huru raveraa e te manaˈo o te Salamo 96:8, o te faaitoito ra ia tatou ia ‘ho atu ia Iehova i te hanahana e ia hopoi i te ô ia tomo i to ˈna mau hezere’.

12 E faahanahanahia anei to tatou haerea? I te matahiti tataitahi, te faahaamanaˈo ra Te taviniraa o te Basileia no te avaˈe me ia tatou ma te mǎrû i te faufaaraa o te hoê haerea maitai ia haere tatou i te tairururaa mataeinaa. E tia mau â ia tatou ia faaite i te hoê haerea maitai, ia putuputu rahi râ tatou, e hiˈopoa maitai mai iho â te feia no rapae ia tatou. E hiˈohia paha to tatou haerea, maitai aore ra ino, i ta tatou pororaa. Te hinaaro nei tatou e ia arue ta tatou mau parau e ta tatou mau ohipa ia Iehova.—Mas. 27:2; Petero 1, 2:12.

13 I muri aˈe i te tairururaa mataeinaa “Te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra” o te matahiti i mairi aˈenei, ua parau te hoê tiai paruru o te hoê hotela e: “E mea maoro i teie nei e aitâ vau i ite faahou atura i te hoê pǔpǔ taurearea nehenehe mau.” E, i muri iho i to ˈna faaiteraa i te mau peu iino e te huru o te tahi atu mau pǔpǔ taurearea no te vavahiraa tauihaa, ua parau faahou oia no nia i te mau tamarii a te mau Ite e: “E mea maitai to ratou haerea; e mea oaoa roa ia amuimui atu ia ratou. Ahiri e mai teie atoa te tahi atu mau tairururaa!”

14 Teie te manaˈo o te hoê taata papai vea no nia i te tairururaa e: “E mea nehenehe mau te ahu o te mau vahine e te mau taurearea tamahine; e pereue e te hoê taamu arapoa to te mau tane e te mau tamaroa. Ua tapao maite ratou i te mau nota a faaroo noa ˈi i te mau taeae orero i te roaraa o na mahana e maha. Mai te peu e ua taaihia te vai-mâ-raa i te paieti, te haapapu nei ïa te mau Ite no Iehova i te reira i nia i te hoê faito teitei.” E ere râ te mau faaiteraa atoa i te mea maitai.

15 Ua faaitehia e i te oreroraa parau tei hohorahia i te tere no te tuhaa fenua ua rahi roa te mau taata o te hahaere nei i te roaraa o te mau rururaa. Ua taiohia hau atu i te 150 taata (e rave rahi mau tamarii atoa i roto) i te mau vahi haereraa taata i te sabati avatea, o te faaite ra e e tia i te mau metua ia faaineine e ia ara atu â i ta ratou mau tamarii. Ia haere tamau noa i roto i te mau vahi haereraa taata, e mea maniania roa, o te haapeapea i te ara-maite-raa o te feia e tamata ra i te faaroo.

16 E ohipa faufaa ta te tahi mau taata i te rururaa, eita anei e tia ia vetahi ê ia faaea noa i to ratou parahiraa e ia faaroo maitai?

17 E mea etaeta te tahi mau metua i nia i ta ratou mau tamarii ia haere ratou i te mau putuputuraa o te amuiraa i te mau hebedoma atoa. Eita anei e tia ia ratou ia faaetaeta no te haapapu e te parahi noa ra ta ratou mau tamarii i pihai iho ia ratou e aita e hauti ra i roto i te mau vahi haereraa taata i te mau rururaa? Oia mau, te riro nei te vahi tairururaa ei Piha no te Basileia rahi, e tei roto noa râ tatou i te ao a Satani; e nehenehe noa te mau taata aita e feruriraa maitai e tomo ohie i roto i te mau fare e te mau opuaraa iino. E TIA IA OUTOU IA ITE I TE MAU TAIME ATOA E TEIHEA ROA E TE AHA RA TA OUTOU MAU TAMARII.

18 Huru ahuraa e te huru pahereraa rouru: Te ora nei tatou i te hoê tau e te fariihia nei te hoê huru tura ore e te haapao ore no te huru faaetaraa rapae. Aita e rave rahi mau taata e haafaufaa ra i to ratou huru ahuraa ia haere ratou i te pureraa, i te vahi e hautihia i te upaupa aore ra te fare tamaaraa. Te faaite ra te manaˈo faahitihia i te paratarapha 14 e te haafaahiahia noa ra vetahi i te hoê ahu tura, no nia iho â râ i te haamoriraa. Te faaite rahi nei te hoê huru ahuraa e te huru pahereraa rouru haapao ore e te tura ore i to tatou iho huru taata. Eiaha ia moehia e tatou e ere te vahi tairururaa i te hoê tahua taaroraa faahou, o te hoê Piha râ no te Basileia. Te ahu nei vetahi ma te tura no te tairururaa, te farii nei râ ratou i te hoê huru ahuraa tano ore aore ra tura ore ia haere ratou i te fare tamaaraa aore ra i te tahi atu vahi i muri iho i te mau rururaa.

19 Ia haamanaˈo te feia e bapetizo e, i te taime o taua tupuraa ra, eita e tano ia oomo i te tahi mau ahu hopuraa. E tia ia ratou ia oomo i te hoê ahu au maitai e te tano. O vai te haapao i te reira? E hopoia na te mau matahiapo ia ara e ia ore te hoê noa ˈˈe melo o ta ratou amuiraa o te bapetizo ia riro mai ei ofai turoriraa (Kor. 2, 6:3, 4). E tia ia haapae i te hoê ahu hopuraa o te tarai i te tino e te mau piriaro e ua papaihia te mau poroi o teie nei ao i nia iho, aore ra te mau parau faaiteite. E mea tano ia aparau te mau matahiapo i te reira e te taata e bapetizo ia hiˈopoa ratou i te mau uiraa i roto i te buka Ta tatou taviniraa.

20 Te mau tairururaa i roto i te mau motu: Ua noaa mai i te mau amuiraa atoa te mau parau tapaoraa iˈoa. Te vai ra te reira i te taeae papai parau o te amuiraa. Ua tapao aˈena vetahi ia ratou e te haamauruuru nei matou ia ratou. Te titau nei matou ia ore te mau tauiraa taio mahana e haafifi i ta ratou mau opuaraa, no te mea te mauruuru nei matou i to ratou aau tae e te itoito. Mai te peu e aitâ vetahi i na reira ˈtura, teie te taime no te tapao ia ratou. E faahoˈihia te mau parau i te taeae papai parau e e afaihia te reira i te piha toroa a te Taiete na mua ˈˈe i te 15 no me 1994, te taio mahana hopea. Eiaha roa tatou e haapao ore i teie faanahoraa, no te mea mai te peu e e horoa tatou i te tahi tuhaa o to tatou taime vata, aore ra mai te peu e e faaoti tatou paatoa e te utuafare ia faariro i taua mau tairururaa ra ei taime faafaaearaa, e haamaitai rahi mai te mau aparauraa e te hoonaraa i te pae varua na roto i te amuimuiraa a te nunaa o Iehova.

21 Te mau taoˈa haruharu: Mai ta tatou i parau mai nei, e ohipa tataitahi te faaohiparaa i te tauihaa haruharu e te mau taviri hohoˈa video iho â râ. Mai te peu e te opua nei tatou e haruharu, e haapao tatou i te feia e haaati ra ia tatou. E nehenehe atoa te hoê haruharuraa mai to ˈna parahiraa e haapeapea. Eita e tia ia haapeapea i te tahi atu feia i putuputu mai no te taviri i te hohoˈa. Hau atu, eiaha roa te tahi noa ˈˈe tauihaa haruharu ia tamauhia i nia i te tereraa uira aore ra te faanahoraa haapurororaa parau a te tairururaa, eiaha atoa ia haapirihao i te eˈa haereraa taata.

22 Te mau parahiraa: E mea faufaa mau ia huti i te ara-maite-raa i nia i te mau fifi o te faaherehereraa i te mau parahiraa. Te hinaaro faahou nei matou e faahaamanaˈo ia outou e: E NEHENEHE E FAAHEREHERE I TE MAU PARAHIRAA NO TO ˈNA UTUAFARE ANAˈE E NO TE FEIA I HAERE MAI NA MURI IA TATOU I ROTO I TO TATOU PEREOO. I te tahi mau tairururaa, i te mau poipoi atoa i te matararaa o te mau uputa i te hora 7H30, te horo nei te mau taeae e te mau tuahine no te tomo. Ua itehia e “ua parahi te mau Ite aita i haavitiviti o tei haere mǎrû noa râ i te vahi teitei roa o te tahua taaroraa. E rave rahi o tei faaherehere i te mau anairaa parahiraa taatoa, e mea rahi te mau parahiraa vata”. E au ra e te tamau noa ra teie haapao ore noa ˈtu te mau faahaamanaˈoraa tamau. Eita anei e tia ia tatou ia hiˈopoa ia tatou i roto i taua tuhaa ra e ia feruri hohonu i nia i te faaueraa tumu i roto i te Philipi 2:3, 4?

23 I te tairururaa tataitahi, e ravehia te mau faanahoraa no te feia e mau hinaaro taa ê to ratou, mai te feia ruhiruhia e te mau hapepa. A ara ia ore e tapao i te mau parahiraa faataahia no ratou mai te peu e aita outou i faaî i te mau titauraa. Ia ineine atoa outou i te tauturu ia ratou ia imi i te hoê parahiraa mai te peu e o ratou anaˈe tei haere mai.

24 Mau buka e te tuhaa o te maa: I te tairururaa mataeinaa, te amu nei tatou e rave rahi maa i te pae tino e te pae varua. E tia ia tatou ia farii i te reira ma te haamaitai, ia ore ia haamâuˈa (Par. 2, 31:10; Mas. 3:10; Ioane 6:12). Te ohipa rahi nei te mau taeae o te haapao ra i taua mau tuhaa ra ia horoahia e rave rahi maa e te inu au i te mau tairururaa. Te hinaaro ra anei tatou e faaite i to tatou aau mehara no te mau mea atoa ta Iehova e horoa maira? A ara ia ore e afai i te maa i te mau vahi tairururaa. Ma te haere i te tuhaa haapao i te vahi tamaaraa, te apiti ra tatou i te mau haamâuˈaraa o te faanahoraa i te mau tairururaa. Ia ore ia rahi roa te mau taata i roto i te mau anairaa parahiraa, e mea maitai aˈe e na te hoê noa taata e haere e tii i te maa no te utuafare taatoa. Mai te peu e eita e pee i te tahi mau melo o te amuiraa ia aufau te maa, e horoahia ïa te mau titeti maa na nia i te aniraa a te mau matahiapo o te amuiraa.

25 E haamata te tairururaa mataeinaa matamua “Te mǎtaˈu paieti” i te 8 no tiurai 1994. Ua oti anei ta outou mau faaineineraa, e ua ineine anei outou i te fanaˈo i na mahana e toru i te amuimuiraa autaeae oaoa e te mau ohipa maitatai i te pae varua? Te pure nei matou ma te aau rotahi ia Iehova ia haamaitai i ta outou mau tutavaraa no te haere i te tairururaa mataeinaa “Te mǎtaˈu paieti” i teie matahiti e ia faatamaahia i te mau ohipa maitatai o te amuraa maa a Iehova.

Tairururaa mataeinaa—Faahaamanaˈoraa

Bapetizoraa: E tutava te feia e bapetizo ia parahi i nia i te mau parahiraa i faataahia no ratou hou te omuaraa o te rururaa no te poipoi mahana maa. Ua itehia e te oomo nei vetahi i te mau ahu tura ore e o te faaino ra i te faufaaraa o te bapetizoraa. E rave te taata tataitahi e bapetizo i te hoê ahu hopuraa au maitai e te hoê tauera. Ia oti anaˈe te oreroraa parau e te pure a te taeae orero, e horoa te peretiteni o te rururaa i te mau faaueraa poto noa i te feia e bapetizo, e i muri iho e ani oia i te feia i putuputu mai ia himene. I muri aˈe i te himeneraa o te tuhaa hopea, e aratai te mau melo o te pǔpǔ fariiraa taata i te feia e bapetizo i te vahi e ravehia te bapetizoraa. I te mea e ua riro te bapetizoraa no te faataipe i te pûpûraa ia ˈna iho ei ohipa i rotopu i te taata iho e o Iehova, aita i faanahohia i te mau “bapetizoraa tapǔpǔ” i reira e piti taata aore ra hau atu e tauahi ai te tahi e te tahi aore ra e tapea ˈi i to te tahi e to te tahi rima ia taumihia ratou i raro i te pape.

Parau e pinehia i nia i te ahu: A tamau i te parau e pinehia i nia i te ahu no te matahiti 1994 i te tairururaa e tae noa ˈtu i te mau tere i rotopu i te tairururaa e to outou vahi nohoraa, o te horoa pinepine i te hoê faaiteraa maitai roa. Ua ite-mau-hia te reira i te matahiti i mairi aˈenei i te mau tairururaa i Moscou e i Kiev. E ani outou i teie mau parau na roto i ta outou amuiraa, no te mea eita teie mau parau e noaa mai i te mau tairururaa. Eiaha e haamoe i te afai i ta outou parau “Mau faaueraa i te pae rapaauraa”. E rave atoa mai te mau melo o te Betela e te mau pionie i ta ratou Parau tiaraa e tonoraa.

Vahi faaearaa: E ara te mau taeae papai parau o te mau amuiraa ia hapono-oioi-hia te mau Aniraa o te piha no te mau tupuraa taa ê i te vahi nohoraa tano o te tairururaa.

Mau pereoo turairai tamarii: I roto e rave rahi vahi, e opanihia ia rave i te mau pereoo turairai tamarii i te mau haaputuputuraa taata. Aita te mau ture i te pae no te parururaa e faatia ra e ia vaiiho-noa-hia te reira i nia i te mau eˈa haereraa taata aore ra i te mau area i rotopu i te mau parahiraa. I te mea hoi e nehenehe teie mau vahi e apǐ roa i te taata, e mea atâta te mau pereoo turairai tamarii no te mau aiû iho e te feia e topa ˈtu i nia iho. A ara ia ore ia hopoihia mai te reira i te vahi tairururaa. E faatiahia râ te mau parahiraa tamarii aore ra te mau parahiraa e nehenehe e tuuhia i roto i te pereoo uira, no te mea e nehenehe te mau metua e tuu atu i nia i te hoê parahiraa i pihai iho ia ratou. E mauruuruhia to outou tahoêraa mai i roto i teie tuhaa.

Feia rave ohipa: E nehenehe anei outou e faaherehere i te tahi taime i te tairururaa no te tauturu i te hoê o te mau tuhaa? E nehenehe tatou e haafaufaa ia tatou e e oaoa rahi mai te peu e te tavini ra tatou i to tatou mau taeae, te tahi tau hora noa. Mai te peu e te hinaaro nei outou e tauturu mai, a haere atu ïa e farerei i te feia e haapao i te tuhaa no te feia rave ohipa i te tairururaa. E nehenehe atoa te mau tamarii i raro mai i te 16 matahiti e rave atoa i ta ratou tuhaa ma te rave i te ohipa na muri i to ratou metua tane, te metua vahine aore ra te tahi atu taata paari.

Faaararaa: Ma te ara maite i te mau fifi e nehenehe e tupu mai, e arai tatou i te mau peapea faufaa ore. E pinepine te feia eiâ e te tahi atu mau taata manaˈo ino i te tamoemoe i te feia apî no taua vahi ra. A ponao noa i te mau opani pereoo e eiaha roa ˈtu e vaiiho i te mau taoˈa ia itehia e te taata. E hoonahia te taata eiâ e te feia eiâ i roto i te mau pute i taua mau haaputuputuraa ra. E ere i te mea maitai ia vaiiho i te hoê taoˈa faufaa i nia i te parahiraa o to outou pereoo. Eita outou e ite e mai te peu e e mau kerisetiano pauroa te feia e haaati ra ia outou. No te aha e tamata ˈi i te hoê taata? Ua faaite atoa mai te tahi mau hiˈopoaraa i te feia eita e manaˈohia o tei huti i te mau tamarii apî i rapae au i te mau vahi tairururaa. A HAAPAO I TA OUTOU MAU TAMARII.

Eiaha e niuniu atu i te feia haapao o te mau vahi e tupu ai te tairururaa no te ani i te mau haamaramaramaraa. Mai te peu e eita e itehia e outou te mau haamaramaramaraa i pihai iho i te mau matahiapo, a papai i te Taiete.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono