VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w99 15/8 api 8-9
  • A haavî i te riri ia ore outou e hapa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A haavî i te riri ia ore outou e hapa
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Papai tei tuea
  • Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te riri?
    Te pahono ra te Bibilia
  • E mea ino noa anei ia riri?
    A ara mai na! 1994
  • Nafea vau e nehenehe ai e haavî ia ˈu iho?
    A ara mai na! 1987
  • No te aha e tia ˈi ia haavî i to outou riri?
    A ara mai na! 1997
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
w99 15/8 api 8-9

A haavî i te riri ia ore outou e hapa

“A TAMǍRÛ!” “Eiaha e ru noa!” “A mamû noa na!” Ua matau anei outou i teie mau parau? Peneiaˈe, e faahiti noa na outou i te reira no outou iho no te tamǎrû i te hoê aehuehu i roto ia outou. E hahaere te tahi mau taata na raro ei tutavaraa eiaha te riri ia tupu. Teie te mau ravea ohie ia ore e riri e ia paruru i te mau taairaa e o vetahi ê.

Aita râ i maoro aˈenei, ua faaarepurepu te tuea-ore-raa o te aˈoraa a te feia toroa e haavî aore ra e haapae anei i te riri i te mau taata e rave rahi. Ei hiˈoraa, ua horoa te tahi mau taata tuatapapa i te feruriraa i te manaˈo e “mai te peu e e maitai aˈe outou,” a faaite i to outou riri. Te faaara ra vetahi e “e tumu puai aˈe [te riri taue pinepine] no te pohe-oioi-raa i te tahi atu mau tumu atatâ mai te puhipuhiraa i te avaava, te neˈiraa toto puai, e te faito cholestérol teitei.” Te faˈi maitai ra te Parau a te Atua e: “Faarue i te tairoiro, eiaha te riri; eiaha to oe ra inoino ia tae roa i te rave i te parau ino ra.” (Salamo 37:8) No te aha te Bibilia e horoa ˈi i teie aˈoraa taa ê?

E aratai te mau manaˈo horuhoru haavî-ore-hia i te mau ohipa haavî-ore-hia. Ua ite-papu-hia te reira i te omua-roa-raa o te aamu o te taata. Te taio nei tatou e: “Riri roa aˈera Kaina, e tuatua ˈtura tana mata.” Ua aratai te reira ia ˈna ihea? Ua î roa oia i te riri e ua mana te reira i nia ia ˈna, e inaha, ua faaetaeta oia i to ˈna mafatu i mua i te aˈoraa a Iehova e taui a rave ai i te mea maitai. Ua aratai te riri mahâ ore o Kaina ia ˈna i roto i te hara rahi—te haapoheraa i to ˈna taeae.—Genese 4:3-8.

Ua hema atoa te arii matamua o Iseraela ra o Saula i to ˈna faarooraa e ua arue-rahi-hia o Davida. “I faaoto hoi te mau vahine ma te pehe atoa, i te pehe-pu-pitiraahia, na ô aˈera, Ua pohe ta Saula e ua tausani, ua ahuru râ te tausani i ta Davida. Riri roa aˈera Saula, e mea ino ia ˈna taua parau ra.” Ua mana roa te riri i nia i te feruriraa o Saula e ua aratai roa ia ˈna ia faatupu e rave rahi mau opuaraa e haapohe ia Davida. Noa ˈtu e ua tamata o Davida i te faahoa ˈtu, aita Saula e hinaaro ra e imi i te hau e te faahauraa. I te pae hopea, ua ere-roa-hia oia i te farii maitai a Iehova.—Samuela 1, 18:6-11; 19:9, 10; 24:1-21; Maseli 6:34, 35.

Papu maitai, ia vaiiho anaˈe te hoê taata i te riri mahâ ore, e parau e e rave oia i te mau mea e haamauiui i te taata. (Maseli 29:22) Ua riri o Kaina e o Saula no te mea ua pohehae e ua nounou tataitahi raua. Teie râ, e nehenehe te riri e tupu no te mau tumu rau. E nehenehe te hoê faahaparaa tia ore, te hoê parau faaino, te hoê taa-ore-raa aore ra te hoê raveraa tano ore e riro e pura auahi o te faatupu i te hoê riri.

Te faaite ra te mau hiˈoraa o Kaina e o Saula e e fifi rahi to raua. E au ra e aita te pûpûraa a Kaina i turaihia e te faaroo. (Hebera 11:4) Ua aratai te faaroo-ore-raa o Saula i te mau faaueraa papu a Iehova e ta ˈna mau tutavaraa i muri iho no te faatia ia ˈna iho, i to ˈna ereraa i te farii maitai a te Atua e to ˈna varua. Papu maitai, ua faaino na taata e piti i to raua taairaa e o Iehova.

Mea taa ê teie mau huru feruriraa e to Davida, e tumu hoi to ˈna ia riri i te huru raveraa ta ˈna i faaruru no ǒ mai ia Saula ra. Ua haavî Davida i to ˈna feruriraa. No te aha? Te na ô ra oia e: “Ia faaore mai hoi Iehova eiaha vau ia na reira i tau fatu, i ta Iehova ra taata i faatahinuhia ra.” Te haamanaˈo maitai ra o Davida i to ˈna taairaa e o Iehova e ua ohipa te reira i nia i ta ˈna mau raveraa ia Saula. Ma te haehaa, ua vaiiho oia i te mau ohipa i roto i te rima o Iehova.—Samuela 1, 24:6, 15.

Oia mau, mea ino te mau faahopearaa o te riri haavî-ore-hia. Te faaara ra te aposetolo Paulo e: “Ia riri outou ra, eiaha ia harahia.” (Ephesia 4:26) Noa ˈtu e parahiraa to te inoino tano, te vai ra te hoê atatâraa tamau e nehenehe ai te riri e riro ei ofai turori no tatou. Eita ïa e maerehia e e faaruru tatou i te tautooraa o te haavîraa i to tatou riri. Eaha ïa ta tatou e rave?

A tahi, te faatupuraa ïa i te hoê taairaa puai e o Iehova. Te faaitoito maira oia ia outou ia haamahora i to outou mafatu e to outou feruriraa i mua ia ˈna. A faaite ia ˈna i ta outou mau tapitapiraa e mau haapeapearaa, e a ani ia ˈna i te hoê mafatu hau no te haapae i te riri. (Maseli 14:30) Ia papu ia outou e “tei te feia parau-tia hoi to [“Iehova,” MN] ra mata, e tei ta ratou pure hoi to ˈna tariˈa.”—Petero 1, 3:12.

E nehenehe te pure e aratai e e tauturu ia outou. Nafea ïa? E nehenehe te reira e ohipa puai i nia i ta outou mau ohipa e o vetahi. A haamanaˈo nafea to Iehova ohiparaa mai i nia ia outou. Mai ta te mau Papai e parau ra, “aita aˈenei [Iehova] i tahoo mai ia tatou e ia faito i ta tatou mau hara.” (Salamo 103:10) Mea faufaa te hoê feruriraa faaore i te hapa ‘ia ore hoi outou ia noaahia e Satani.’ (Korinetia 2, 2:10, 11) Hau atu â, e tauturu te pure i te haamahora i to outou mafatu i te aratairaa a te varua moˈa, o te nehenehe e taui i to outou huru i aˈa-roa-hia i roto i te oraraa. E horoa mai Iehova ma te oaoa i te hoê ‘hau o tei hau ê atu i te ite taata nei,’ o te nehenehe e faatiamâ mai i te mana puai o te riri.—Philipi 4:7.

E tia râ ia apitihia te pure e te hoê hiˈopoaraa tamau o te mau Papai ia ‘ite tatou i to [“Iehova,” MN] ra hinaaro.’ (Ephesia 5:17; Iakobo 3:17) Mai te peu e te fifihia ra outou iho i te haavî i to outou riri, a tutava i te noaa i te feruriraa o Iehova no nia i te tupuraa. A hiˈo faahou i te mau irava taa ê i taaihia e te haavîraa o te riri.

Te pûpû ra te aposetolo Paulo i teie faahaamanaˈoraa faufaa: “E hamani maitai tatou i te taata atoa, ia rahi atu râ i to te fetii faaroo ra.” (Galatia 6:10) A haamau i to outou feruriraa e ta outou mau ohipa i nia i te raveraa i te mea maitai no vetahi ê. E faaitoito teie ohipa maitai i te aroha e te tiaturi e e tamǎrû i te mau taa-ore-raa o te nehenehe e tupu mai na roto i te riri.

Te na ô ra te papai salamo e: “E [haamau papu] na oe i ta ˈu haerea i ta oe ra parau: e eiaha te ino nei ia [mana] mai i nia ia ˈu. E hau rahi to te feia i hinaaro i ta oe ture; aore o ratou e turoriraa.” (Salamo 119:133, MN, 165) E nehenehe te reira e riro e mea mau no outou atoa.

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 9]

MAU TAAHIRAA AVAE NO TE HAAVÎ I TE RIRI

□ A pure ia Iehova.—Salamo 145:18.

□ A hiˈopoa i te mau Papai i te mau mahana atoa.—Salamo 119:133, 165.

□ A rohi noa i roto i te mau ohipa faufaa.—Galatia 6:9, 10.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono