VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g97 8/6 api 20-22
  • No te aha e tia ˈi ia haavî i to outou riri?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • No te aha e tia ˈi ia haavî i to outou riri?
  • A ara mai na! 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ia riri anaˈe te mau taata tia ore
  • E tia i te mau Kerisetiano ia amo i te hopoia
  • Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te riri?
    Te pahono ra te Bibilia
  • E mea ino noa anei ia riri?
    A ara mai na! 1994
  • Nafea vau e nehenehe ai e haavî ia ˈu iho?
    A ara mai na! 1987
  • No te aha e hema ˈi i te riri?
    A ara mai na! 1987
Ite hau atu â
A ara mai na! 1997
g97 8/6 api 20-22

Ia au i te Bibilia

No te aha e tia ˈi ia haavî i to outou riri?

MEA ê roa ïa haamataraa. Ua tuô o Ioane i nia ia Tina, ta ˈna vahine faaipoipo apî: “I teie nei, o vau te raatira i teie nei fare, eiaha roa ˈtu oe e faataere e e faahaama ia ˈu.”a Hau atu i te 45 minuti, ua tuôtuô noa oia i nia i ta ˈna vahine ma te faahepo ia ˈna ia parahi noa i nia i te tofa. Riro mai nei te parau faaino ei peu matauhia i roto i to raua oraraa faaipoipo. Te vahi peapea, ua rahi noa ˈtu te iria o Ioane. E tairi haapuai na oia i te mau opani, e tupai i nia i te amuraa maa, e e faahoro puai i te pereoo a moto noa ˈi i nia i te faahororaa, ma te haafifi hoi i te ora o vetahi ê.

Te vahi peapea râ, mai ta outou i ite maitai, e mau tupuraa matau-roa-hia teie. Ua tano anei teie taata i te ririraa, aore ra ua erehia oia i te hitahita ore? E mea ino anei te mau huru riri atoa? Afea e parauhia ˈi e mea ino te riri? Afea e ore roa ˈi e tano?

E nehenehe te riri haavîhia e tano. Ei hiˈoraa, ua uˈana roa te riri o te Atua i te mau oire taiata o Sodoma e o Gomora i tahito ra. (Genese 19:24) No te aha? No te mea ua rave te mau taata o taua mau oire ra, i te mau peu haavî uˈana e te faufau i te pae taatiraa, mai tei ite-papu-hia na taua fenua ra. Ei hiˈoraa, i to te mau vea melahi haereraa mai i ǒ te taata parau-tia ra o Lota, ua tamata aˈera te hoê nahoa taurearea e te ruhiruhia atoa i te mafera i te mau manihini a Lota. Ua tano roa ïa te Atua ra o Iehova i te ririraa i to ratou haerea taiata hairiiri.—Genese 18:20; 19:4, 5, 9.

Mai to ˈna ra Metua, ua riri atoa te taata tia ra o Iesu Mesia i te tahi taime. Ua parauhia hoi e, o te hiero i Ierusalema te vahi haamoriraa no te nunaa maitihia a te Atua. “E fare pureraa” teie, i reira te mau taata e pûpû ai i ta ratou tusia e ta ratou taoˈa horoa na te Atua, e i reira ratou e haapiihia ˈi i to ˈna mau eˈa e e faaorehia ˈi ta ratou mau hara. I te hiero, e nehenehe atoa ratou e ati atu ia Iehova. Area râ, ua faariro te mau aratai faaroo no te tau o Iesu i te hiero “ei fare hooraa taoˈa” e “ei ana no te eiâ haru.” (Mataio 21:12, 13; Ioane 2:14-17) Ua monihia ratou i te hooraa i te animala e faatusiahia. E nehenehe mau e parauhia e ua eiâ ratou i te nǎnǎ. No reira, ua tano roa te Tamaiti a te Atua i te tiahiraa i taua feia eiâ ra i rapaeau i te fare o to ˈna Metua. E riri tano ïa to Iesu!

Ia riri anaˈe te mau taata tia ore

I te tahi mau taime, e tano atoa e ia riri te mau taata tia ore. A hiˈo na ia Mose. No tiamâ noa maira te nunaa o Iseraela mai Aiphiti mai na roto i te semeio. Ua faaite o Iehova ma te puai i to ˈna mana i nia i te mau atua haavare no Aiphiti, na roto i te tairiraa i na ati ahuru i nia i to Aiphiti. I muri iho, ua iriti ihora oia i te eˈa ia nehenehe te mau ati Iseraela e horo, i te vahiraa te Miti Uteute. I muri iho, ua arataihia ˈtura ratou i raro i te Mouˈa ra o Sinai, i reira to ratou faanahonahoraahia ei nunaa. Na nia i to ˈna tiaraa arai, ua paiuma ˈtura o Mose i nia i te mouˈa no te farii i te mau ture a te Atua. I rotopu i te tahi atu mau ture atoa, ua horoa maira o Iehova ia Mose ra, Na Ture Ahuru, i papaihia e “te rima o te Atua” i nia i te mau pǎpǎ ofai ta te Atua iho i ooti i roto i te mouˈa. Teie râ, eaha ta Mose i ite i to ˈna pouraa mai? Ua taiva te nunaa i to ˈna haamoriraa i te hoê kafa auro! Aita i maoro i te moeraahia ia ratou! Tau hebedoma noa hoi tei mairi. Ma te tano roa, “tupu roa aˈera to Mose riri.” Ua taora ihora oia i na pǎpǎ ofai i raro e ua parari, e ua vavahi roa aˈera i te kafa.—Exodo 31:18; 32:16, 19, 20.

I te tahi atu taime i muri iho, ua riri atura o Mose i to te nunaa amuamuraa no te mea e aita e pape. No to ˈna fiu, ua erehia ˈtura o Mose i tera taime, i to ˈna haehaa tuiroo, oia hoi to ˈna mǎrû. E hapa ˈtura oia. Maoti hoi i te faahanahana ia Iehova mai te Aupuru o Iseraela, ua parau etaeta ihora o Mose i nia i te nunaa, e ua huti aˈera oia i te ara-maite-raa i nia ia ˈna iho e i nia i to ˈna tuaane ra ia Aarona. No reira, ua manaˈo te Atua e e tano ia aˈo ia Mose. Eita oia e faatiahia ia tomo i roto i te fenua i tǎpǔhia. I muri aˈe i teie ohipa i tupu i Meriba, aita i faahiti-faahou-hia e ua riri o Mose. E au ra e, ua mau mai ia ˈna i taua haapiiraa ra.—Numera 20:1-12; Deuteronomi 34:4; Salamo 106:32, 33.

No reira, te vai nei te hoê taa-ê-raa i rotopu i te Atua e te taata. E nehenehe o Iehova ‘e tapea i to ˈna riri’ e te parauhia ra ma te tano roa e, e Atua oia o te “ore e riri vave” no te mea, o te here, eiaha râ te riri, to ˈna huru matamua. E riri tia noa to ˈna, e tumu iho â, e riri haavî-noa-hia i te mau taime atoa. (Exodo 34:6, MN; Isaia 48:9, MN; Ioane 1, 4:8) Ua nehenehe i te taata tia ra o Iesu Mesia e haavî i to ˈna riri i te mau taime atoa; te parauhia ra e e taata “mǎrû” oia. (Mataio 11:29) I te tahi aˈe pae, ua fifihia te mau taata tia ore, e tae noa ˈtu i te mau taata faaroo mai ia Mose, i te haavî i to ratou riri.

Oia atoa, aita te taata e feruri maitai nei i te mau faahopearaa o to ratou riri. E nehenehe hoi te fifi e tupu mai, ia erehia i te hitahita ore. Ei hiˈoraa, eaha te noaa mai ahiri e e riri te hoê taata i ta ˈna vahine e e tupai roa ˈtu oia i te pǎpai e e apoohia ˈtu? Ua ino ïa te pǎpai. E pepe paha to ˈna rima. Hau atu râ, eaha te ino ta to ˈna iria e faatupu i nia i te here e te faatura o ta ˈna vahine ia ˈna? E nehenehe te pǎpai e tataˈihia tau mahana i muri iho, e e ora mai to ˈna rima tau hebedoma i muri aˈe; area râ, ehia maororaa te titauhia ia noaa faahou mai ia ˈna te tiaturi e te faatura o ta ˈna vahine?

I roto i te Bibilia, e rave rahi hiˈoraa no te mau taata o tei ore i haavî i to ratou riri, e o tei roohia i te mau faahopearaa iino. Teie vetahi. Ua tiahihia o Kaina i muri aˈe i to ˈna taparahi-pohe-raa i to ˈna teina ra ia Abela. Ua katarahia o Simeona e o Levi na to raua metua tane i to raua taparahi-pohe-raa i te mau tane no Sekema. Ua tairi o Iehova ia Uzia i te lepera i muri aˈe i to Uzia ririraa i te mau tahuˈa o tei tamata hoi i te faatitiaifaro ia ˈna. Ua aˈo o Iehova ia Iona no te mea “rahi atura to ˈna riri.” Ua tia ia ratou pauroa ia amo i te hopoia no to ratou riri.—Genese 4:5, 8-16; 34:25-30; 49:5-7; Paraleipomeno 2, 26:19; Iona 4:1-11.

E tia i te mau Kerisetiano ia amo i te hopoia

Oia atoa, e tia i te mau Kerisetiano i teie mahana ia amo i te hopoia no ta ratou mau ohipa e rave nei i mua i te Atua e, i roto i te tahi faito, i mua i to ratou mau hoa faaroo. E ite-papu-hia te reira ia au i te faaohiparaa te Bibilia i te mau parau Heleni no nia i te riri. Hoê o na taˈo e piti faaohipa-rahi-hia, o or·geʹ ïa. Mea pinepine oia i te hurihia na roto i te parau ra “riri,” e te faataa ra oia i te manaˈo no te ite e te opuaraa, te rahiraa o te taime ma te hinaaro e tahoo. No reira o Paulo i faaue ai i te mau Kerisetiano no Roma e: “E au mau here e, eiaha outou e tahoo, tuu noa ˈtu râ i te riri [or·geʹ]; ua papaihia hoi e, Te parau maira Iehova, Ei ia ˈu te riri, na ˈu ïa e tahoo atu.” Taa ê atu i te inoino noa i to ratou mau taeae, ua faaitoitohia ratou ‘ia pohe te ino i te maitai.’—Roma 12:19, 21.

O thy·mosʹ te tahi atu taˈo e faaohipa-rahi-hia nei. Te taˈo no reira mai teie parau, “e tano [ïa] no te hoê taui-taue-raa o te mataˈi, te pape, te repo, te mau animala, aore ra o te mau taata.” No reira teie taˈo e faataahia ˈi mai te hoê “patoiraa uˈana taue,” “iria-taue-raa,” aore ra “ahoahoraa uˈana, e faahuenane roa i te feruriraa, e o te faatupu i te arepurepu o te utuafare e o te totaiete e te mau faahuehueraa.” Mai te hoê mouˈa auahi o te paaina ma te ore e faaara, e o te tutuha i te rehu veavea, te ofai, e te repo auahi, o te nehenehe e haapepe, e faahapepa, e e haapohe i te taata, mai te reira atoa te hoê tane aore ra te hoê vahine o te erehia i te hitahita ore. Te faaohipahia ra te huru otini o te taˈo ra thy·mosʹ i roto i te Galatia 5:20, i reira to Paulo faahitiraa i “te riri uˈana, MN” ei mea “o ta te tino e rave nei” (irava 19), mai te poreneia, te taiata, e te taero ava. Oia mau, ua faaite te haerea o Ioane—tei faahitihia i te omuaraa ra—i “te riri uˈana.”

No reira, nafea te hoê amuiraa kerisetiano ia faariro i te mau melo e rave tamau nei i te mau ohipa haavî uˈana i nia i te tahi taata aore ra i te taoˈa a vetahi ê? E mea ino te riri vî ore e e aratai ohie atu oia i te haavîraa uˈana. Ua tano roa o Iesu i te parauraa e: “Te parau atu nei râ vau ia outou, O te taata i riri noa i to ˈna taeae, e au atoa ia ˈna te haavaraa.” (Mataio 5:21, 22) Te aˈohia ra te mau tane e: “E aroha outou i to outou mau vahine, e eiaha e iria ˈtu ia ratou.” Te taata e “riri noa,” eita e tia ia ˈna ia riro ei tiaau i roto i te amuiraa. No reira, e ere roa ˈtu te feia eita to ratou riri e vî, i te mau hiˈoraa maitai no te amuiraa. (Kolosa 3:19; Tito 1:7; Timoteo 1, 2:8) Inaha, ia hiˈopoahia te huru, te haerea tamau, e te ino ta ˈna e rave ra i nia i te oraraa o vetahi ê, e nehenehe te hoê taata e faaite tamau i te riri uˈana vî ore, e tiavaruhia i rapae i te amuiraa—e faahopearaa peapea mau â.

Ua nehenehe anei o Ioane, tei faahitihia i te omuaraa ra, e haavî i to ˈna iria? Ua nehenehe anei oia e tapea i to ˈna hee-oioi-raa i roto i te ati? Te vahi peapea, aita i faaea i nia i te tuôtuô-noa-raa, ua turai atoa râ e ua faatopa roa ˈtu oia i ta ˈna vahine. I te haamataraa, mea faatoro noa i te rima, i muri iho râ, ua tupai roa ˈtu ia ˈna ma te haamauiui e te haapepe. Ua haapao maitai râ o Ioane eiaha e haapepe i te mau vahi e ite-noa-hia, e ua tamata oia i te huna i to ˈna haerea. I te pae hopea râ, ua tae roa oia i te tue, i te moto, i te huti i te rouru, e i te rave ino roa ˈtu â i ta ˈna vahine. Ua faataa o Tina i ta ˈna tane i teie nei.

E nehenehe hoi teie tupuraa e apehia. E rave rahi feia tei farerei i teie huru tupuraa o tei nehenehe e haavî i to ratou riri. E mea faufaa roa ia pee i te hiˈoraa tia roa o Iesu Mesia. Aita roa ˈtu oia i faaite i te hae haavî-ore-hia. Ua faaite noa oia i te riri tia; aita roa ˈtu oia i erehia i to ˈna hitahita ore. Ma te paari, ua faaue mai o Paulo ia tatou paatoa e: “Ia riri outou ra, eiaha ia harahia; eiaha ia mairi te mahana i to outou ririraa.” (Ephesia 4:26) Ia farii tatou ma te haehaa i to tatou mau otia no te mea e e taata noa tatou, e ia farii atoa tatou e ooti tatou i ta tatou e ueue, e tano roa e ia haavî tatou i te riri.

[Nota i raro i te api]

a Ua tauihia te mau iˈoa.

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 20]

Saul Attempts the Life of David/The Doré Bible Illustrations/Dover Publications, Inc.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono