Te haamanaˈo ra anei outou?
Ua manaˈo anei outou e mea faufaa te mau vea hopea o Te Pare Tiairaa no outou? No te aha ïa e ore ai e tamata i ta outou e haamanaˈo ra na roto i te mau uiraa i mua nei?
◻ Eaha te taa-ê-raa i rotopu i “te mahana o te Fatu” e “te mahana o Iehova”? (Apokalupo 1:10; Ioela 2:11)
I roto i “te mahana o te Fatu” e tupu ai na orama 16 i faataahia i roto i te Apokalupo pene 1 e tae atu i te pene 22 e te mau ohipa tumu ta Iesu i tohu ei pahonoraa i te uiraa a ta ˈna mau pǐpǐ no nia i te tapao o to ˈna vairaa mai. E tupu mai te mahana riaria o Iehova, o te faahope i te mahana o te Fatu, no te faatupu i te haavaraa oioi i nia i te ao ino a Satani. (Mataio 24:3-14; Luka 21:11)—15/12, api 11.
◻ Eaha te mau taa-ê-raa o te Bibilia a Makarios?
Te faahitihia ra te iˈoa ra o Iehova hau atu i te 3 500 taime i roto i te Bibilia a Makarios. Te na ô ra te hoê taata tuatapapa i te mau papai faaroo Rusia e: “Ua pee maite [te] huriraa i te papai Hebera, e mea viivii ore te reo o te huriraa e ua tano maitai i te tumu parau.”—15/12, api 27.
◻ Eaha “te parau mau” ta Iesu i faahiti e e faatiamâ oia ia tatou? (Ioane 8:32)
“Te parau mau” o ta Iesu i hinaaro e parau, o te parau faauruahia ïa no ǒ mai i te Atua ra—te parau iho â râ no nia i te hinaaro o te Atua—o tei faahereherehia mai i roto i te Bibilia.—1/1, api 3.
◻ O vai te Iehu e te Iehonadaba o to tatou nei tau?
E faahohoˈa o Iehu ia Iesu Mesia, o ‘te Iseraela a te Atua,’ te mau Kerisetiano faatavaihia hoi to ˈna mau tia i nia i te fenua. (Galatia 6:16; Apokalupo 12:17) Mai ia Iehonadaba i haere mai e farerei ia Iehu, ua haere mai te “feia rahi roa” no te mau nunaa e turu i te mau tia o Iesu i nia i te fenua. (Apokalupo 7:9, 10; Te mau arii 2, 10:15)—1/1, api 13.
◻ Eaha te auraa e “haere e te Atua, MN”? (Genese 5:24; 6:9)
Te auraa ra, oia hoi ua pee te feia i na reira, mai ia Enoha e ia Noa, i te hoê haerea o te haapapu i te faaroo puai i te Atua. Ua rave ratou i ta Iehova i faaue mai ia ratou e ua faaafaro ratou i to ratou oraraa ia au i ta ratou i ite no nia ia ˈna na roto i ta ˈna mau raveraa i nia i te huitaata.—15/1, mau api 13, 14.
◻ No te aha e mea maitai ia feruri atea te taata e e nehenehe oia e roohia i te pohe?
E nehenehe e parau a ua riro te raveraa i teie mau faanahoraa, ei ô no to ˈna utuafare. Te faaite ra te reira i te here. Te haapapu ra te reira i te hinaaro e ‘hamani maitai i to ˈna ihora utuafare’ noa ˈtu e aita faahou outou i pihai iho ia ratou. (Timoteo 1, 5:8)—15/1, api 22.
◻ Eaha ta “te faufaa tahito” i faatupu? (Korinetia 2, 3:14)
Ua faataa oia i te mau faahohoˈaraa o te faufaa apî, e, na roto i ta ˈna mau tusia rave-tamau-hia, ua faaite oia i te hinaaro rahi o te taata i te taraehara i te hara e te pohe. Ua riro oia ei “orometua e aratai ia tatou i te Mesia ra.” (Galatia 3:24)—1/2, api 14.
◻ Mea nafea te faufaa apî e riro ai ei mea mure ore? (Hebera 13:20)
A tahi, taa ê atu i te faufaa o te Ture, eita roa ˈtu te faufaa apî e monohia. A piti, e tamau noa te mau faahopearaa o to ˈna ohiparaa. E a toru, e tamau noa te feia e parahi i raro aˈe i te Basileia o te Atua i nia i te fenua i te haamaitaihia na roto i te faufaa apî i te roaraa o te Mileniuma.—1/2, api 22.
◻ Eaha te mau haamaitairaa e noaa mai ia faaitehia te mauruuru?
Na roto i te mahanahana e fanaˈohia e te hoê taata no to ˈna mauruuru mau, e oaoa ïa oia e e vai hau noa oia. (A faaau e te Maseli 15:13, 15.) E huru maitai roa te mauruuru, no reira e paruru oia ia ˈna i te mau manaˈo iino mai te riri, te pohehae, e te inoino.—15/2, api 4.
◻ Ua faaôhia te feia faatavaihia i te varua moˈa i roto i teihea mau faufaa?
I roto i te faufaa apî ta Iehova i faaau e te mau melo o te Iseraela pae varua, e te faufaa no te Basileia ta Iesu i faaau e te feia faatavaihia i pee i to ˈna taahiraa avae. (Luka 22:20, 28-30)—15/2, api 16.
◻ Eaha na oroa rahi e toru i faauehia i te mau ati Iseraela ia haapao?
Te Oroa Pane Faahopue-ore-hia, i muri rii noa ˈˈe i te Pasa no te 14 no Nisana; te Oroa Hebedoma, i te 50raa o te mahana mai te 16 no Nisana mai; e te Oroa Haapueraa maa, aore ra te Oroa Patiaraa tiahapa i te hituraa o te avaˈe. (Deuteronomi 16:1-15)—1/3, mau api 8, 9.
◻ No te aha te amuiraa ˈtu i roto i te mau putuputuraa kerisetiano e riro ai ei haamaitairaa?
Ua parau o Iesu e: “I te vahi e amui ai e toopiti e tootoru ma to ˈu nei iˈoa, tei rotopu atoa ïa vau ia ratou i reira.” (Mataio 18:20; 28:20) Oia atoa, te hoê ravea faufaa e tupu ai teie faatamaaraa i te pae varua, mea na roto ïa i te mau putuputuraa a te amuiraa, e te mau haaputuputuraa rahi aˈe atoa. (Mataio 24:45)—1/3, api 14.
◻ Nohea mai te iˈoa ra Nimeroda?
E rave rahi feia tuatapapa o te farii nei e e ere te iˈoa ra Nimeroda i te hoê iˈoa i horoahia i te fanauraa. Maoti râ, te manaˈo nei ratou e e iˈoa teie i horoahia i muri iho, tei tano maitai i to ˈna huru orure hau i muri aˈe i te ite-papu-raahia teie nei huru.—15/3, api 25.
◻ Eaha te faufaaraa o te utuafare no te totaiete taata?
Ua riro te utuafare ei mea faufaa roa no te taata. Te faaite ra te Aamu e, a ino noa ˈtu ai te faanahoraa utuafare, e paruparu roa ˈtu ïa te mau totaiete e te mau nunaa. Inaha, e ohipa tia ˈtu te utuafare i nia i te aueue-ore-raa o te totaiete e te maitairaa o te mau tamarii e te mau ui no a muri aˈe.—1/4, api 6.
◻ Eaha na haapapuraa e toru e e Parau a te Atua te Bibilia?
(1) E mea mau oia i te pae ite aivanaa; (2) te vai ra i roto te mau faaueraa tumu ohie ia faaohipa e te hopea ore no te oraraa no teie mahana; (3) te vai ra i roto te mau parau tohu taa ê o tei tupu na, mai tei haapapuhia e te aamu i tupu.—1/4, api 15.