E tauturu tatou ma te here i te feia e faaite ra i te anaanatae
1 I to te pǐpǐ ra o Philipa aratairaahia e te melahi a Iehova i te hoê taata no Etiopia, tei faaite i te hoê anaanatae rotahi no te Parau mau a te Atua, ua tauturu oia ia ˈna ma te here ia taa i te mea ta ˈna i taio (Ohipa 8:26-39). Te rave rahi ra anei tatou no te tauturu i te feia e faaite ra i te anaanatae? E tia mau ia tatou, no te mea ua riro te faariroraa i te mau taata ei pǐpǐ ei tuhaa o te ohipa ta te Atua i horoa mai na tatou (Mat. 28:19, 20). Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te tauturu ia ratou?
2 Ia faanaho tatou i te taime i te mau hebedoma atoa no te rave i te mau hoˈi-faahou-raa e farerei. Ia faanahonaho tatou no te hoˈi faahou e hiˈo i tei faaite i te anaanatae e ia tutava tatou i te faahaamanaˈo i te aparauraa bibilia tei haamatahia i to tatou farereiraa matamua. Ia haamanaˈo tatou i te tapao e haamata i te hoê haapiiraa bibilia. Ia hoˈi tamau noa tatou e hiˈo ia ratou no te pûpû ia ratou i te mau vea hopea o Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! Mai te peu e te faaite ra te mau taata i te anaanatae rotahi, e pûpû paha tatou i te tamatahitiraa.
3 Mai te peu e, i to tatou tere matamua, ua tauaparau tatou no nia i te faufaaraa o te Bibilia, e nehenehe tatou e faahaamanaˈo i te aparauraa ma te faaohipa i te hoê o te mau manaˈo i te api 59 o te buka “Haaferuriraa” e e parau e:
◼ “Te manaˈo nei vetahi e aita e faufaa ohie to te mau aˈoraa ta te Bibilia e horoa ra i to tatou nei tau. Eaha to oe manaˈo? [A vaiiho ia pahono.] E mai te peu e te horoa mai ra te hoê buka i te mau aˈoraa faahiahia mau no tatou ia nehenehe tatou e ite i te hoê oraraa utuafare oaoa, eita anei tatou e parau e e faufaaraa tauturu to ˈna? [A vaiiho ia pahono.] No nia i te oraraa utuafare, ua taui te mau tatararaa e te faaohiparaa, e mea ino te mau faahopearaa ta tatou e ite nei i teie mahana. Teie râ, te mau utuafare e faaohipa ra i ta te bibilia e parau ra e niu aifaito e te oaoa to ratou.” Taio anaˈe Kolosa 3:18-21. E pûpû tatou i te api parau iti No te aha e tiaturi ai i te Bibilia e e faaite tatou e te pûpû nei tatou i te hoê porotarama haapiiraa bibilia tamoni ore.
4 E nehenehe tatou e haamata i te hoê aparauraa no nia i te huru o te feia pohe mai teie te huru:
◼ “E rave rahi manaˈo no nia i te huru o te feia pohe. I to oe manaˈoraa, eaha te tupu ia pohe tatou? [A vaiiho ia pahono.] Te maere nei e rave rahi ia haapii ratou i te mea ta te Bibilia e parau no nia i te reira. [A taio i te Koheleta 9:5.] Noa ˈtu e eita te feia pohe e ite faahou, aita râ ratou i moe i roto i to tatou feruriraa. Ua tǎpǔ te Atua i te faahoˈi mai ia ratou i te ora i raro aˈe i te faatereraa o to ˈna Basileia.” E tatara tatou i Te Pare Tiairaa no te 15 no atopa 1994, aore ra te buka E ora e a muri noa ˈtu i te api 162, e e tauaparau tatou i nia i te mau faahitiraa e te mau hohoˈa. Ia faanahonaho tatou no te rave i te hoê hoˈi-faahou-raa e farerei e te tapao e haamata i te hoê haapiiraa bibilia.
5 Mai te peu e e hinaaro tatou e faataa hau atu â i te manaˈo kerisetiano no nia i te mau tamaˈi a te mau nunaa, e parau paha ïa tatou mai teie e:
◼ “Te manaˈo nei vetahi e te ravea otahi no te faatitiaifaro i te mau tamaˈi o te aroraa ïa. Eaha to oe manaˈo? [A vaiiho ia pahono.] Te faaite ra te Bibilia e te hinaaro ra te Atua ia ora te mau taata taatoa i roto i te hau. [Taio Roma 12:17, 18.] E tupu mau te reira i nia i te palaneta taatoa i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia o te Atua.” E rave tatou i te vea iti Te haapao mau ra anei te Atua ia tatou? i te mau api 25 e 26. E ani e hoˈi mai tatou no te faataa no te aha Iesu i haapii ai ia tatou ia pure ia ‘haapaohia te hinaaro o te Atua i te fenua nei, mai tei te raˈi atoa’.—Mat. 6:10.
6 Ua ite te eunuka etiopia eita oia e taa mai te peu e aita e taata no te aratai ia ˈna (Ohipa 8:31). Ma te here, ua horoa o Philipa i te tauturu ta ˈna i hinaaro. E nehenehe tatou e faaite i to tatou here rotahi no to tatou taata-tupu ma te horoa ˈtu i te hoê â tauturu.