Te mau haamaitairaa rahi aˈe na roto i te faufaa apî
“[O Iesu] atoa i riro ei arai i te faufaa maitai roa ra.”—HEBERA 8:6.
1. O vai te ‘huaai o te vahine’ tei tǎpǔhia i Edene ra, e mea nafea to ˈna ‘haaparuparuraahia i te poro avae’?
I MURI aˈe i to Adamu raua o Eva hararaa, ua faaoti o Iehova i te haavaraa i nia ia Satani, na ˈna hoi i haavare ia Eva, i te na ôraa e: “E tuu hoi au i te au ore e riri ai ra ia orua o te vahine, e to huaai, e to ˈna ra huaai; na ˈna e haaparuparu i to afii, e na oe e haaparuparu i to ˈna poro avae.” (Genese 3:15) I to Iesu bapetizoraahia i Ioridana i te matahiti 29 T.T., ua fa mai ïa te Huaai i tǎpǔhia i Edene ra. I to ˈna poheraa i nia i te pou haamauiuiraa i te matahiti 33 T.T., ua tupu ïa te hoê tuhaa o taua parau tohu tahito ra. Ua ‘haaparuparu [o Satani] i te poro avae’ o te Huaai.
2. Ia au i te mau parau a Iesu, mea nafea to ˈna pohe ia haamaitai i te huitaata nei?
2 Auaa râ hoi, aita taua pepe ra, noa ˈtu e mea mauiui roa, i vai maoro. Ua faatiahia mai o Iesu mai te pohe mai ei varua pohe ore e ua reva ˈtura oia i nia i te raˈi i to ˈna Metua ra, i reira to ˈna pûpûraa i te faufaa o to ˈna toto i haamaniihia “ei hoo no te taata e rave rahi.” Ua tupu ïa ta ˈna mau parau: “Oia atoa te Tamaiti a te taata, e faateitei-atoa-hia ïa: ia ore ia pohe te faaroo ia ˈna ra, ia roaa râ te ora mure ore. I aroha mai te Atua i to te ao, e ua tae roa i te horoa mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi, ia ore ia pohe te faaroo ia ˈna ra, ia roaa râ te ora mure ore.” (Mataio 20:28; Ioane 3:14-16; Hebera 9:12-14) E tuhaa rahi ta te faufaa apî e hauti ra i roto i te tupuraa o te parau tohu a Iesu.
Te faufaa apî
3. Anafea te ite-matamua-raahia te faufaa apî i te ohiparaa?
3 Na mua iti noa ˈˈe i to ˈna poheraa, ua parau o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e, to ˈna toto i haamaniihia ra, “e toto [ïa] no te faufaa apî.” (Mataio 26:28; Luka 22:20) Ahuru mahana i muri aˈe i to ˈna revaraa i nia i te raˈi, ua itehia te faufaa apî i te ohiparaa i te taime a niniihia ˈi te varua moˈa i nia i na pǐpǐ 120 i putuputu i roto i te hoê piha teitei i Ierusalema. (Ohipa 1:15; 2:1-4) I te faaôraahia teie na pǐpǐ 120 i roto i te faufaa apî, e faaiteraa ïa e ua mou “tei mutaa ihora” faufaa, oia hoi te faufaa a te Ture.—Hebera 8:13.
4. Mea hape anei te faufaa tahito? A faataa mai na.
4 Mea hape anei te faufaa tahito? Aita roa ˈtu. Parau mau, i te mea e ua monohia oia i teie nei, e ere faahou ïa te Iseraela pae tino i te nunaa taa ê o te Atua. (Mataio 23:38) Tera râ, ua tupu te reira no te faaroo ore o Iseraela e to ˈna patoiraa i Tei faatavaihia e Iehova. (Exodo 19:5; Ohipa 2:22, 23) Hou râ te Ture i monohia ˈi, mea rahi ta ˈna i rave. E rave rahi senekele te maoro, ua horoa mai oia i te ravea no te haafatata ˈtu i te Atua e ua riro oia ei parururaa i mua i te haapaoraa hape. Ua faataa oia i te mau faahohoˈaraa o te faufaa apî, e, na roto i ta ˈna mau tusia rave-tamau-hia, ua faaite oia i te hinaaro rahi o te taata i te taraehara i te hara e te pohe. Oia mau, ua riro te Ture ‘ei orometua e aratai i te Mesia ra.’ (Galatia 3:19, 24; Roma 3:20; 4:15; 5:12; Hebera 10:1, 2) Teie râ, mea na roto i te faufaa apî te maitai i tǎpǔhia mai ia Aberahama, e tupu hope roa ˈi.
E haamaitaihia te mau nunaa na roto i te huaai o Aberahama
5, 6. I roto i te tupuraa tumu i te pae varua o te faufaa a Aberahama, o vai te Huaai o Aberahama, e o vai te nunaa matamua tei fanaˈo i te haamaitairaa na roto ia ˈna?
5 Ua tǎpǔ o Iehova ia Aberahama e: “E maitai te mau fenua atoa o te ao nei i to oe na huaai.” (Genese 22:18) I raro aˈe i te faufaa tahito, e rave rahi feia ěê haehaa o tei haamaitaihia na roto i to ratou tahoêraa ˈtu ia Iseraela, te nunaa huaai o Aberahama. I roto râ i to ˈna tupuraa tumu i te pae varua, te Huaai o Aberahama, o te hoê anaˈe ïa taata tia roa. Ua faataa o Paulo i te reira i to ˈna parauraa e: “O Aberahama e tana huaai tei parauhia mai taua [“mau parau tǎpǔ,” MN] ra. Aore oia i na ô e, To mau huaai, mai te mea e, e rave rahi; ei to huaai râ, mai te mea e, hoê roa, oia hoi te Mesia nei.”—Galatia 3:16.
6 Oia mau, o Iesu te Huaai o Aberahama, e na roto Ia ˈna te mau nunaa e fanaˈo ai i te hoê haamaitairaa rahi atu â i tei nehenehe e fanaˈohia e te Iseraela pae tino. Inaha, te nunaa matamua i fanaˈo i teie haamaitairaa, o Iseraela iho ïa. I muri noa ˈˈe i te Penetekose 33 T.T., ua parau atura te aposetolo Petero i te hoê pǔpǔ ati Iuda e: “O outou hoi ta taua mau peropheta ra tamarii, e no outou hoi te faufaa ta te Atua i faaau atu i to tatou hui tupuna ra, a na ô ai ia Aberahama ra e, Ei to huaai e hope ai te mau fetii atoa o te ao nei i te ora. Ia outou na hoi tei tonohia mai e te Atua ta ˈna Tamaiti o Iesu, i ta ˈna i [faatia mai], ia ora outou, ia faarue outou atoa e hope roa ˈˈe i ta outou [mau ohipa] ino.”—Ohipa 3:25, 26; MN.
7. O vai te mau nunaa i haamaitaihia na roto ia Iesu, te Huaai o Aberahama?
7 I muri iho, ua faataehia ˈtura te haamaitairaa i to Samaria e i muri aˈe, i te mau Etene. (Ohipa 8:14-17; 10:34-48) I te tahi taime i rotopu i te matahiti 50 e te matahiti 52 T.T., ua papai atu o Paulo i te mau Kerisetiano no Galatia i Asia Iti e: “Ua faaite atea mai te parau i papaihia ra, e e tiahia te [“feia o te mau nunaa,” MN] e te Atua i te faaroo, i faaite ai i te evanelia ia Aberahama i mutaa ihora, a na ô ai ra e, Ei ia oe na e maitai ai te mau fenua atoa. E teie nei, te feia e faaroo nei ua maitai ïa ratou e Aberahama atoa i faaroo ra.” (Galatia 3:8, 9; Genese 12:3) Noa ˈtu e e rave rahi mau Kerisetiano no Galatia tei riro ei “feia o te mau nunaa,” ua haamaitaihia ratou na roto ia Iesu no to ratou faaroo. Mea nafea ïa?
8. No te mau Kerisetiano i te tau o Paulo, eaha te auraa ia haamaitaihia ratou na roto i te Huaai o Aberahama, e i te pae hopea, ehia rahiraa tei fanaˈo i taua haamaitairaa ra?
8 Ua parau o Paulo i te mau Kerisetiano no Galatia, noa ˈtu e eaha to ratou tiaraa, e: “E no te Mesia outou na, e huaai ïa outou no Aberahama, e e feia aiˈa ïa i tei [“tǎpǔhia,” MN] maira.” (Galatia 3:29) No taua mau Galatia ra, te haamaitairaa na roto i te Huaai o Aberahama, o te riro-atoa-raa ïa ratou ei feia apiti i roto i te faufaa apî e oia atoa, ei feia aiˈa e o Iesu, ei mau hoa no Iesu i roto i te huaai o Aberahama. Aita tatou i ite i te rahiraa o te huiraatira o Iseraela i tahito ra. Ua ite noa tatou e ua riro roa “mai te one tahatai ra ïa i te rahi.” (Te mau arii 1, 4:20) Ua ite râ tatou i te numera hopea o te mau hoa o Iesu i roto i te huaai pae varua—144 000. (Apokalupo 7:4; 14:1) No roto mai taua 144 000 ra “i te mau opu atoa, e te mau reo atoa, e te mau nunaa atoa e te mau fenua atoa” o te huitaata nei, e te tufa nei ratou i te mau haamaitairaa o te faufaa a Aberahama na vetahi ê atu â.—Apokalupo 5:9.
Ua tupu te hoê parau tohu
9. Mea nafea te feia i ô i roto i te faufaa apî e fanaˈo ai i te ture a Iehova i roto ia ratou?
9 Ia ˈna i tohu i te faufaa apî, ua papai o Ieremia e: “Teie râ te faufaa ta ˈu e faaau atu i te utuafare o Iseraela; te na ô maira Iehova, Ia oti aˈe te reira anotau, e tuu vau i tau ture i roto ia ratou, e papai au i te reira i roto i to ratou [“mafatu,” MN].” (Ieremia 31:33) Te hoê tapao o te feia i ô i roto i te faufaa apî, e tavini ïa ratou ia Iehova no to ratou here ia ˈna. (Ioane 13:35; Hebera 1:9) Ua papaihia te ture a Iehova i roto i to ratou mafatu, e te hinaaro nei ratou e rave i to ˈna hinaaro ma te aau rotahi. Parau mau, i Iseraela tahito ra, ua here roa vetahi mau taata haapao maitai i te ture a Iehova. (Salamo 119:97) E rave rahi râ tei ore i here i ta ˈna ture. Ua vai noa râ ratou i roto i te nunaa. Eita te hoê taata e nehenehe e vai noa i roto i te faufaa apî, mai te peu e aita te ture a te Atua i papaihia i roto i to ˈna mafatu.
10, 11. No te feia i ô i roto i te faufaa apî, mea nafea to Iehova ‘riroraa ei Atua no ratou,’ e nafea ratou e ite paatoa ˈi ia ˈna?
10 Ua parau â Iehova no nia i te feia i ô i roto i te faufaa apî e: “E riro vau ei Atua no ratou, e ei taata hoi ratou no ˈu.” (Ieremia 31:33) I Iseraela tahito, e rave rahi o tei haamori na i te mau atua o te mau nunaa, ua vai noa râ ratou ei ati Iseraela. Ia au i te faufaa apî, ua hamani Iehova i te hoê nunaa pae varua, ‘te Iseraela o te Atua,’ no te mono i te Iseraela pae tino. (Galatia 6:16; Mataio 21:43; Roma 9:6-8) Teie râ, eita te hoê taata e vai noa ei melo no te nunaa pae varua apî, mai te peu e e faaea oia i te haamori ia Iehova anaˈe ra.
11 Ua parau atoa o Iehova e: “E ite paatoa hoi ratou ia ˈu, o tei haehaa e o tei rahi.” (Ieremia 31:34) I Iseraela, e rave rahi o tei ore i tâuˈa aˈe ia Iehova, ma te parau e: “E ore Iehova e rave i te maitai, e ore atoa e rave i te ino.” (Zephania 1:12) Eita te hoê taata e vai noa ei melo no te Iseraela o te Atua, mai te peu e e tâuˈa ore oia ia Iehova aore ra e haaviivii oia i te haamoriraa viivii ore. (Mataio 6:24; Kolosa 3:5) O te mau ati Iseraela pae varua, ‘te feia i ite i to ratou Atua.’ (Daniela 11:32) Te oaoa nei ratou i te noaaraa ‘te ite i te Atua mau e ia Iesu Mesia.’ (Ioane 17:3) E faahohonu to ratou iteraa ia Iesu i to ratou ite i te Atua no te mea, na roto i te hoê ravea otahi roa, o Iesu “te faaite mai [i te Atua].”—Ioane 1:18; 14:9-11.
12, 13. (a) Na roto i te aha o Iehova e faaore ai i te mau hara a te feia i ô i roto i te faufaa apî? (b) I te pae no te faaoreraa hara, mea nafea te faufaa apî i hau aˈe ai i te faufaa tahito?
12 I te pae hopea, ua tǎpǔ o Iehova e: “E faaore hoi au i ta ratou hara, e ore au e manaˈo faahou i ta ratou ino.” (Ieremia 31:34b) I roto i te Ture a Mose, ua papaihia tau hanere faatureraa tei titauhia i te mau ati Iseraela ia haapao. (Deuteronomi 28:1, 2, 15) Te feia atoa i ofati i te Ture ra, e pûpû na ratou i te mau tusia no te tapoˈi i ta ratou mau hara. (Levitiko 4:1-7; 16:1-31) E rave rahi mau ati Iuda o tei tiaturi na e e nehenehe ratou e riro ei feia parau-tia na roto i ta ratou iho mau ohipa ia au i te Ture. Area te mau Kerisetiano ra, te taa ra ia ratou e eita roa ˈtu e noaa ia ratou te parau-tia na roto i ta ratou iho mau ohipa. Eita hoi ta ratou e nehenehe e ape i te hara. (Roma 5:12) I raro aˈe i te faufaa apî, e nehenehe e noaa mai te tiaraa parau-tia i mua i te Atua, na roto noa i te tusia o Iesu. Teie râ, ua riro teie nei tiaraa ei ô, ei maitai faito ore no ǒ mai i te Atua ra. (Roma 3:20, 23, 24) Te titau noa nei â o Iehova e ia auraro ta ˈna mau tavini ia ˈna. Ua parau o Paulo e “tei raro aˈe” te feia i ô i roto i te faufaa apî “i te ture i te Mesia.”—Korinetia 1, 9:21.
13 No reira, te vai atoa ra no te mau Kerisetiano te hoê tusia no te hara, tera râ, mea faufaa roa ˈtu â i te mau tusia i pûpûhia na i raro aˈe i te faufaa a te Ture. Ua papai o Paulo e: “E tia hoi te mau tahuˈa atoa [i raro aˈe i te faufaa a te Ture] i te tia-noa-raa i te mau mahana atoa i te haamoriraa, e te pûpû-pinepine-raa i te mau tusia hoê â huru o te ore roa e tia ia matara te hara ra. Area te Mesia, oti aˈera ta ˈna tusia hoê i te pûpûhia ei taraehara faufaa mure ore, parahi atura i te rima atau o te Atua ra.” (Hebera 10:11, 12) I te mea e te faatupu nei te mau Kerisetiano i ô i roto i te faufaa apî, i te faaroo i roto i te tusia o Iesu, te faariro nei Iehova ia ratou ei feia parau-tia, aore e hara, e nehenehe atu ai ratou e faatavaihia ei mau tamarii pae varua na ˈna. (Roma 5:1; 8:33, 34; Hebera 10:14-18) E ia hara ratou no to ratou huru taata tia ore, e nehenehe ratou e ani ia Iehova ia faaore mai i ta ratou hara, e na roto i te tusia o Iesu, e faaore mai o Iehova. (Ioane 1, 2:1, 2) Teie râ, mai te peu e e maiti ratou i te hara ma te opua mau, e erehia ïa ratou i to ratou tiaraa parau-tia e te haamaitairaa e apiti atu i roto i te faufaa apî.—Hebera 2:2, 3; 6:4-8; 10:26-31.
Te faufaa tahito e te mea apî
14. Eaha te peritomeraa i titauhia i raro aˈe i te faufaa a te Ture? i raro aˈe i te faufaa apî?
14 E peritomehia na te mau tane i roto i te faufaa tahito ei tapao e tei raro aˈe ratou i te Ture. (Levitiko 12:2, 3; Galatia 5:3) I muri aˈe i te haamauraahia te amuiraa kerisetiano, ua manaˈo vetahi e mea titauhia ia peritome-atoa-hia te mau Kerisetiano e ere i te ati Iuda. Tera râ, ua taa i te mau aposetolo e te mau matahiapo i Ierusalema, tei arataihia e te Parau a te Atua e te varua moˈa e, aita te reira i titauhia. (Ohipa 15:1, 5, 28, 29) Tau matahiti i muri iho, ua parau o Paulo e: “O te ati Iuda rapae au ra, e ere ïa oia i te ati Iuda; e te peritome rapae au i te tino ra, e ere ïa i te peritome: o te ati Iuda roto ra, te ati Iuda; e te peritome [mafatu] ra, te peritome; eiaha to [te ture i papaihia ra], o to te varua râ.” (Roma 2:28, 29; MN) Aita to te peritomeraa mau, to te mau ati Iuda pae tino atoa, e faufaa faahou i te pae varua i mua i te aro o Iehova. No te feia i ô i roto i te faufaa apî, o te mafatu, eiaha râ te tino, te tia ia peritomehia. Te mau mea atoa tei au-ore-hia e Iehova aore ra e mea viivii i mua i to ˈna aro, i roto anei i to ratou feruriraa, to ratou anei mau hiaai, e te mau manaˈo e turai ia ratou, e tia ïa ia tâpû-ê-hia.a E rave rahi hiˈoraa i teie mahana no te feia i taui i to ratou huru feruriraa na roto i te mana o te varua moˈa.—Korinetia 1, 6:9-11; Galatia 5:22-24; Ephesia 4:22-24.
15. I te pae no te faatereraa arii, eaha te faaauraa e nehenehe e ravehia i rotopu i te Iseraela pae tino e te Iseraela o te Atua?
15 I roto i te faufaa a te Ture, o Iehova te Arii o Iseraela, e i muri iho, ua faaohipa oia i to ˈna mana arii na roto i te mau taata i arii i Ierusalema. (Isaia 33:22) O Iehova atoa te Arii o te Iseraela o te Atua, te Iseraela pae varua, e mai te matahiti 33 T.T. mai â, ua faatere oia na roto ia Iesu Mesia, tei ia ˈna ra “te mana atoa i te raˈi e te [“fenua,” MN] atoa nei.” (Mataio 28:18; Ephesia 1:19-23; Kolosa 1:13, 14) I teie mahana, te farii nei te Iseraela o te Atua ia Iesu ei Arii no te Basileia o te Atua i nia i te raˈi, tei haamauhia i te matahiti 1914. E Arii maitai atu â o Iesu ia Hezekia, ia Iosia, e i te tahi atu mau arii haapao maitai no Iseraela i tahito ra.—Hebera 1:8, 9; Apokalupo 11:15.
16. Eaha te huru autahuˈaraa o te Iseraela o te Atua?
16 Aita noa o Iseraela i riro ei basileia, e autahuˈaraa faatavaihia atoa râ ta ˈna. I te matahiti 33 T.T., ua mono te Iseraela o te Atua i te Iseraela pae tino, e ua riro maira ei “tavini” na Iehova, to ˈna mau “ite.” (Isaia 43:10) No reira, ua tano te mau parau a Iehova ia Iseraela i papaihia i roto i te Isaia 43:21 e te Exodo 19:5, 6, i nia i te Iseraela o te Atua i te pae varua. Ua riro te nunaa pae varua apî o te Atua i teie nei, ei ‘ui maitihia, e autahuˈaraa arii, e nunaa moˈa, e feia [“fatu-taa-ê-hia,” MN],’ tei faauehia ‘ia faaite hua i te mau maitai o Iehova.’ (Petero 1, 2:9) Te feia atoa i roto i te Iseraela o te Atua, te tane e te vahine, e pǔpǔ autahuˈa ïa ratou. (Galatia 3:28, 29) Ei piti o te tuhaa o te huaai o Aberahama, te parau nei ratou i teie nei e: “A oaoa e te mau [“nunaa,” MN], e to ˈna atoa ra mau taata.” (Deuteronomi 32:43) Te feia no roto i te Iseraela pae varua e ora noa nei â i nia i te fenua nei, o ratou ïa “te tavini haapao maitai e te paari.” (Mataio 24:45-47) Na roto noa i te tahoêraa ˈtu ia ratou, e nehenehe ai e pûpû i te taviniraa moˈa e fariihia e te Atua.
Te Basileia o te Atua—Te tupuraa hopea
17. Eaha te fanauraa ta te feia i ô i roto i te faufaa apî e fanaˈo?
17 Ua ô te mau ati Iseraela i fanauhia i muri aˈe i te matahiti 1513 H.T.T. i roto i te faufaa a te Ture i to ratou fanauraahia mai. Te feia ta Iehova e rave i roto i te faufaa apî, e fanau-atoa-hia ratou—no ratou râ, e fanauraa pae varua ïa. Ua faahiti o Iesu i te reira i te Pharisea ra o Nikodemo, ia ˈna i parau e: “E parau atu vau ia oe, Ia ore te taata ia fanau faahou ra, e ore oia e ite i te basileia o te Atua ra.” (Ioane 3:3) I te Penetekose 33 T.T., o na pǐpǐ 120 te mau taata tia ore matamua tei fanaˈo i taua fanauraa apî ra. Faarirohia ei feia parau-tia i raro aˈe i te faufaa apî, ua niniihia mai te varua moˈa i nia ia ratou ei “tapao i horoa-na-mua-hia” no ta ratou tufaa arii. (Ephesia 1:14, MN) ‘Na te varua i fanau’ ia ratou no te riro mai ei mau tamarii faatavaihia a te Atua, e ei mau taeae no Iesu e ei ‘feia tufaa e te Mesia.’ (Ioane 3:6; Roma 8:16, 17) I to ratou ‘fanau-faahou-raahia,’ ua matara ïa te eˈa no te fanaˈo atu i te mau haamaitairaa faahiahia roa.
18. I to ratou fanau-faahou-raahia, ua matara te eˈa no teihea mau haamaitairaa faahiahia roa no te feia i ô i roto i te faufaa apî?
18 I to ˈna riroraa mai ei arai no te faufaa apî, ua fafau o Iesu i te tahi atu faufaa i ta ˈna mau pǐpǐ, i te na ôraa e: “E fafau vau i te hoê faufaa ia outou, mai ta to ˈu Metua i fafau i te hoê faufaa ia ˈu, no te hoê basileia.” (Luka 22:29, MN) Ua faaineine teie faufaa no te Basileia i te eˈa no te tupuraa o te orama taa ê mau, i papaihia i roto i te Daniela 7:13, 14, 22, 27. Ua ite orama o Daniela i “To te mau mahana tahito,” oia te Atua ra o Iehova, horoaraa i te mana arii i “te hoê mai te Tamaiti a te taata ra.” I muri iho, ua ite atura o Daniela e ‘ua riro te basileia i te feia moˈa ra.’ O Iesu taua taata “mai te Tamaiti a te taata ra,” e i te matahiti 1914, ua horoa mai te Atua ra o Iehova i te Basileia no te raˈi ia ˈna ra. O ta ˈna mau pǐpǐ faatavaihia i te varua “te feia moˈa” e apiti nei ia ˈna i roto i taua Basileia ra. (Tesalonia 1, 2:12) Nafea?
19, 20. (a) No te feia i ô i roto i te faufaa apî, eaha te tupuraa hopea e te hanahana, o te parau ta Iehova i tǎpǔ ia Aberahama? (b) Eaha te tahi atu uiraa te tia ia tuatapapahia?
19 Ia pohe anaˈe ratou, e faatiahia mai teie feia faatavaihia mai ia Iesu mai te pohe mai ei mau varua pohe ore no te tavini i pihai iho ia ˈna ei mau arii e mau tahuˈa i nia i te raˈi. (Korinetia 1, 15:50-53; Apokalupo 20:4, 6) Auê ïa tiaturiraa hanahana e! “E faatere ratou ei arii i te fenua nei,” eiaha noa râ i te fenua o Kanaana. (Apokalupo 5:10, MN) “E noaa [anei] te uputa oire o to ratou mau enemi” ia ratou? (Genese 22:17) Oia mau, e te reira ma te papu maitai, ia ite mata anaˈe ratou i te haamouraa o te enemi faaturi faaroo ra o Babulonia Rahi, e ia apiti atu teie feia faatavaihia i faatiahia mai ia Iesu no te tavana i nia i te mau nunaa “ma te sepeta auri” e no te haaparuparu i te afii o Satani. E amui atoa ˈtu ïa ratou i roto i te faatupuraa i te tuhaa hopea o te parau tohu o te Genese 3:15.—Apokalupo 2:26, 27; 17:14; 18:20, 21; Roma 16:20.
20 E nehenehe râ tatou e ani e, Te faufaa a Aberahama e te faufaa apî, no teie mau 144 000 taata haapao maitai noa anei? Aita, na roto ia ratou, e haamaitai-atoa-hia vetahi atu mau taata tei ore i ô roa ˈtu i roto i teie mau faufaa, mai ta tatou e ite atu i roto i te tumu parau i muri nei.
[Nota i raro i te api]
a A hiˈo i te buka ra Ite aravihi ia au i te mau Papai, Buka 1, api 470 (Beretane), neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻Anafea te ite-matamua-raahia te faufaa apî i te ohiparaa?
◻Eaha tei faatupuhia na roto i te faufaa tahito?
◻O vai te Huaai matamua o Aberahama, e e haamaitaihia te mau nunaa na roto i taua Huaai ra, ia au i teihea anairaa?
◻No te mau 144 000, eaha te tupuraa hopea o te faufaa a Aberahama e te faufaa apî?
[Hohoˈa i te api 15]
E auraa hohonu aˈe to te faaoreraa hara no te feia i raro aˈe i te faufaa apî i te feia i raro aˈe i te faufaa tahito