“Te mau vea o te hau a te Atua”—Tairururaa mataeinaa 1996
1 Eita e ore e e tauturu te tairururaa mataeinaa o teie matahiti ia tatou ia atuatu i te hau a te Atua e e faaite atoa mai i ta tatou tuhaa i te pae no te tautururaa i te taata ia fanaˈo i taua hau ra. Mai ta Te taviniraa o te Basileia no tenuare 1996 i faaite, teie te upoo parau o taua tairururaa ra, “Te mau vea o te hau a te Atua.” Ua rave anei outou i te mau faanahoraa ia ore outou ia mairi?
2 E tairururaa e toru mahana: Ua papu ia matou e e haafaahiahia roa outou i te tairururaa i teie matahiti e e hoˈi atu outou i te fare ma te itoito apî. (Par. 2, 7:10) I teie matahiti, e toru atoa mahana te tairururaa. Ua ani aˈena anei outou i ta outou tau faaearaa ohipa ia tae atu outou i na mahana e toru?
3 Te horoa ra Te Pare Tiairaa o te 15 no febuare 1996 i te taio mahana e te vahi e tupu ai te mau tairururaa i Polinesia nei. Ua faaara aˈena te papai parau o ta outou amuiraa i teihea tairururaa ta outou e haere atu.
4 E haamata te tairururaa i te mau mahana atoa i te hora 9 e te afa, e e faaoti i te sabati i te area o te hora 4. E matara te mau opani i te hora 8. O te feia anaˈe e ohipa taa ê ta ratou, te faatiahia ia tomo na mua ˈˈe i tera hora, teie râ, eita ratou e faatiahia ia faaherehere i te mau parahiraa hou te vahi tairururaa e matara ˈi no te taatoaraa o te taata. E aroha anei tatou i to tatou mau taeae ruhiruhia e te huma, na roto i te vaiihoraa i te mau parahiraa i te mau vahi ohie aˈe e te haumǎrû aˈe na ratou? Eiaha ia moehia, “eita [te here] e imi i te maitai no ˈna iho.”—Kor. 1, 13:4, 5; Phil. 2:4.
5 E faaoˈihia anei tatou? I muri aˈe i te faahitiraa i te Maseli 27:17, “na te auri i [faaoˈi] i te auri,” teie ta Te Pare Tiairaa o te 15 no atete 1993 i parau: “Ua riro tatou mai te mau mauhaa te tia ia faaoˈi-tamau-hia. I te mea e e titau te faaiteraa i te here no Iehova e te raveraa i te mau faaotiraa niuhia i nia i to tatou faaroo ia faataa ê mai tatou i teie nei ao, e tia ia [ite-papu-hia te taa-ê-raa i rotopu ia tatou e] te pae rahi o te taata.” Nafea ia faaohipa i teie aˈoraa?
6 Mea taa ê tatou i to teie nei ao e e tia ia vai noa tatou mai te reira. E tia ia tatou ia tamau noa i te tutava, mai te peu e e hinaaro tatou ia itoito no te mau ohipa maitatai. (Tito 2:14) No reira ïa te tumu parau o Te Pare Tiairaa i faahitihia, i parau ai e: “Ia apiti atu tatou i te feia o te here nei ia Iehova, e faaoˈi tatou i te tahi e te tahi—e faaaraara tatou te tahi i te tahi i te here e te mau ohipa maitatai.” O te tairururaa mataeinaa hoê o te mau faanahoraa ta Iehova e rave nei no te tauturu ia tatou ia faaoˈi i to tatou huru pae varua. Eita e tia ia tatou ia mairi i te hoê noa ˈˈe tuhaa.
7 A faaite i te paari na roto i te faarooraa: Te faarooraa, e aravihi teie te tia ia faaohipahia. Te parauhia ra e e haamanaˈo te hoê taata faito au noa, fatata te afaraa noa o te parau o ta ˈna i faaroo, noa ˈtu te ara-maite-raa ta ˈna i horoa no te faaroo. I teie mahana, te tuuhia ra te tapao i nia i te mau faaanaanataeraa manaˈo; no reira e mea fifi paha no tatou ia haamau maoro i to tatou feruriraa i nia i te hoê mea. E nehenehe anei tatou e tamata i te haamaitai i to tatou aravihi no te haamau i to tatou feruriraa, peneiaˈe ia parahi tatou i rotopu e rave rahi taata no te faaroo i te hoê taata e paraparau ra? Mai te peu e, ia hoˈi atu outou i te fare, e anihia mai outou ia faataa poto mai i te mahana tataitahi o te tairururaa, e nehenehe anei ta outou? Nafea tatou ia haamaitai i to tatou aravihi no te faarooraa, ia nehenehe tatou e haapao maitai i te mau tuhaa tataitahi e vauvauhia mai i te tairururaa?
8 Mea faufaa ia faaite i te anaanatae hohonu, ahiri aita, eita ta tatou e nehenehe e faaohipa i teie ô no ǒ mai i te Atua ra, oia hoi te mehara. Ei hiˈoraa, ia rahi atu tatou i te anaanatae i te hoê tumu parau, e mea ohie aˈe ïa ia haamanaˈo i te mau tuhaa faufaa roa ˈˈe o te hoê oreroraa parau aore ra o te hoê tuhaa o te porotarama. Teie râ, tei te huru ïa o te ara-maite-raa taa ê ta tatou e horoa i te mau mea tei riro ei haamaitairaa no tatou ia faaroo i te mau tairururaa mataeinaa. Ua taaihia to tatou huru pae varua i teie nei e to tatou tiaturiraa no a muri aˈe, i te anaanatae taa ê e te ara-maite-raa ta tatou e faaite no te tuhaa tataitahi o te tairururaa. I te mau tairururaa, e haapiihia mai tatou i te mau eˈa o Iehova, e e fanaˈo tatou i te mau faaueraa e faataa mai e nafea ia rave i te hoê ohipa faaoraraa. (Tim. 1, 4:16) A feruri na e tei nia outou i te hoê pahi, e mea puai te miti no te vero. E au te mau parau tǎpǔ a Iehova i te tutau paari maitai o te tiaturiraa. Mai te peu e eita te hoê taata e faaroo maitai i te mau haaputuputuraa kerisetiano e e nevaneva haere to ˈna feruriraa, peneiaˈe e erehia oia i te mau aˈoraa aore ra i te hoê haapiiraa e horoa mai i te mau manaˈo faufaa roa te nehenehe e paruru ia ˈna i te paremoraa i te pae varua.—Heb. 2:1; 6:19.
9 I roto e rave rahi vahi o te ao nei, te rave nei to tatou mau taeae i te mau tutavaraa rahi i te pae materia no te tae atu i te mau putuputuraa. Mea putapû iho â râ ia ite ia ratou ia faaroo maitai i te mau tairururaa. Teie râ, i te tahi atu mau vahi, te faahuehue nei vetahi i te feia i ruru mai na roto i te hahaereraa na te vahi o te tairururaa i te mau taime rururaa. E tae mai vetahi e ua mairi te hora. I te tahi mau tairururaa i tupu, mea fifi roa ia faaroo i te mau minuti matamua o te rururaa, no te mea e rave rahi taata te hahaere noa ra na roto i te mau eˈa haereraa taata e na muri mai i te piha tairururaa. E ere râ hoi te mau taeae e tuhaa ohipa ta ratou, e ere atoa te mau mama e haapao ra i ta ratou mau tamarii nainai. Mea pinepine, te tumu o te faahuehueraa, o te feia ïa e paraparau noa ra. I teie matahiti, e ara maitai aˈe te mau taeae haapao i te fariiraa taata i teie fifi, e te tiaturi nei matou e, ia ani mai te peretiteni ia haere e parahi, e haere atu iho â te mau taata atoa. Te haamauruuru nei matou ia outou no to outou tururaa mai i roto i teie tuhaa.
10 Eaha te mau aˈoraa ohie ia faaohipa e tauturu ia tatou ia faaroo maitai aˈe i te tairururaa e ia haamanaˈo hau atu â i te mau manaˈo e vauvauhia mai? E tano noa iho â te mau parau i horoahia ˈtu i te mau matahiti i mairi aˈenei: a) A haamanaˈo i te tumu matamua no reira outou i haere mai ai i te oire e tupu ai te tairururaa. E ere no te faaanaanatae ia outou, no te faaroo râ e no te haapii. (Deut. 31:12) A tamata i te taoto maitai i te mau po atoa. Mai te peu e ua rohirohi roa outou ia haere mai outou i te tairururaa, e mea fifi ïa no te haamau i to outou feruriraa. b) Ia tae oioi mai outou ia navai maitai te taime no te tapea i to outou pereoo e no te haere e parahi na mua ˈˈe i te haamataraa o te rururaa. Mai te peu e e horo outou e parahi i te minuti hopea, e mairi iho â ïa outou i te omuaraa. c) A tapao poto noa i te mau manaˈo faufaa roa ˈˈe. Mai te peu e e tapao rahi roa outou i te parau, eita outou e faaroo maitai. Ia papai outou, a ara ia ore outou ia mairi i te tahi mau manaˈo no te mea te haapao rahi roa ra outou i ta outou mau tapaopaoraa. d) Ia faahitihia mai te hoê tuhaa o te tairururaa, ia ineine noa outou i te faaroo atu ma te anaanatae rahi. A aniani ia outou iho: ‘Eaha ta ˈu e haapii i roto i teie tuhaa no te faarahi i to ˈu mauruuru e to ˈu here no Iehova? Nafea teie mau haamaramaramaraa ia tauturu ia ˈu ia faatupu hau atu â i te huru taata apî? Nafea te reira ia tauturu ia ˈu ia haamaitai i ta ˈu taviniraa?’
11 Te hoê haerea o te faanehenehe i ta tatou taviniraa: Ua faaitoito Paulo ia Tito ia riro “ei hiˈoraa i te mau ohipa maitatai atoa ra.” Na roto i te faaiteraa i te taiva-ore-raa i roto i ta ˈna haapiiraa, e faaitoito ïa Tito ia vetahi ê ‘ia faanehenehe te [haapiiraa] a te Atua, to tatou Ora, i te mau mea atoa ra.’ (Tito 2:7, 10) I te mau matahiti atoa, te fanaˈo nei tatou i te mau faahaamanaˈoraa auhoa e faaite ra ia tatou no te aha e mea faufaa ia faaite i te hoê haerea e au i te hinaaro o te Atua ia haere tatou i te tairururaa, e tae noa ˈtu i te mau hotela, te mau fare tamaaraa e i te vahi o te tairururaa. I te matahiti i mairi aˈenei, ua faaroo faahou matou i te tahi mau parau maitatai ta matou e hinaaro e faaite atu.
12 Ua parau te hoê fatu hotela: “E mea oaoa roa na matou ia haere mai te mau Ite no te mea e feia faaoromai ratou, e turu mai ratou ia matou e e haapao maitai ratou i ta ratou mau tamarii.” Ua parau te hoê taata farii taata no te hoê hotela e “e ohie-roa-hia [ta ˈna ohipa] ia haere mai te mau Ite e tapao i to ratou iˈoa ia tae mai ratou aore ra ia faarue ratou i te hotela no te mea, noa ˈtu e e tia ia ratou ia tiai, e faaite noa ratou i te mau peu mataitai, te faaoromai e eita ratou e amuamu.” I Nouvelle-Angleterre, ua maere roa te hoê vahine i te haerea o te mau taurearea Ite hoê â ta ratou hotela; ua ani atura oia i te mau buka no nia i ta tatou faanahonahoraa.
13 Teie râ, e tia â ia tatou ia haamaitai i roto i te tahi mau tuhaa. Te hinaaro nei matou e faatia ˈtu i te tahi mau parau i faataehia i te Taiete. Ua faaite mai te hoê tiaau ratere e e tia ia haapao maitai atu â i te mau tamarii a te mau Ite no Iehova i te mau hotela. Te horohoro nei te tahi na roto i te mau vahi haereraa taata, te paiuma nei e te pou nei na roto i te mau piha hiviraa taata, te maniania nei na te hiti o te vahi hopuraa (piscine) e e faaea noa ratou i roto i te pape i muri aˈe i te hora opaniraa, e te faahuehue nei te reira i te feia e taoto ra i te hotela. E tia ia tatou ia haapii i ta tatou mau tamarii e, eita tatou e faaite i te haerea kerisetiano te tahi noa mau hora i te mahana. Eita e faaea ia faarue anaˈe tatou i te tairururaa. E kerisetiano tatou e 24 hora i nia i te 24. E haerea tura to tatou i te hotela, i te fare tamaaraa e na nia i te purumu, hoê â huru e ia parahi tatou e to tatou mau taeae i te taime rururaa, ia faaroo tatou i te haapiiraa a Iehova.—Isa. 54:13; Pet. 1, 2:12.
14 Noa ˈtu e aita faahou te tuhaa no te maa i te mau tairururaa, mea rahi â te mau haamâuˈaraa e ravehia nei no te aufau e rave rahi tauihaa. Na ta tatou mau ô e aufau nei i teie mau haamâuˈaraa. Ua haere mai te hoê tuahine e tamarii taurearea ta ˈna i te tairururaa e aita ta ˈna moni i rahi. Teie râ, ua horoa oia e ta ˈna atoa mau tamarii i ta ratou tauturu na roto i te tahi ô iti. Na tatou tataitahi e faaoti eaha ta tatou e rave i roto i teie tuhaa, tera râ, ua ite matou e te taa ra ia outou i teie mau faahaamanaˈoraa.—Ohi. 20:35; Kor. 2, 9:7.
15 Itehia na nia i to tatou mau ahu: E faaite to tatou mau ahu i to tatou nei huru e to tatou manaˈo no nia ia vetahi ê. Te farerei nei te rahiraa o te mau taurearea e e rave rahi taata paari i te fare haapiiraa aore ra i te vahi raveraa ohipa, i te mau taata e oomo nei i te ahu tei pee i te peu apî e te haapaoraa ore. I te mau matahiti atoa, te huru ê noa ˈtura te huru faaahuraa, e mea au ore roa atoa. Mai te peu e eita tatou e haapao, mea ohie roa tatou ia faahemahia e te feia no teie nei ao e haaati ra ia tatou, e ia pee atoa i to ratou huru faaahuraa. E rave rahi huru ahu te ore e tano no te mau putuputuraa no te haamoriraa. I muri aˈe i te hoê o te mau tairururaa o te matahiti i mairi aˈenei, ua faataehia mai te hoê poroi haamauruururaa, tera râ, te na ôhia ra i muri iho e: “Te maere nei au e no te aha râ e rave rahi tamahine mea poto roa to ratou ahu, fatata e ite-roa-hia te titi, e e haere roa mai te moturaa o te ahu i nia.” E mea papu maitai e te hinaaro nei tatou paatoa e oomo i te ahu e au i te mau tavini kerisetiano, i te tairururaa iho e ia faafaaea atoa tatou ia oti te tairururaa. Mea maitai ia feruri tatou i te mau taime atoa i te aˈoraa a te aposetolo Paulo ia faanehenehe ma “te ahu e au ra, ma te faaieie ore, e te haapao maitai.”—Tim. 1, 2:9.
16 Na vai e faataa e eaha “te ahu e au” e “te faaieie ore”? E ore tatou e faaieie, ia noaa ia tatou “te manaˈo aifaito, te haehaa, no nia i to tatou tiaraa.” Te na ô faahou ra te hoê titionare e, te taata faaieie ore, “eita [oia] e faaiteite rahi roa” ia ˈna. Eita te Taiete, eita atoa te mau matahiapo e haamau i te mau ture no nia i te ahu aore ra te huru faaneheneheraa i te rouru. Teie râ, eita anei e tia i te kerisetiano e ere to ˈna huru ahu i te mea ieie ore, e ere atoa i te mea tura, ia putapû? (Hiˈo Philipi 1:10.) Eita e tia i to tatou ahu e te huru o to tatou rouru, ia huti rahi roa i te ara-maite-raa o te taata. E tia ia au maitai to tatou faaetaraa, eiaha râ ia au roa i to teie nei ao aore ra ia faaturori i te taata. I te mea e e tavini tatou no te parau apî maitai, e faahanahana tatou ia Iehova e e horoa tatou i te hoê hiˈoraa maitai no ta ˈna faanahonahoraa na roto i te faaneheneheraa e te pahereraa rouru e au i te tau a faaea ˈi tatou i te oire o te tairururaa mataeinaa. E faaite ïa te mau metua i te hiˈoraa maitai e e ara atoa ratou e ia oomo mai ta ratou mau tamarii i te ahu e au no te tairururaa. E horoa te mau matahiapo i te hiˈoraa maitai e e ineine atoa ratou i te horoa i te aˈoraa auhoa mai te peu e e titauhia.
17 Pata hohoˈa, taviri video, e matini haruharu: E nehenehe e faaohipa i te mau pata hohoˈa e vetahi atu mau matini haruharu, a faatura ˈtu râ i te tahi atu feia i ruru mai. Mai te peu e e tia tatou no te haere e pata i te mau hohoˈa i te taime rururaa, e faahuehue tatou i te tahi atu feia e tutava ra i te faaroo, hau atu râ, e mairi atoa tatou i te hoê tuhaa o te tairururaa. I te rahiraa o te taime, e rahi atu tatou i te faufaahia i te mea e parauhia ra ia faaroo maitai tatou i te mau taeae orero e ia papai tatou i te mau tapaopaoraa poto noa. Peneiaˈe e haruharu tatou i te tairururaa no te hoê taeae aore ra te hoê tuahine te ore e nehenehe e faarue i to ˈna fare; teie râ, mai te peu e no tatou iho, e ite atu tatou e, i muri aˈe i to tatou haamâuˈaraa ehia hora no te haruharu i te tairururaa, ia hoˈi atu tatou i te fare, aita to tatou e taime no te faaroo aore ra no te mataitai i te ripene ta tatou i haruharu. Eiaha roa ˈtu te tahi matini haruharu, noa ˈtu eaha te huru, ia tamauhia i nia i te faanahoraa uira aore ra te faanahoraa haapurororaa parau o te tairururaa, aore ra ia faaapǐapǐ i te mau eˈa e te mau vahi haereraa taata aore ra ia tuuhia i te vahi e eita te taata e ite faahou i mua.
18 Parahiraa: Te ite-noa-hia ra te mau vahi maitatai i te pae no te faaherehereraa i te mau parahiraa. I te matahiti i mairi aˈenei, ua haapao te rahiraa o te feia i ruru mai i teie faaueraa: E FAAHEREHERE NOA I TE MAU PARAHIRAA NO TO ˈNA UTUAFARE ANAˈE E NO TE FEIA I HAERE MAI NA MURI IA TATOU I ROTO I TE PEREOO. I te mea e mea rahi tei haapao i te reira, ua ite paha outou e mea ohie aˈe no outou. Te mea faufaa roa ˈtu â, ua faaoaoa to outou tururaa mai, ia Iehova e te “tavini haapao maitai” te horoa nei i te maa pae varua.—Mat. 24:45.
19 Te rahi noa ˈtura te mau taeae tei maˈihia e te titau nei i te mau rapaauraa taa ê. Te haere mai nei vetahi i te tairururaa e to ratou parahiraa huira e te hinaaro nei ratou i te tauturu a to ratou mau fetii. Te rapaauhia nei vetahi no te mau maˈi tupu tamau, mai te mau maˈi mafatu. Mea putapû mau ia ite i teie mau taeae e teie mau tuahine ta tatou i here, ia tae mai i te tairururaa, ma te hinaaro papu eiaha ratou ia erehia i te maa pae varua. Teie râ, ua itehia e ua tupuhia vetahi i te maˈi i te tairururaa, e aita hoê aˈe melo no to ratou utuafare aore ra no to ratou amuiraa i reira no te tauturu ia ratou. I te tahi mau taime, ua titauhia ia faaara ru atu te tuhaa haapao i te tairururaa i te feia utuutu maˈi no te faauta i te hoê taeae aore ra te hoê tuahine i te fare maˈi. Na mua roa ˈˈe, tei te mau melo o te utuafare e te mau fetii piri te hopoia e aupuru i te feia i roohia i te hoê maˈi tupu tamau. Aita te tuhaa rapaauraa ru i faanahohia no te haapao i te feia i roohia i te maˈi tupu tamau. Mai te peu e te hinaaro ra te hoê melo o to outou utuafare i te mau rapaauraa taa ê, a ara ia ore oia ia faaea noa o ˈna anaˈe iho, ia farerei-noa-hia ˈtu te hoê tupuraa ru. Hau atu, i te tairururaa, eita e faataahia te mau piha taa ê no te feia e maˈi tati (allergies) to ratou e haafifi ra ia ratou ia parahi i te mau parahiraa matauhia. E ara te mau matahiapo i te feia atoa, i roto i ta ratou amuiraa, e titau nei i te mau aupururaa taa ê e e haapao ratou ia rave-atea-hia te mau faanahoraa papu no te tauturu ia ratou.
20 Maa: Ua faaroohia te mau parau haapopou no nia i te mau vahi maitatai ia afai mai te taata tataitahi i ta ˈna maa. Ua papai te hoê taeae e: “E haamaitairaa rahi ta ˈu e ite ra i te pae varua. E nehenehe ïa taua taime e taua itoito atoa ra e faataahia no te pae varua. Aita vau i faaroo aˈe i te tahi parau faahapa.” Ua parau te hoê tuahine e: “Na roto i te hiˈoraa, e au mau taeae e, te faaitoito nei outou i te kerisetiano tataitahi ia hiˈopoa ia ˈna iho e ia ite nafea oia ia faaohie i to ˈna oraraa e ia faarahi i ta ˈna ohipa teotaratia.” Ua papai te hoê tiaau ratere no nia i te faanahoraa tahito no te maa e: “E te faanahoraa tahito ra, e rave rahi taeae tei mairi i te tairururaa taatoa.” No nia i te maa ta te mau taeae i hoo mai, ua papai te hoê matahiapo e: “Ua noaa ta ratou maa i hinaaro e aita ratou i tiai aˈe.” E ua papai te tahi tuahine e: “I muri aˈe i te mau rururaa, e mea hau e te huehue ore, e te oaoa atoa.” Oia mau, e nehenehe te taata tataitahi e afai mai i te maa e navai maitai ia itoito faahou oia no te avatea. E rave rahi tei parau e, mea rahi aˈe to ratou taime no te farerei haere i te mau hoa.
21 I teie â matahiti, aita atoa e faanahoraa no te maa. A rave te tahi minuti no te taio faahou i te tumu parau hau o Te taviniraa o te Basileia no me 1995, paratarapha 26, e faataa ra i te mau manaˈo no nia i te maa paia maitai e te ohie ia afai mai i te tairururaa. A haamanaˈo e eiaha e haere mai e te mau afata faatoetoe rarahi, e te ava. Mai te peu e e hinaaro outou i te hoê afata faatoetoe nainai, e tia ïa ia ô i raro aˈe i to outou parahiraa. Eiaha ia moehia e ua navai maitai te taime i te faafaaearaa i te hora ahuru ma piti, no te tamaa e no te inu i te mea ta outou i afai mai. Hoê â huru i te mau putuputuraa i te Piha no te Basileia, eita roa tatou e amu i te maa i te taime rururaa. Na reira ïa tatou ia faaite i to tatou faatura no te mau faanahoraa i ravehia no te haamoriraa e no te maa pae varua e horoahia mai.
22 Fatata roa te mau tairururaa mataeinaa “Te mau vea o te hau a te Atua” i te haamata. Ua rave anei outou i te mau faanahoraa titauhia no te tae atu, e ua ineine anei outou i teie nei ia faufaahia outou i na mahana e toru ma te amuimuiraa au mau, i reira tatou e fanaˈo ai i te mau mea maitatai i te pae varua? Te pure nei matou ia Iehova ma te aau rotahi ia haamaitai mai oia i ta outou mau tutavaraa ia tae atu outou i te tairururaa i te mau avaˈe tiurai e atete.
[Box on page 6]
Tairururaa mataeinaa—Faahaamanaˈoraa
Bapetizoraa: E parahi te feia e bapetizo i nia i te mau parahiraa i faataahia no ratou na mua ˈˈe i te haamataraa o te rururaa no te poipoi mahana maa. Ua itehia e te oomo nei vetahi i te mau ahu tura ore e o te faaino ra i te faufaaraa o te bapetizoraa. E rave te taata tataitahi e bapetizo i te hoê ahu hopuraa au maitai e te hoê tauera. E haapapu te mau matahiapo e tuatapapa i te mau Uiraa na te feia e hinaaro ra e bapetizo (no roto mai i te buka ra Notre ministère) e ua matara maitai i te feia e bapetizo tataitahi i teie mau tuhaa. Ia oti anaˈe te oreroraa parau e te pure a te taeae orero, e horoa te peretiteni o te rururaa i te mau faaueraa poto noa i te feia e bapetizo, e i muri iho e horoa mai oia i te himene. Ia himenehia te tuhaa hopea, e aratai te mau melo o te pǔpǔ fariiraa taata i te feia e bapetizo i te vahi bapetizoraa. I te mea e ua riro te bapetizoraa no te faataipe i te pûpûraa ia ˈna iho ei ohipa i rotopu i te taata iho e o Iehova, aita i faanahohia te mau “bapetizoraa tapǔpǔ” i reira e piti taata aore ra hau atu e tauahi ai te tahi e te tahi aore ra e tapea ˈi i to te tahi e to te tahi rima ia taumihia ratou i raro i te pape.
Parau e pinehia i nia i te ahu: A tamau i te parau e pinehia i nia i te ahu no te matahiti 1996 i te tairururaa e tae noa ˈtu i te mau tere i rotopu i te tairururaa e to outou vahi nohoraa. E horoa pinepine te reira i te hoê faaiteraa maitai roa. E ani outou i te mau parau pinehia na roto i ta outou amuiraa, no te mea eita e noaa mai i te mau tairururaa. Eiaha e tiai i te mau mahana na mua noa ˈˈe i te tairururaa no te ani i te mau parau pinehia no outou e no to outou utuafare. Eiaha ia moehia ia rave i ta outou tareta “Instructions médicales—Pas de sang.”
Vahi faaearaa: E ara te papai parau o te mau amuiraa atoa ia hapono-oioi-hia te mau aniraa no te piha (Demandes de chambre pour cas particuliers) i te vahi nohoraa tano o te tairururaa. Mai te peu e e tia ia outou ia faaore i te hoê tapaoraa i te hoê piha no te hoê tupuraa taa ê, a faaite oioi atu i te taata e farii mai aore ra i te hotela e i te tuhaa haapao atoa i te vahi faaearaa o te tairururaa, ia horoahia te piha no vetahi ê.
Mau pereoo turairai tamarii e mau parahiraa tufetu: I roto e rave rahi vahi, e opanihia ia faaohipa i te mau pereoo turairai tamarii i te mau haaputuputuraa huiraatira. Aita te mau ture i te pae no te parururaa e faatia ra ia vaiiho-noa-hia te reira i roto i te mau vahi haereraa taata, i roto i te mau eˈa aore ra te mau area i rotopu i te mau parahiraa. I te mea hoi e nehenehe teie mau vahi e apǐ roa i te taata, e mea atâta te mau pereoo turairai tamarii no te mau aiû iho e te feia e topa ˈtu i nia iho. A ara ia ore ia hopoihia mai te reira i te vahi tairururaa. E faatiahia râ te mau parahiraa tamarii aore ra te mau parahiraa e nehenehe e tuuhia i roto i te pereoo uira, no te mea e nehenehe te mau metua e tuu atu i nia i te hoê parahiraa i pihai iho ia ratou. A ara ia ore e hopoi atoa mai i te mau parahiraa tufetu. E riro te reira ei atâtaraa e eita e faatiahia ia faaohipa i te reira i te mau haaputuputuraa huiraatira rahi. E mauruuru-rahi-hia to outou tururaa mai i roto i taua na tuhaa ra.
Feia rave ohipa: I te mea e aita faahou te tuhaa no te maa, peneiaˈe e nehenehe te feia e rave na i roto i teie tuhaa, e tauturu i roto i te tahi atu tuhaa. E nehenehe anei outou e faaherehere i te tahi taime i te tairururaa no te tauturu i te hoê o te mau tuhaa? E nehenehe tatou e haafaufaa i to tatou taime e e oaoa rahi mai te peu e te tavini ra tatou i to tatou mau taeae, te tahi tau hora noa. Mai te peu e e nehenehe outou e tauturu mai, a haere atu ïa i te tuhaa haapao i te feia rave ohipa i te tairururaa. E nehenehe atoa te mau tamarii i raro mai i te 16 matahiti e tauturu maitai mai ma te rave i te ohipa na muri i to ratou metua tane, te metua vahine aore ra te tahi atu taata paari.
Faaararaa: Ia ara tatou i te mau fifi e nehenehe e tupu mai ia araihia te mau peapea faufaa ore. E pinepine te feia eiâ e te tahi atu mau taata manaˈo ino i te tamoemoe i te feia apî no taua vahi ra. A ponao noa i te mau opani pereoo e eiaha roa ˈtu e vaiiho i te mau taoˈa ia itehia e te taata. Mea au roa na te taata eiâ e te feia eiâ pute i te mau haaputuputuraa rarahi. E ere i te mea paari ia vaiiho i te hoê taoˈa faufaa i nia i te parahiraa o to outou pereoo. Eita outou e ite e mai te peu e e mau kerisetiano pauroa te feia e haaati ra ia outou. No te aha e faahema ˈi i te hoê taata?