“Te feia e arue i te Atua ma te oaoa”—Tairururaa mataeinaa 1995
1 Eaha te mau tumu e oaoa ˈi tatou? Peneiaˈe mea iti i rotopu ia tatou tei tamata aˈena i te tapao mai i te mau tumu. Noa ˈtu e te ora nei tatou i roto i te hoê ao arepurepu e te papu ore, e rave rahi tumu e oaoa ˈi tatou. Mai ta Te taviniraa no te Basileia no te avaˈe tenuare 1995 i faaite, e hohora te tairururaa mataeinaa 1995 i te hoê upoo parau faaitoito: “Te feia e arue i te Atua ma te oaoa.”
2 Te arue nei tatou ia Iehova no te mea ua haapii mai o ˈna ia tatou i te parau mau (Isa. 54:13; Ioane 8:32). Na roto i te oaoa tatou e faaite ai i te reira i te feia atoa e imi ra i te oraraa ino ore e te oaoa (Ezek. 9:4; Ohipa 20:35). Te oaoa atoa nei tatou i te riroraa ei melo no te hoê utuafare fetii taeae kerisetiano. Te oraraa i roto i te hoê utuafare i te pae varua i reira e vai ai te here e tupu ïa te oaoa e te mauruuru. O te tahi noa ïa mau tumu e vai nei ia tatou no te oaoa e no te arue ia Iehova. E huti te mau oreroraa parau e te mau faahiˈoraa e vauvauhia i te tairururaa i to tatou ara-maite-raa i nia i te tahi atu â mau tumu bibilia e e tia mau â ia tatou ia faatupu i te oaoa i teie mau mahana hopea arepurepu nei.
3 Te hoê tairururaa e toru mahana: Ua faanaho anei outou e ta outou paoti ohipa ia nehenehe outou e tae mai i na mahana tairururaa e toru? Mai te peu e aita te haapiiraa i faaoti atura i te taime o te tairururaa, e tia i te mau metua e te haere noa ra ta ratou mau tamarii i te haapiiraa, ia faaara ma te faatura i te mau orometua haapii e e mairi ta ratou mau tamarii te haapiiraa i te mahana pae no te haere i te hoê oroa faaroo faufaa. Ihea e tupu ai te tairururaa piri roa ˈˈe i to outou vahi faaearaa? Te faaite ra te rata no te 7 no atete 1994, no te mau amuiraa atoa, te taio mahana e te vahi i reira te amuiraa tataitahi i te titau-manihini-raahia. Ua horoa aˈena te taeae papai parau o ta outou amuiraa i te tahi mau tuhaa iti e tano no outou. E hohorahia te porotarama na roto i te reo farani e te reo tahiti.
4 E haamata te tairururaa i te 9H40 i te mahana pae e e faaoti i te 3H50 i te ahiahi i te sabati. Te mahana maa e te sabati, e haamata ïa i te 9H30. E matara te mau uputa i te hora 8. O te feia anaˈe e ohipa taa ê ta ratou o te faatiahia ia tomo oioi.
5 E tae anei tatou?: Te faaitoitohia nei tatou ia haere i te tairururaa i te roaraa o na mahana e toru. No te aha? No te mea te hinaaro nei Iehova ia haere tatou. Ua riro to tatou faaroo e to tatou oraora-maitai-raa i te pae varua ei tapao o te mau aroraa uˈana. Ua aˈo te aposetolo Paulo i te mau kerisetiano no Iudea ‘eiaha e faarue i te mau haaputuputuraa’ i te hoê tau ratou i faaruru ai i te mau fifi rahi (Heb. 3:12, 13; 10:25). Ua ora na te mau kerisetiano no Philipi “i rotopu i teie nei ui piˈo e te mârô.” Teie râ, ‘ua anaana maite ratou mai te mau tiarama o te ao nei.’ (Phil. 2:15.) No te aha te mau kerisetiano no te senekele I i taa ê ai i te mau taata o to ratou tau? Ua vaiiho ratou ma te auraro maite e ia aratai-mǎrû-hia ratou e te varua moˈa, o tei turai ia ratou ia haaputuputu ‘no te faaitoito i te tahi e te tahi ia faatupu i te aroha e te mau ohipa maitatai.’—Heb. 10:24.
6 E nehenehe râ te umeraa o teie nei ao e haaparuparu i to tatou hinaaro e haaputuputu e to tatou mau taeae e e arue ia Iehova. Te titau-manihini-hia nei tatou ia auraro i te aratairaa o te varua o Iehova i teie tau veavea e, ia haere i te tairururaa i na mahana e toru. Ua faaoti anei tatou e haere atu e to tatou utuafare taatoa? E tia e ia faaitoito-tamau-hia to tatou here e to tatou faaroo. Te horoa nei Iehova i te mau matahiti atoa i te mau tairururaa no taua tumu ra.
7 E hoˈi tatou i te fare e te hoê taoˈa faufaa roa: Eaha ta tatou e nehenehe e rave ia fanaˈo rahi tatou i te tairururaa? Hoê noa pereota te pahonoraa: ia “haamau i te feruriraa.” E ere te haamauraa i te feruriraa i te ohipa ohie i roto i te ao arepurepu i teie mahana. E mea fifi paha no te mau taata apî oraora maitai ia haamau i to ratou feruriraa, e fifi râ te reira ta tatou paatoa e faaruru nei ia haere tatou i te hoê tairururaa mataeinaa. E nehenehe tatou e haamau ohie noa i to tatou feruriraa mai te peu e e faaineine tatou ia tatou. Ei hiˈoraa, e uiui tatou e: ‘Eaha te upoo parau o te oreroraa parau?’ E feruri hohonu anaˈe i nia i te reira. E ani tatou i te mau uiraa i muri nei e: ‘No te aha vau e haere ai i te tairururaa e eaha ta ˈu e rave i roto i na mahana e toru? E faataa anei au i ta ˈu mau po no te faaanaanatae ia ˈu, aore ra ua faanaho anei au ia navai to ˈu taime no te haamâha i te rohirohi e no te feruri i nia i te mau manaˈo faufaa o te porotarama?’
8 Ua pûpû te tumu parau ra “Feruri-hohonu-raa aore ra moemoeâraa?” i roto i Te Pare Tiairaa no te 1 no me 1984 (farani) i te tahi mau manaˈo tauturu ia nehenehe tatou e huti rahi mai i te haapiiraa i te mau putuputuraa; e nehenehe e taiohia e: “Ua riro mau iho â te aˈoraa i to ˈna feruriraa ei tuhaa faufaa roa.” Ia haamata te hoê taeae orero ia paraparau, e faaroo iho â tatou, tera râ, i te roaraa o te oreroraa parau, e nehenehe to tatou feruriraa e “ori haere.” Nafea ïa ia ore tatou e na reira?
9 E tia mau â ia faahiti faahou i te mau manaˈo tauturu horoahia i te mau matahiti i mairi aˈenei, no te mea e huru aravihi to te reira. Ia nehenehe tatou, e tutava tatou i te haamâha maitai i te rohirohi i te mau po atoa. E ere i te mea ohie noa no te mea e rave tatou i te tahi mau tereraa. Peneiaˈe te noho nei tatou i te hotela, e eita tatou e taoto oioi eita atoa e taoto maitai mai ta tatou i matau noa na i te fare. E nehenehe tatou e haamâha maitai i to tatou rohirohi maoti te hoê faanahoraa maitai.
10 Ua haapapuhia e faaohie te tapaopao-poto-raa i te mau manaˈo ia haamau i te feruriraa. Mai te peu e e papai outou e rave rahi manaˈo, eita roa ïa outou e faaroo i te mau manaˈo faufaa. Te aˈo atu nei matou ia outou ia rave i te mau nota mai te huru ra e e tia ia outou ia faataa poto noa te tairururaa i te hoê taata haapii i te Bibilia aore ra i te hoê taata aita i tae mai. Noa ˈtu e aita outou e manaˈo ra i te hoê taata taa maitai, e tia râ ia outou ia haamau i te hoê tapao ia rave anaˈe outou i te mau nota. I muri aˈe i te tairururaa, e ite paha outou i te mau taime no te paraparau no nia i te mau manaˈo faufaa o te porotarama na roto i te horoaraa i te faaiteraa i te mau melo o to outou utuafare. Mai te peu e e rave outou i te mau nota e e faaite outou ia vetahi ê i te mea ta outou i faaroo na, eita ïa e moe oioi ia outou i te mea ta outou i haapii. E mau maitai te hoê ohipa i roto i te feruriraa ia paraparauhia oia.
11 Noa ˈtu e eita te maa e faaineine-faahou-hia no tatou i te tairururaa, te vai noa nei râ te mau haamâuˈaraa, taa ê noa ˈtu te mau haamâuˈaraa no te mau tauihaa haapurororaa parau, te mau buka, e te vai atu â. Nafea e aufauhia ˈi teie mau haamâuˈaraa? Maoti ïa ta tatou mau ô, moni anei aore ra e parau moni papaihia no te mau “Ite no Iehova.” Ua tuea teie huru raveraa i te mea i papaihia i roto i te Salamo 96:8 e te Paraleipomeno 2, 31:12.
12 Te faahanahana nei tatou ia Iehova na roto i te hoê haerea ta ˈna e au: I te matahiti i mairi aˈenei, ua faahiti te mau taata rave ohipa i te mau hotela e i te mau vahi tairururaa i te mau parau haamaitai i nia i to tatou haerea. Ua parau te taata haapao o te hoê hotela e: “E mea oaoa iho â ia farerei faahou i te mau Ite no te mea e mau taata faaoromai e te rave amui nei ratou i te ohipa e te haapao nei ratou i ta ratou mau tamarii.” Ua parau te tahi atu taata e mea oaoa aˈe te mau Ite e te nahonaho maitai aˈe i te tahi atu â mau pǔpǔ. Noa ˈtu e ua riro te tairururaa ei haaputuputuraa faufaa roa ˈˈe i faatupuhia i roto i te tuhaa fenua, ua parau faahou oia e: “Mea iti aˈe te mau ohomuraa e te mau fifi [e te mau Ite] i te tahi atu â mau pǔpǔ nainai aˈe.”
13 I roto i te hoê hotela, ua faaite te hoê taata rave ohipa e i te hoê haaputuputuraa tei tupu na mua noa ˈˈe i ta matou tairururaa e rave rahi tauihaa tei paparari e tei eiâhia, noa ˈtu e to reira te taatoaraa o te feia rave ohipa. Area râ, ua parau oia no nia i ta tatou tairururaa e: “Aita matou i haapeapea no te mau Ite (...). Ia faaea anaˈe ratou i reira, e navai noa hoê aore ra e piti taata no te haapao tamau i te atuaturaa, e hau atu â e ani-noa-hia ia ratou ia ino anaˈe te tahi mau matini.”
14 Te hinaaro nei tatou e faaroo noa i taua mau huru manaˈo ra, tera râ, ma te peapea, e ere roa ˈtu mai te reira. Ua parau te hoê peretiteni o te hoê tairururaa e: “I muri aˈe i te mau rururaa, e rave rahi taurearea o te tahoê i te vahi tomoraa rahi [o te hotela] tae noa ˈtu i te maororaa po. E ata puai ratou e e tutuô. Te haapeapea nei te reira i te mau taata o te hotela (...) o tei riri hoi. Te horohoro nei te tahi mau taurearea na roto i te mau vahi haereraa taata, te haere nei na roto i te mau piha, te haapaaina nei i te mau opani e te paraparau puai nei.”
15 Te tahi atu fifi e ite-noa-hia ra i te mau matahiti atoa oia hoi e rave rahi taeae e tuahine o te hahaere nei na roto i te mau vahi haereraa taata i te roaraa o te mau rururaa. I te matahiti i mairi aˈenei, i te hoê tairururaa, ua itehia i roto i te hoê afata ô te hoê api parau papaihia e te hoê taata haapii i te Bibilia. Teie te taiohia ra: “Ua huru ê e ua inoino roa vau no te maniania e te rahiraa taata i roto i te mau vahi haereraa taata i te roaraa o te mau oreroraa parau; te paraparau noa ra vetahi e e haerea ino to ratou (...). Aitâ vau i riro atura ei Ite, ei taata haapii noa râ e te haapii ra ia mǎtaˈu e ia faatura i te Atua.” Parau mau, aita hoê noa ˈˈe i rotopu ia tatou e hinaaro ra e faaite e aita o ˈna e haafaufaa ra i te mau faanahoraa ravehia e Iehova no tatou.
16 E tia ia tatou ia uiui noa e: ‘Te tia nei au no vai, e no te aha vau e haere ai i te tairururaa?’ Te faaite nei ta tatou mau parau, to tatou haerea e to tatou huru i nia i te mau faanahoraa i te pae varua i te faito o to tatou huru maitai i te pae varua e o te haamoriraa i te Atua (Iak. 3:13; Petero 1, 2:2, 3, 12). Te ite-pinepine-hia nei e mea faaroo e mea faatura aˈe te mau taeae e te mau tuahine tei faaruru e rave rahi matahiti i te mau taotiaraa e te mau opaniraa i te mau tairururaa. Te faaea noa ra ratou i nia i to ratou parahiraa, te haapao maitai nei ratou i te mau oreroraa parau e te mau faahiˈoraa.
17 Te horoa nei to outou huru ahuraa e to outou huru pahereraa rouru i te hoê poroi: Tei roto teie faahaamanaˈoraa i te Samuela 1, 16:7 e: “E hiˈo hoi te taata i te huru i rapae au aˈe, area o Iehova, e hiˈo ïa i te aau.” No reira te haava pinepine nei te mau taata ia tatou ia au i to tatou huru i rapae. Te hiˈopoa maitai ra ratou i to tatou huru ahuraa e to tatou huru pahereraa rouru, ia haaputuputu iho â râ tatou no te haamori ia Iehova e ia haapiihia tatou no nia i te huru oraraa o te kerisetiano. E nehenehe te peeraa i te mau titauraa kerisetiano no nia i te ahu tano e riro ei ohipa fifi roa no te mau taurearea o te haere noa ra i te haapiiraa aore ra no te mau kerisetiano, i ta ratou vahi raveraa ohipa, o te amuimui ra e te mau taata e apee nei i te mau huru ahuraa apî.
18 Mea taa ê te huru ahuraa e te huru pahereraa rouru i te hoê fenua o te ao nei i te tahi atu fenua. Te farii nei te mau kerisetiano i te hoê ahu au maitai e te nehenehe. Na vai e faaoti i roto i taua tuhaa ra? E tia i te mau metua ia ite papu ia ore ta ratou mau tamarii e pee i te hiˈoraa o to ratou mau hoa haapiiraa. Ua noaa ia tatou i te mau aˈoraa maitatai no nia i teie tumu parau fifi no te rave i te mau faaotiraa ma te manaˈo tia. E mea maitai ia hiˈo faahou i te tumu parau ra “Te mau ahu: eaha to ratou faufaaraa no outou?” i roto i te A ara mai na! no te 8 no febuare 1987 (farani). Eaha tei itehia i te tahi mau tairururaa i te matahiti i mairi aˈenei?
19 I muri aˈe i te hoê o te mau tairururaa mataeinaa “Te mǎtaˈu paieti,” teie te manaˈo tei horoahia: “I teie matahiti, i te tairururaa, ua itehia e ua haere roa te mau taeae e te mau tuahine i mua no nia i te huru ahuraa, te huru pahereraa rouru e te haerea. (...) Tera râ, te vai noa ra te mau huru e tia ia faatitiaifarohia.” I te hopearaa o te tahi atu tairururaa, ua faaara te hoê tabula e mea rairai roa te mau ahu au ore, e mea turori te tahi mau huru ahuraa e ua paraparau te mau taata no rapae i nia i te reira. Ua oomo mai na vetahi feia i te mau ahu faaite rahi roa i te tapono e te arapoa e te piri roa i nia i te tino.
20 Mea au maitai e te tura te ahu o te rahiraa o te mau taeae e te mau tuahine i te mau vahi tairururaa. Tera râ, ia tae ratou i te hotela aore ra i te fare tamaaraa, te vai ra, a amo noa ˈi i te parau i pinehia i nia i te ahu, tei oomo i te hoê “piriaro, te mau piripou avae roa patiti tahito, hoê piripou avaˈe poto roa, aore ra (...) te mau ahu tei matara apî aita hoi te hohoˈa e tano ra no te mau tavini o te Atua.” Mai te peu e e ite te mau matahiapo e te oomo nei vetahi i teie mau huru ahu i roto i ta ratou mau faaanaanataeraa, e mea maitai e na mua ˈˈe i te tairururaa e faahaamanaˈo ia ratou ma te mǎrû, e ma te papu atoa râ, e ere mea tano teie huru ahuraa, i te mau mahana iho â e haere ai ratou i te hoê tairururaa mataeinaa. A hiˈopoa i teie mau aˈoraa no nia i te huru ahuraa e te haerea e te feia e haapii ra i te Bibilia e o outou e o te hinaaro ra e haere i te tairururaa.
21 Hotela: A haamanaˈo e e tia ia outou ia faaoromai e ia faaite i te huru maitai i nia i te feia rave ohipa o te hotela. E rohirohi paha outou no te tereraa e e rave rahi atoa paha taata e tiai ra i te vahi fariiraa o te hotela, tera râ, e itehia to outou faaoromai. E mea faufaa roa ia hiˈopoa te feia poro e te mau taata ta ratou e haapii ra i te Bibilia i te api hau o Te taviniraa no te Basileia no te avaˈe tenuare 1995 no nia i te mau faanahoraa i te pae o te vahi faaearaa.
22 Mau taviri hohoˈa video e mau tauihaa haruharu: E mea maitai ia faahaamanaˈo i te tahi mau aˈoraa no nia i te faaohiparaa o te mau taviri hohoˈa video e te mau tauihaa haruharu. A faatura atoa ia vetahi ê ia faaohipa anaˈe outou i te hoê taviri hohoˈa video, hoê taviri hohoˈa video e tauihaa haruharu nainai to nia iho aore ra te tahi atu tauihaa haruharu. E nehenehe outou e haapeapea i te tahi atu mau taata ia hahaere anaˈe outou i te roaraa o te mau rururaa, e i te tahi mau taime ia faaharuharu atoa outou mai to outou parahiraa. Eiaha roa ˈtu e tamau te hoê noa ˈˈe tauihaa haruharu noa ˈtu eaha te huru i nia i te tereraa uira aore ra te faanahoraa haapurororaa parau a te tairururaa, eiaha atoa ia vaiiho i nia i te eˈa aore ra mau vahi haereraa taata. Na te taata tataitahi e faaoti e faaharuharu anei o ˈna aore ra eita i te mau tuhaa o te tairururaa e taua mau tauihaa ra. E parau mau e nehenehe tatou e haamanaˈo faahou i te mau taime oaoa ia mataitai aore ra ia faaroo tatou i muri iho i taua mau tauihaa haruharu ra. Tera râ, e tia ia faaohipa i taua tauihaa ra ma te vai ara eiaha e haapeapea ia vetahi ê e eiaha atoa e haapao rahi roa i te reira e aita i hutihia mai i te haapiiraa faufaa roa ˈˈe i te tairururaa. Ia hoˈi outou i te fare, e taime anei to outou no te mataitai aore ra no te faaroo i ta outou mau faaharuharuraa? E ite paha outou e navai noa ia rave i te mau nota.
23 Te mau parahiraa: I te roaraa o te tairururaa mataeinaa “Te mǎtaˈu paieti,” ua tapao anei outou i te hoê haereraa i mua no nia i te faaherehereraa i te mau parahiraa? Ua itehia te tahi mau haereraa i mua i roto i taua tuhaa ra, e mea faufaa noa râ ia tapea i teie aˈoraa i roto i te feruriraa e: E FAAHEREHERE NOA I TE MAU PARAHIRAA NO TO ˈNA UTUAFARE ANAˈE E NO TE FEIA I HAERE MAI NA MURI IA TATOU I ROTO I TE PEREOO. Tei te mau vahi tairururaa tatou no te mea ua titauhia mai tatou e te Taiete. Tera râ, te faaite ra anei tatou i te here e te haapao ra anei tatou ia vetahi ê ia faaherehere tatou i te hoê parahiraa e aita tatou i papu e e faaohipahia te reira? Eiaha e inoino mai i te mea aita matou i pahono i te mau aniraa a te feia maˈi, mai te maˈi tatiraa, na roto i te faaherehereraa i te mau piha e te mau parahiraa i te tahi atu mau vahi faataahia.
24 I te mau tairururaa atoa, e ravehia te mau faanahoraa no te feia e hinaaro taa ê to ratou, mai te feia ruhiruhia e te feia hapepa. Eiaha e parahi i nia i te mau parahiraa tei faataahia no ratou mai te peu e aita outou e faaî ra i te mau titauraa. Ia vai ineine atoa outou no te tauturu ia ratou ia imi i te hoê parahiraa mai te peu e o ratou anaˈe te haereraa mai.
25 A faanaho i te afai i te maa na outou: Ua faataahia i roto i te api hau o Te taviniraa o te Basileia no te avaˈe febuare 1995 te tumu i ravehia ˈi taua faanahoraa apî ra e ua horoahia i te mau manaˈo tauturu maitatai e nafea te taata tataitahi ia afai mai i te maa e te inu i te tairururaa mataeinaa. E mea maitai eiaha o tatou noa te haapii i teie api hau, ia hiˈopoa atoa râ tatou e te feia ta tatou e haapii ra i te Bibilia e o te hinaaro ra e haere i te tairururaa. E mea faufaa ia ite te mau taata haapii i te Bibilia e e tia i te feia atoa e haere i te tairururaa ia afai i te maa.
26 No te faahaamanaˈo noa i te tahi mau manaˈo, teie te tahi mau maa tei titauhia ia afai mai no te amu i te avatea: Te mau maa mama, ohie e te haapaia mai ta te mau taata e afai nei i ta ratou vahi raveraa ohipa, mai te mau faraoa inai, te mau maa hotu mǎrô, te mau faraoa rii e te mau maa hotu apî. No te mau inu, e taofe paha, te mau sodas, te pape vaiharo aore ra te pape ta outou e manii i roto i te mau farii eita e parari aore ra te mau thermos. Mai te peu e e titauhia, e nehenehe e afai mai i te mau afata faatoetoe ia tuuhia iho â râ i raro aˈe i te hoê parahiraa. Eiaha e haere i roto i te Piha o te mau tairururaa e te mau afata faatoetoe rarahi a te utuafare, te mau ava e te mau farii mohina. Eita e tano ia tamaa aore ra ia amuamu i te roaraa o te mau rururaa. E faatura-ore-raa ïa te reira no te maa i te pae varua tei faaineinehia no tatou.
27 E ara atoa tatou eiaha e tunu i te maa i roto i to tatou piha i te hotela, taa ê noa ˈtu e te vai ra te hoê vahi tunuraa maa. E mea maitai ia haamanaˈo e ua faanahohia te maororaa o te taime faafaaearaa i te avatea ia nehenehe tatou e tamaa ma te mama e e fanaˈo i te auhoaraa o to tatou mau taeae e mau tuahine. I te mea e tavini tatou no Iehova, te taa ra ia tatou e i te mau tairururaa e na nia ˈˈe te maa i te pae varua i te mau ohipa i te pae materia, e e faanaho ïa tatou ia tatou iho no te reira.
28 E tupu te tairururaa mataeinaa matamua “Te feia e arue i te Atua ma te oaoa” i te 21 no tiurai 1995. Ua oti anei ta outou mau faaineineraa, e ua ineine anei outou no te haafaufaa i na mahana oaoa e toru o te auhoaraa o te mau taeae e mau tuahine e te mau ohipa maitatai i te pae varua? Te pure nei matou ma te aau rotahi ia Iehova ia haamaitai i ta outou mau tutavaraa no te apiti i pihai iho i to outou mau taeae e mau tuahine i te tairururaa mataeinaa i reira tatou e ite ai nafea ia arue i te Atua ma te oaoa.
[Box on page 6]
Tairururaa mataeinaa—Faahaamanaˈoraa
Bapetizoraa: E parahi te feia e bapetizo i nia i te mau parahiraa i faataahia no ratou na mua ˈˈe i te haamataraa o te rururaa no te poipoi mahana maa. Ua itehia e te oomo nei vetahi i te mau ahu tura ore e o te faaino ra i te faufaaraa o te bapetizoraa. E rave te taata tataitahi e bapetizo i te hoê ahu hopuraa au maitai e te hoê tauera. Ia oti anaˈe te oreroraa parau e te pure a te taeae orero, e horoa te peretiteni o te rururaa i te mau faaueraa poto noa i te feia e bapetizo, e i muri iho e ani oia i te feia i putuputu mai ia himene. I muri aˈe i te himeneraa o te tuhaa hopea, e aratai te mau melo o te pǔpǔ fariiraa taata i te feia e bapetizo i te vahi e ravehia te bapetizoraa. I te mea e ua riro te bapetizoraa no te faataipe i te pûpûraa ia ˈna iho ei ohipa i rotopu i te taata iho e o Iehova, aita i faanahohia te mau “bapetizoraa tapǔpǔ” i reira e piti taata aore ra hau atu e tauahi ai te tahi e te tahi aore ra e tapea ˈi i to te tahi e to te tahi rima ia taumihia ratou i raro i te pape.
Parau e pinehia i nia i te ahu: A tamau i te parau e pinehia i nia i te ahu no te matahiti 1995 i te tairururaa e tae noa ˈtu i te mau tere i rotopu i te tairururaa e to outou vahi nohoraa. E horoa pinepine te reira i te hoê faaiteraa maitai roa. E ani outou i te mau parau na roto i ta outou amuiraa, no te mea eita e noaa mai i te mau tairururaa. Eiaha e haamoe i te afai i ta outou parau “Mau faaueraa i te pae rapaauraa—Eiaha te toto.” E rave atoa mai te mau melo o te Betela e te mau pionie i ta ratou Parau tiaraa e tonoraa.
Vahi faaearaa: IA FIFI-NOA-HIA ˈTU OUTOU E TE HOÊ HOTELA, a faaara ma te haamarirau ore i te tiaau haapao i te tuhaa faaearaa i te roaraa o te tairururaa ia tauturu oia ia outou ia faaafaro oioi i te reira. E ara te taeae papai parau o te mau amuiraa atoa ia hapono-oioi-hia te mau Aniraa o te piha no te mau tupuraa taa ê i te vahi nohoraa tano o te tairururaa. Mai te peu e e tia ia outou ia faaore i te hoê tapaoraa i te hoê piha no te hoê tupuraa taa ê, a faaite oioi atu i te taata e farii mai ia outou aore ra i te hotela e i te tuhaa haapao atoa i te vahi faaearaa o te tairururaa, ia horoahia te piha no vetahi ê.
Mau pereoo turairai tamarii e mau parahiraa e nehenehe e opi: I roto e rave rahi vahi, e opanihia ia faaohipa i te mau pereoo turairai tamarii i te mau haaputuputuraa huiraatira. Aita te mau ture i te pae no te parururaa e faatia ra ia vaiiho-noa-hia te reira i roto i te mau vahi haereraa taata, i roto i te mau eˈa aore ra te mau area i rotopu i te mau parahiraa. I te mea hoi e nehenehe teie mau vahi e apǐ roa i te taata, e mea atâta te mau pereoo turairai tamarii no te mau aiû iho e te feia e topa ˈtu i nia iho. A ara ia ore ia hopoihia mai te reira i te vahi tairururaa. E faatiahia râ te mau parahiraa tamarii aore ra te mau parahiraa e nehenehe e tuuhia i roto i te pereoo uira, no te mea e nehenehe te mau metua e tuu atu i nia i te hoê parahiraa i pihai iho ia ratou. A ara ia ore e hopoi atoa mai i te mau parahiraa e nehenehe e opi. E riro te reira ei atâtaraa e eita e faatiahia ia faaohipa i te reira i te haaputuputuraa rarahi huiraatira. E mauruuru-rahi-hia to outou tahoêraa mai i roto i taua nau tuhaa e piti ra.
Feia rave ohipa: E nehenehe anei outou e faaherehere i te tahi taime i te tairururaa no te tauturu i te hoê o te mau tuhaa? E nehenehe tatou e haafaufaa i to tatou taime e e oaoa rahi mai te peu e te tavini ra tatou i to tatou mau taeae, te tahi tau hora noa. Mai te peu e te hinaaro nei outou e tauturu mai, a haere atu ïa e farerei i te feia e haapao i te tuhaa no te feia rave ohipa i te tairururaa. E nehenehe atoa te mau tamarii i raro mai i te 16 matahiti e rave atoa i ta ratou tuhaa ma te rave i te ohipa na muri i to ratou metua tane, te metua vahine aore ra te tahi atu taata paari.
Faaararaa: Ma te ara maite i te mau fifi e nehenehe e tupu mai, e arai tatou i te mau peapea faufaa ore. E pinepine te feia eiâ e te tahi atu mau taata manaˈo ino i te tamoemoe i te feia apî no taua vahi ra. A ponao noa i te mau opani pereoo e eiaha roa ˈtu e vaiiho i te mau taoˈa ia itehia e te taata. E hoonahia te taata eiâ e te feia eiâ i roto i te mau pute i te mau haaputuputuraa rarahi. E ere i te huru paari ia vaiiho i te hoê taoˈa faufaa i nia i te parahiraa o to outou pereoo. Eita outou e ite e mai te peu e e mau kerisetiano pauroa te feia e haaati ra ia outou. No te aha e tamata ˈi i te hoê taata? Ua faaite atoa mai te tahi mau hiˈopoaraa i te feia eita e manaˈohia o tei huti i te mau tamarii apî i rapae au i te mau vahi tairururaa. A HAAPAO I TA OUTOU MAU TAMARII.
I roto e rave rahi hotela te vai ra te afata teata taaihia i te niuniu uira o te pata pinepine nei i te mau hohoˈa hairiiri e te faufau. Eiaha tatou e topa i roto i taua marei ra, e eiaha e faatia i te mau tamarii ia mataitai i te afata teata i roto i te piha o ratou anaˈe.
Eiaha e niuniu atu i te feia haapao o te mau vahi e tupu ai te tairururaa no te ani i te mau haamaramaramaraa. Mai te peu e eita e itehia e outou te mau haamaramaramaraa i pihai iho i te mau matahiapo, a papai i te tuhaa haapao i te vahi faaearaa o te tairururaa e tei te taeae papai parau ra o te mau amuiraa atoa te vahi nohoraa.