E hinaaro noa anei tatou i te mau nuu?
UA HAAPAU te mau nuu e rave rahi faufaa a te taata e ua faaore rahi i to ˈna oaoa. No reira vetahi i uiui ai e, ‘Eita anei te huitaata nei e ite i te huru ino ore na te ao nei na roto i te faaoreraa i te mau nuu?’ I te mea hoi e i teie nei ua nehenehe te mau mea ora atoa e mou na roto i te mau mauhaa tamaˈi haapohe rahi, ua riro maira ïa te uiraa ei mea ru. E mea tano anei ia tiaturi i te hoê ao aita e nuu?
Te haapapu ra e rave rahi mau hiˈoraa e ia faatupu anaˈe te mau taairaa maitatai i rotopu i te mau nunaa i te tiaturi, e nehenehe ïa vetahi mau mauhaa tamaˈi e faaorehia. I te tupuraa te auhoaraa rahi i rotopu ia Kanada e i te mau Hau Amui no Marite, ei hiˈoraa, aita te mau nuu i paruru i to raua tahatai e 5 000 kilometera te atea i te roaraa hau atu i te hoê senekele e te afa. Ua tupu te hoê â auhoaraa i rotopu ia Norevetia e ia Tuete, i roto atoa e rave rahi atu â mau nunaa. E tupu anei te hoê ao aita e nuu na roto i te hoê au-maite-raa i rotopu i te mau nunaa atoa? Noa ˈtu te mau mea riaria o te Tamaˈi Rahi Matamua, ua manuïa teie manaˈo aita i itehia aˈenei.
I te tupuraa te hau i te matahiti 1918, hoê o te mau tapao a te parau faaau no te hau no Versailles, o te “haamataraa ïa i te taotia rahi i te mau mauhaa tamaˈi a te mau nunaa atoa.” I te mau matahiti i muri iho, ua parare aˈera te patoiraa i te tamaˈi. Ua manaˈo vetahi feia patoi i te tamaˈi e o te tamaˈi te ohipa ino roa ˈˈe o te nehenehe e tupu i nia i te hoê nunaa, e mea ino roa ˈtu â ïa ia faaruru i te manuïa-ore-raa. Aita te feia patoi i te hau i farii i te reira, ma te faataa e i te roaraa o te mau senekele, ua aro rii te mau ati Iuda i te mau vahi rarahi ma te mau mauhaa i te mau enemi, tera râ, te tamau noa ra te mau tutavaraa iino e haamou ia ratou. Mea iti te ravea a te feia no Afirika no te patoi atu i te feia e afai nei ia ratou ei mau tîtî na Marite ma, e ua hamani-ino-hia hoi ratou i te roaraa o te mau senekele.
Tera râ, i te tupuraa te Piti o te Tamaˈi Rahi, ua faaoti aˈera e rave rahi feia patoi i te tamaˈi e e tia ia paruru i te mau fenua. No reira, i te haamauraahia te mau Nunaa Amui i muri aˈe i te Piti o te Tamaˈi Rahi, ua iti mai i te tuuhia te tapao i nia i te faaoreraa i te mau mauhaa tamaˈi e ua haafaufaa-rahi-hia te rave-amui-raa te mau nunaa i te ohipa no te arai i te hamani-ino-raa. Ua manaˈo te mau melo e e horoa te ino ore e itehia i te tiaturi i te mau nunaa no te faaore i te mau mauhaa tamaˈi.
Ua ite-rahi-hia mai te tahi atu fifi. E pinepine te mau tutavaraa a te hoê nunaa no te paruru ia ˈna iho i te turai i te nunaa tapiri ia fifihia. Ua aratai teie tereraa ohipa ino mau i te hamani-faahou-raa i te mau mauhaa tamaˈi. Aita râ i maoro roa aˈenei, ua haapaari te mau taairaa maitatai i rotopu i te rahiraa o te mau nunaa i te tiaturiraa e faaore i te mau mauhaa tamaˈi. Mai reira mai râ, ua faaore te Tamaˈi o te Ooa e te mau peapea i tupu i Yugoslavia tahito ra i te mau tiaturiraa e faaore i te mau mauhaa tamaˈi no e rave rahi taata. Tau pae matahiti i teie nei, ua faataa te vea ra Time e: “Noa ˈtu e ua hope te tamaˈi toetoe, ua riro mai te ao nei ei vahi atâta roa, aita râ i iti mai.”
Te hinaaroraa i te hoê “mutoi” na te fenua taatoa
Te manaˈo nei e rave rahi feia mataitai e te hinaaro nei te huitaata i te hoê anaˈe faatereraa na te ao nei e te hoê nuu puai no te paruru i te mau taata atoa. I te mea râ e eita te faanahonahoraa a te mau Nunaa Amui e eita atoa te mau mana faatere faehau na te ao nei e nehenehe e faatupu i te reira, te manaˈo nei vetahi e eita e nehenehe e tiaturi roa ˈtu i te tau no a muri aˈe. Mai te peu râ e e farii outou i te Bibilia mai te Parau a te Atua, e uiui paha outou e e pahono mai anei te Atua Mana hope i teie hinaaro ru.
E faaohipa anei Tei piihia e te Bibilia “te Atua no ˈna te aroha e te hau” i te nuu faehau no te faatupu i te parau-tia? Mai te peu e e, teihea ïa nuu? E rave rahi mau nuu i teie mahana o te parau nei e te turu maira te Atua ia ratou, tera râ, te rave mau ra anei ratou i te hinaaro o te Atua? Aore ra e ravea ê atu anei ta te Atua no te ohipa mai e no te faatupu i te hau e te ino ore?—Korinetia 2, 13:11.
Ua ohipa mai te Atua Mana hope i nia i te orureraa hau matamua na roto i te tiahiraa ia Adamu e ia Eva i rapaeau i te ô i Edene, e na roto i te tuuraa i te mau kerubi no te tiai ia ore raua ia hoˈi faahou atu i roto. Ua faaite atoa oia i ta ˈna opuaraa e vavahi roa i te mau orureraa hau atoa i to ˈna tiaraa mana arii. (Genese 3:15) E titau anei te reira i te Atua ia faaohipa i te hoê nuu?
Te faaite ra te Bibilia i te mau taime i faaohipa ˈi te Atua i te mau nuu no te faatupu i ta ˈna mau haavaraa. Ei hiˈoraa, ua rave na te mau basileia i te fenua Kanaana i te taatiraa e te mau animala, ua pûpû i te mau tamarii ei tusia, e ua faatupu i te tamaˈi hairiiri. Ua faaue atura te Atua e ia haamou-roa-hia ratou e ua faaohipa oia i te nuu a Iosua no te faatupu i te utua. (Deuteronomi 7:1, 2) Ua faatupu atoa te nuu a te Arii ra o Davida i te haavaraa a te Atua i nia i te mau ati Philiseti, e hiˈoraa teie e mea nafea te Atua ia faaore roa i te ino atoa i roto i ta ˈna mahana haavaraa hopea.
Ua riro taua mau ohipa ra i tupu ei haapiiraa. Ua faaite o Iehova e e nehenehe ta ˈna e faaohipa i te hoê nuu no te paruru i te taata. Oia mau, e nuu otahi ta Iehova o te ohipa i nia i te orureraa hau na te ao nei i ta ˈna faatereraa.
“Iehova sabaota”
Te faahiti ra te Bibilia i te parau ra “Iehova sabaota” hau atu i te 250 taime. Na mua, te faataa ra teie parau i te tiaraa tomana o te Atua i nia i te mau nuu rarahi o te mau melahi. I te hoê taime, ua parau te peropheta ra o Mikaia i te mau Arii ra o Ahaba e o Iehosaphata, e: “Ua ite au ia Iehova i te parahiraa i nia i to ˈna ra terono, e to te raˈi atoa ra i te tia-noa-raa i pihaiiho ia ˈna, i te pae atau e te pae aui.” (Te mau arii 1, 22:19) Te parauhia ra no nia i te mau nuu melahi i ǒ nei. Ua faaohipa o Iehova i teie mau nuu no te paruru i to ˈna nunaa. I te haaatiraahia te oire no Dotana, ua erehia te tavini o Elisaia i te tiaturiraa. Ua tamǎrû mai râ te Atua ia ˈna na roto i te faaite-semeio-raa mai ia ˈna i te hoê orama o ta ˈna nuu o te mau mea ora varua. “Ua faaaraara aˈera Iehova i te mata o taua taata apî ra; ite atura oia; e inaha, ua î te mouˈa i te puaahorofenua, e te pereoo auahi.”—Te mau arii 2, 6:15-17.
Te auraa anei ïa e te turu ra te Atua i te mau nuu i teie mahana, ia au i teie mau ohipa i tupu? Te parau nei paha vetahi mau nuu a te Amuiraa faaroo kerisetiano e e nuu ratou na te Atua. E rave rahi tei ani i te mau ekalesiatiko ia haamaitai ia ratou. Tera râ, te aro pinepine ra te mau nuu a te Amuiraa faaroo kerisetiano i te tahi e te tahi, e i to ratou mau hoa faaroo. Ua tupu na mua na tamaˈi rahi e piti o teie senekele i rotopu i te mau nuu o tei faahua parau e e mau Kerisetiano ratou. E ere ïa te reira i te ohipa a te Atua. (Ioane 1, 4:20) Noa ˈtu e te parau ra paha teie mau nuu faehau e te aro nei ratou no te hau, ua faaue anei o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia faanahonaho i teie mau nuu no te tamata i te arai i te faahuehueraa na te ao nei?
Ua tupu te hoê faahuehueraa ino i to te hoê nahoa taata e ta ratou mauhaa, haruraa ia Iesu i roto i te hoê ô a pure ai hoi oia i reira e ta ˈna mau pǐpǐ. Ua tairi atura te hoê o te mau pǐpǐ i te hoê taata o te nahoa e te hoê ˈoˈe. Ua faaohipa ˈtura o Iesu i taua taime ra no te faataa i te hoê faaueraa tumu faufaa. Teie ta ˈna i parau: “A oomo i to ˈoˈe [i] roto i te vehî; o te rave hoi i te ˈoˈe ra, e pohe ïa i te ˈoˈe. Aita oe i manaˈo e, e tia noa ia ˈu ia tau i tau Metua i teie nei, e na ˈna e horoa mai i te melahi e ia ahuru noa ˈtu te legeona e ia piti tiahapa e ia rahi atu â?” E nuu rahi ta Iesu e faatere ra, aita râ o Petero i faaôhia i roto ei faehau, aita atoa e taata ê atu. Ua piihia na râ o Petero e te toea o te mau pǐpǐ a Iesu e “ravaai taata.” (Mataio 4:19; 26:47-53) Tau hora i muri iho, ua haamaramarama ˈtura o Iesu i te tupuraa ia Pilato. Teie ta ˈna i parau: “E ere i to teie nei ao to ˈu basileia; ahiri no teie nei ao to ˈu basileia, ua faaitoito ïa tau mau tavini ia ore au ia tuuhia ˈtu i te rima o te ati Iuda; e ere râ to ˈu basileia i to ǒ nei.” (Ioane 18:36) Taa ê atu i te basileia o Davida o tei haamauhia i nia i te fenua nei, tei nia i te raˈi te Basileia ta te Atua i horoa ia Iesu ra e na ˈna e afai mai i te hau i nia i te fenua nei.
E aro mai te mau nuu a te Atua
E fatata te mau nuu a te Atua i te ohipa mai. I roto i te faataaraa no nia i te aroraa e tupu i mua nei, te pii ra te Apokalupo ia Iesu ‘te Logo a te Atua.’ Te taio nei tatou e: “Ua pee maira te mau papaupea o te raˈi ra ia ˈna i nia i te puaahorofenua teatea ra, ma te ahu hua teatea, e te viivii ore i te ahuraa. E e ˈoˈe ooi tei na roto mai i ta ˈna vaha, ei tairiraa na ˈna i te mau fenua ra.” Te parau ra te Bibilia e e haamou teie aroraa i “te mau arii o te ao nei, e ta ratou mau nuu.” Oia atoa no te feia o te ore e faaite i to ratou taiva ore i te Atua, te na ô faahou ra te parau tohu e: “O te tahi pae râ, i taparahihia ïa i te ˈoˈe no roto mai i te vaha o tei parahi i nia iho i te puaahorofenua ra.” E tapea-atoa-hia o Satani ia ore oia ia ohipa faahou. I reira mau â ïa e tupu ai te hoê ao hau aita e nuu.—Apokalupo 19:11-21; 20:1-3.
A feruri na i te hoê ao aita e tamaˈi
E nehenehe anei outou e feruri i te hoê ao ino ore mau aita e hinaarohia te mau nuu? Te parau ra te hoê salamo Bibilia e: “A haere mai na, a hiˈo i ta Iehova i rave! te pau ta ˈna i rave i te fenua nei! Ua faaore oia i te tamaˈi e tae roa aˈenei i te hopea fenua!”—Salamo 46:8, 9.
Auê ïa tamǎrûraa ê! A feruri na e ua tiamâ roa mai te totaiete taata nei i te hopoia e aufau i te mau tute na te mau nuu e ta ratou mau tauihaa! E nehenehe te taata e faaohipa roa ˈtu i to ratou puai no te haamaitai i te mau huru oraraa o te mau taata atoa, no te tamâ i te fenua e no te faaapu faahou ia ˈna. Te vai ra te mau ravea apî no te hamani i te mau mea faufaa mau no te huitaata nei.
E tupu mau â teie parau tǎpǔ na te ao taatoa: “E ore te hamani ino e itea-faahou-hia i to oe ra fenua; e te pohe, e te ati, i roto i to oe ra mau otia.” (Isaia 60:18) Eita te mau mirioni taata hepohepo e horo ê faahou mai te mau vahi tamaˈi mai, e faahepohia ia faarue i to ratou fare e ta ratou mau taoˈa no te faaea i roto i te mau puhaparaa ati. Eita te taata e oto faahou i te feia herehia e ratou tei haapohehia aore ra tei pepe i roto i te mau aroraa i rotopu i te mau nunaa. E haamau tamau te Arii a Iehova i nia i te raˈi i te hau na te ao nei. “I to ˈna ra tau e tupu roa ˈi te parau-tia; e rahi roa hoi te hau, oi vai aˈe te marama. E faaora oia ia ratou i te haavare e te rave ino ra.”—Salamo 72:7, 14.
E mea oaoa roa te oraraa i rotopu i te mau taata o tei haapii eiaha ia riri atu, ia pee râ i te mau haerea o te here o te Atua. Te tohu ra te Parau a te Atua e: “E ore ratou e hauti, e ore e rave ino, i to ˈu atoa nei mouˈa moˈa, te na reira maira Iehova; e î hoi te fenua i te ite ia Iehova, mai te vairaa miti e î i te miti ra.” Mai te aha te huru ia ora i rotopu i te mau taata o tei ite e o te here ra ia Iehova? Te tohu ra taua noa buka ra e: “E o ta te parau-tia ra ohipa, o te hau ïa, e te hopea o te parau-tia ra, o te peapea ore ïa, e te ora e a muri noa ˈtu. E parahi hoi to ˈu ra mau taata i roto i te fare mau e te peapea ore, e tia i roto i te parahiraa ora, e te vahi hauti-ore-hia mai.”—Isaia 11:9; 32:17, 18.
Te ite maite ra te feia e ua niuhia to ratou faaroo i nia i te ite o te Bibilia, e ua ineine te mau nuu a te Atua i te tamâ i te fenua nei i te mau enemi atoa o te hau. Te horoa ra teie ite ia ratou i te tiaturi ia faaohipa i ta te Bibilia e parau ra “ia tae i te mau mahana hopea ra.” Oia hoi: “E tiapai ratou i ta ratou ˈoˈe ei auri arote, e ta ratou mau mahae ei tipi tope raau; e ore te hoê fenua e aa mai i te tahi fenua i te ˈoˈe, e ore hoi ratou e haapii faahou i te tamaˈi.”—Isaia 2:2-4.
Ua haapae aˈena te feia no roto mai e rave rahi nunaa, o tei riro mai ei Ite no Iehova, i te ‘haapii i te tamaˈi.’ Ua tuu ratou i to ratou tiaturi i roto i te parururaa a te mau nuu a te Atua i nia i te raˈi. Na roto i te haapiiraa i te Bibilia e o ratou, e nehenehe atoa outou e faatupu i te hoê â tiaturi.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 28]
U.S. National Archives photo