VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g87 8/5 api 22-24
  • Nafea vau e nehenehe ai e haavî ia ˈu iho?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Nafea vau e nehenehe ai e haavî ia ˈu iho?
  • A ara mai na! 1987
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te riri — te hoê anei huru no o mai i te taata i ora i tahito i roto i te mau ana?
  • “E ia riri outou ra, eiaha ia harahia”
  • ‘E ore e riri vave’
  • Te riri i roto ia tatou iho
  • Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te riri?
    Te pahono ra te Bibilia
  • E mea ino noa anei ia riri?
    A ara mai na! 1994
  • No te aha e hema ˈi i te riri?
    A ara mai na! 1987
  • No te aha e tia ˈi ia haavî i to outou riri?
    A ara mai na! 1997
Ite hau atu â
A ara mai na! 1987
g87 8/5 api 22-24

Te uiui nei te mau taurearea . . .

Nafea vau e nehenehe ai e haavî ia ˈu iho?

“Mea ino roa vau. E riri roa vau e hou vau a ite maite atu ai, ua parau atura ïa vau i te mau parau hairiiri i te mau taata o ta ˈu hoi e au. E tamata vau i te haamamû i to ˈu mau inoino, e rahi roa ˈtu râ te reira. I muri aˈe vau a riri roa ˈi, e ite mai au i te hoê manaˈo faahapa.” — Te hoê potii apî.

AITA e feaaraa e e titauhia i te tahi taime ia haavî tatou ia tatou iho. E ere atura ïa i te mea maere mai te peu e e parau te tahi mau aivanaa i te pae feruriraa e e mea maitai i te tahi taime ia vaiiho ia paaina mai te riri. Ia au i ta ratou mau parau, e tauturu te reira ia ‘faarahi i to outou papuraa’ e ia ‘tamǎrû i te taata’. Te parau roa nei te tahi pae e e mea ino no te tino te tapearaa i to ˈna riri.

Te parau nei râ te Bibilia e: “Ia haapae-roa-hia te mamahu ore, te iria, e te riri, e te avau e te faaino, (...) eiaha roa atoa ïa.” (Ephesia 4:31). Tei hea ïa i roto i na aˈoraa e piti te mea maitai aˈe? E nehenehe anei e haavî ia tatou iho ia fareirei tatou i te mau faateimaharaa rahi?

Te riri — te hoê anei huru no o mai i te taata i ora i tahito i roto i te mau ana?

E rave rahi mau manaˈo no nia i te riri tei niuhia i nia i te tiaturiraa i te manaˈo tumu ore o te évolution. Te ite ra te tahi pae i roto i te riri, te hoê manaˈo aratai ta tatou i noaa mai i to tatou mau tupuna no tahito roa ra. I roto i ta ˈna buka Te riri: te hoê huru taa-ore-hia (beretane), te papai ra o te vahine ra o Carol Tavris e: “E niu rahi te mau manaˈo tumu ore a Darwin no te huru feruriraa o to te pae tooa o te râ ma: Ua manaˈo-noa-hia e e nehenehe e e tia ia tatou ia haavî i to tatou riri. Ua topa râ teie manaˈo i mua i te manaˈo ra e e ore e nehenehe e mau i te riri. Mai reira mai, hoê noa taahiraa avae e toe no te faafaˈi e e tia ia tatou ia riri roa ˈtu.”

‘A faaite i to outou riri!’ ta te tahi ïa e faaitoito nei. ‘A parau noa ˈtu, a parau i te mea o ta outou e manaˈo ra.’ Ua itehia râ anei i te maitai o teie aˈoraa? Na mua roa ˈˈe, te rahi noa ˈtura te mau haapapuraa o te faaore roa i te manaˈo tumu ore o te évolution. E i muri aˈe, te patoi nei o Carol Tavris e te tahi atu â mau taata, i te faufaaraa ia ‘paaina’ ua riri anaˈe tatou. “Te ite nei au e eita te feia e vaiiho noa i to ratou riri ia uˈana, e hau, e riri hau atu â râ ratou, ta te papai buka i faahitihia i nia ˈˈe ïa i tapao. I rotopu i te feia e û atu i te riri, e rave rahi te inoinohia.”

Oia atoa, te faataa ra te buka I muri mai i te mau uputa opanihia: te riri i roto i te utuafare fetii marite (beretane) i te hoê tuatapaparaa no nia hau atu i te hoê tausani feia faaipoipo. Ua ite mai te mau papai buka e aita e faahauraa ia vaiihohia te riri ia uˈana. Area, e pinepine te tatamaˈiraa i te riro ei taputoraa. No te aha râ? E faarahi te riri i te riri. Te haapapu ra ïa teie mau maimiraa i ta te hoê papai bibilia i papai a tau aˈenei senekele: “Te taata riri noa ra, e faatupu ïa i te tamaˈi; o tei ore râ e ru i te riri ra, e hau te tamaˈi ia ˈna.” — Maseli 15:18; hiˈo 29:22.

“E ia riri outou ra, eiaha ia harahia”

E ere ïa te riri i te hoê manaˈo aratai mau ore mai to te animala. E nehenehe ïa te reira e haavîhia e e tia ia haavîhia. Te auraa anei te reira e e nehenehe tatou eiaha e tâuˈa ˈtu ia faainohia mai tatou e e faaea noa ma te hitahita ore? Eita, no te mea i roto i te Ephesia 4:26, te faˈi nei te Bibilia e e nehenehe tatou, i te tahi taime, e iria ma te tano maitai: “E ia riri outou ra, eiaha ia harahia.”

A tapao râ e e ere te riri ta te Bibilia e haava, te vaiihoraa râ i te riri ia faatere i to tatou mau haerea. Inaha, te parau nei te Maseli 29:22 e: “E te taata riri uˈana ra, e rahi ïa ta ˈna hara.” Inaha ïa, maoti te atuatu i te riri, ‘ei na nia ˈˈe outou ia ˈna.’ (Hiˈo Genese 4:7.) Ei hiˈoraa, a feruri na e tei roto outou i te hoê tupuraa e ririhia iho â outou. Nafea outou e nehenehe ai e “tapeapea (...) e ia maoro iti aˈe”? (Maseli 29:11.) E nehenehe na mua outou e tamata i te faaohipa i te aˈoraa no te mau senekele mai â, oia hoi te ‘taioraa e tae atu i te ahuru’, e aore ra e tae atu i te taime e hau roa ˈi outou.

A tapao atoa na i tei faaitoitohia e te vea ra ’Teen: “A haere e ori haere na te atea no te haamâuˈa i te hoê pae o to outou puai i faatupuhia e te riri (...). E hinaaro paha outou e rave i te ohipa o te tamǎrû rahi aˈe ia outou, e faaroo atu i te pehe, e hopu i te pape mahanahana e aore ra e mataitai i te hoê hohoˈa teata.” Teie atu râ te hoê aˈoraa maitai aˈe: a paraparau atu i te Atua ra o Iehova na roto i te pure e a ani atu ia ˈna ia tauturu mai ia outou ia tapea i to outou hau. “E na te hau a te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei, e faaitoito mai i to outou aau, e to outou manaˈo.” (Philipi 4:7). Hau atu, a tamata i te taio i te Bibilia e aore ra i te tahi mau buka bibilia mai teie vea e aore ra i Te Pare Tiairaa, neneihia e te hoê â feia nenei buka.

‘E ore e riri vave’

Te parau nei te Maseli 19:11 e: “Na te haapao o te taata e ore e riri vave ai.” (Hiˈo Maseli 14:29). E parauhia te haapao, te iteraa ïa i te hiˈopoa i te hoê tupuraa, te faataaraa i te mau tupuraa e au i te hoê ohipa hou a rave ai i te hoê faaotiraa. Ia faaohipa outou i teie hotu, e ite mai paha outou e ua riri noa outou no te hoê tumu haihai roa.

Ei hiˈoraa, a feruri na e ua maorohia to outou mau hoa o tei faaau e haere mai e tii ia outou no te haere i te fare teata. E haamata outou i te manaˈo i te mau rahiraa taime to outou farereiraa i te reira. E a rahi noa ˈtu ai outou i te manaˈo i te reira, rahi noa atoa to outou riri. Ia tae mai ratou, e nafea outou? E taora atu ia ratou ‘i te tahi mau parau’, e aore ra e ani atu ia ratou i te tumu ratou i maoro ai? E faataaraa mau paha to te reira. E nehenehe mau ïa te haapao e arai eiaha te riri ia uˈana.

E tauturu atoa te haapao ia tatou ia rave i te taime no te faito i te mau faahopearaa o te hoê tahoo ravehia na roto i te riri. A feruri na i teie aamu bibilia no nia i te arii ra o Davida. I te hoê mahana a ore ai te hoê taata o Nabal te iˈoa, e hinaaro e haamauruuru i to ˈna maitai, ua faaoti aˈera oia ma te feruri ore e tahoo na roto i te taparahi-pohe-raa ia ˈna. Teie râ, ua haere maira o Abigaila, te vahine a Nabal, e taparu ia Davida ia hiˈopoa maite i te mau faahopearaa e farereihia mai ia taparahihia te hoê taata aita ta ˈna e hara. Ua faarue oioi aˈera o Davida i ta ˈna opuaraa. “Ia ora na hoi oe i ta oe parau maitai, ta ˈna ïa i parau atu ia Abigaila, e ia ora hoi oe o tei tapea mai ia ˈu i teie nei mahana, ia ore ia manii te toto ia ˈu.” — Samuela 1, 25:2-33.

Oia atoa, ia feruri outou i te mau faahopearaa o te hoê riri uˈana, e tapea te reira ia outou, ma te feaa ore, ia ore outou ia faarahi faufaa ore noa i te hoê hara e tuu ra ia outou i mua i te hoê taata te tia ia outou ia auraro, te hoê orometua haapii e aore ra ta outou fatu ohipa, ei hiˈoraa. “Ia tupu te riri o te taata tavana ia oe ra, eiaha e haere ê; tei te tuu mǎrû noa hoi e mahâ ˈi te riri rahi atoa”, ta te arii ra o Solomona ïa i parau (Koheleta 10:4). E noa ˈtu e te riri ra outou i te hoê hoa haapiiraa, a haamanaˈo e te parau ra te Bibilia e: “Eiaha e parau e, Mai ta ˈna i rave mai ia ˈu nei, e na reira atoa vau ia ˈna.” — Maseli 24:29.

Te tahi atu â ravea no te tamǎrû i te riri, te hiˈopoaraa ïa i te mea ta outou e faaamu ra i to outou feruriraa. E rave rahi roa mau ohipa uˈana i roto i te hoê pae rahi o te mau hohoˈa radio teata. E rave rahi teie e manaˈo nei e, te mau faahopearaa o te ohipa uˈana i roto i te afata teata e te teata, tei nia noa ïa i te feia e hema ohie atu i te reira. Te parau nei te hoê pupu feia maimi e “e nehenehe te feia mataitai atoa e aratôhia”. — Nafea ia ora e — e aore ra maoti — te riri (beretane), na Albert Ellis.

Te horoa mai nei te Bibilia i teie aˈoraa i roto i te Maseli 22:24, 25: “Eiaha e faataua ˈtu i te taata iria; e eiaha e faaau atoa ˈtu i te haerea o te taata riri noa ra; o te haapii atoa ˈtu hoi oe i ta ˈna parau, e fifi ihora to aau i te marei.” Mea au anei na outou i te amui atu i roto i te feia ‘iria’? Mai te peu e e, eiaha ïa e maere e mea fifi roa na outou te tapearaa i te hau. Te faaitoito ra te buka i faahitihia aˈenei ia imi “i te mau hiˈoraa maitai na te hiti ia tatou (...), i te mau taata e hinaaro mau e faaruru i te mau fifi o te oraraa nei e te faaitoito tamau i te na reira. A paraparau atu ia ratou. A tamata i te ite mai nafea ratou e vai hau noa ˈi i mua i te mau fifi o te oraraa nei”.

Te riri i roto ia tatou iho

Teie râ, eita te vai-hau-noa-raa e faaatea ê roa no te hoê tau huru roa, i te riri. Ua papai o Richard Lazarus, taata haapii i te tuatapaparaa i te pae feruriraa e: “Eita te riri e faatupu-noa-hia e te hoê tupuraa no rapae ia tatou. E nehenehe te reira e faatupuhia e te manaˈo iho o te taata ra.” Ei hiˈoraa, ua faˈi te hoê vahine e mea pinepine to ˈna riri i te tupu no te mea e mau noa to ˈna feruriraa i nia i te mau mea ta ˈna e riri i te hoê taata ra. “E feruri noa vau i te mau mea rii roa, e e rahi noa ˈtu to ˈu riri. I roto ia ˈu iho, e iria-roa-hia vau e e ahoaho roa atoa. E mâuˈa roa te mahana taatoa e e paruparu-roa-hia vau.”

E hoˈi faahou mai paha to outou riri ia paraparau outou no nia i te hoê tupuraa tei faatupu i to outou riri. I te tahi taime, te mea maitai roa ˈˈe, te imiraa ïa i te tumu mau o te riri e te tamataraa i te faaafaro i te fifi. Ua faariri anei te hoê taata ia outou? Mai te peu eita e noaa ia outou i te faaore noa i te reira, a haere e farerei i taua taata ra e a tamata i te faaafaro i te mau mea (hiˈo Mataio 5:23-26). Mea pinepine e hape rii iti noa.

E nehenehe te mau faainoraa e rahi roa mai. Ia faaite râ outou i te haapao maitai, e nehenehe outou eiaha e tâuˈa rahi roa ˈtu. E nehenehe outou e haapii i te haamoe i te mau manaˈo hohonu ino mau no te rave i te mau ohipa faufaa mau. Oia, e nehenehe outou e tapea i te hau!

[Hohoˈa i te api 24]

E faaatea ê anei outou ia outou iho i te feia iria?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono