VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w97 15/9 api 8-9
  • E farii anei te Atua i te mau oroa auhune?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E farii anei te Atua i te mau oroa auhune?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • No ǒ mai i te peu etene ra
  • Eaha te manaˈo o te Atua?
  • Te mau oroa faufaa i roto i te aamu o Iseraela
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • A tamau noa i roto i te ohipa ootiraa!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • A riro ei feia ooti oaoa!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • Ua teatea te mau aua i teie nei ua auhune
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 2010
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
w97 15/9 api 8-9

E farii anei te Atua i te mau oroa auhune?

MAU maa hotu monamona, mau pota au ia amu, e mau haapueraa rǔrǔ to papaa rarahi maitai, e hohoˈa haviti mau ïa. I te tau ootiraa, te faaunauna nei teie mau pueraa maa i te mau fata e te mau pupiti o te mau fare pure na Beretane taatoa. I Europa, e i te tahi atu mau fenua, e rave rau mau oroa o te tapao nei i te omuaraa e te hopea o te tau auhune.

Te oaoa rahi nei te feia e ora nei i te maa o te fenua, ia hotu maitai anaˈe te repo. Oia mau, ua titau te Atua i te nunaa o Iseraela i mutaa iho ia faatupu e toru oroa matahiti o tei taaihia i te auhune. I te omuaraa o te tau uaaraa tiare, i te tau o te Oroa o te Pane Faahopue ore, e pûpû na te mau ati Iseraela i te Atua i te hoê rǔrǔ hotu matamua o te kerite i ootihia. I te Oroa o te mau Hebedoma (aore ra, Penetekose) i te hopea o te tau uaaraa tiare, e pûpû na ratou i te mau pane hamanihia i te mau hotu matamua o te sitona i ootihia. I te tau auhune, o te Oroa o te Haapueraa maa ïa, o tei tapao i te hopea o te matahiti faaapu i Iseraela. (Exodo 23:14-17) E “amuiraa moˈa” taua mau oroa ra, e mau taime oaoaraa ïa.—Levitiko 23:2; Deuteronomi 16:16.

E te mau oroa auhune e faatupuhia ra i teie nei tau? E farii anei te Atua i te reira?

No ǒ mai i te peu etene ra

No to ˈna au ore i te huru raveraa a teie nei ao i te mau oroa tamaaraa matauhia i te tau ootiraa e te inuraa ava i taua mau taime ra, i te matahiti 1843 ra, ua opua ˈtura te hoê tia no te Ekalesia Beretane no Cornwall, i Beretane, e faaora faahou mai i te mau peu auhune o te tau tahito ra. Ua rave maira oia i te tahi mau huero matamua i ootihia mai e ua hamani ihora i te faraoa no te amuraa oroa i roto i ta ˈna fare pure. Ua faatupu faahou ïa oia i te oroa no Lammas—e oroa “kerisetiano” ta vetahi e parau nei e no ǒ mai i te haamoriraa tahito a te atua Celte ra o Lugh.a No reira, no ǒ mai ïa te oroa auhune a te Ekalesia Beretane no teie nei tau, i te peu etene ra.

E te tahi atu ïa mau oroa e faatupuhia ra i te hopea o te tau auhune? Ia au i te Buka parau paari Britannica (Beretane), e rave rahi o te mau peu e ravehia ra i taua mau oroa ra, no ǒ roa mai ïa i “te tiaturiraa e te vai ra te hoê varua i roto i te [huero] o te to papaa aore ra te to papaa ovahine.” I te tahi mau vahi, e tiaturi na te feia faaapu e te ora ra te hoê varua i roto i te rǔrǔ huero hopea e ootihia. No te tiahi i taua varua nei, e papaˈi na ratou i te huero i nia i te repo. I te tahi atu vahi, e firi na ratou i te tahi mau rauere o te maa huero no te hamani i te hoê “pêpe haavare to papaa” o ta ratou i faaherehere ia “manuïa” e tae roa ˈtu i te taime ueueraa huero i te matahiti i muri iho. I reira, e tanu faahou na ratou i te mau tari huero i roto i te repo ma te tiaturi e e haamaitai te reira i te hoturaa apî.

E faatuati na te tahi mau aai i te tau ootiraa e te haamoriraa i te atua Babulonia ra o Tamuza, te tane a te ruahine o te hotu ra o Isatara. Ia tâpûhia te tari huero i para ra, e faahohoˈaraa ïa no te pohe oioi o Tamuza. Ua faatuati atoa vetahi atu mau aai i te tau ootiraa e te tusia taata—e peu faufau roa na te Atua ra o Iehova.—Levitiko 20:2; Ieremia 7:30, 31.

Eaha te manaˈo o te Atua?

Te faaite papu maitai ra te huru raveraa a te Atua i nia ia Iseraela i tahito ra e, ua titau na o Iehova, te Poiete e te Tumu o te ora, e ia haamori to ˈna mau taata ia ˈna anaˈe ra. (Salamo 36:9; Nahuma 1:2) I te tau o te peropheta ra o Ezekiela, e peu ‘faufau rahi’ na te otoraa i te atua ra ia Tamuza i mua i te aro o Iehova. Na te reira, e vetahi atu mau peu faaroo haavare, i turai i te Atua ia ore e faaroo atu i te mau pure a taua mau taata haamori haavare ra.—Ezekiela 8:6, 13, 14, 18.

A hiˈo na râ i ta te Atua ra o Iehova i faaue atu ia Iseraela ia rave i te auhuneraa. I te Oroa o te Haapueraa maa, e faatupu na te mau ati Iseraela i te hoê rururaa rahi i reira te taurearea e te taata paari, te taata taoˈa e te taata veve, e faaea ˈi no te tahi area taime i roto i te mau tiahapa i faaunaunahia e te mau amaa raau ruperupe o te mau tumu raau tupu maitai. E taime oaoaraa rahi ïa no ratou, e taime atoa râ no te feruri i nia i te faaoraraa ta te Atua i rave na no to ratou mau tupuna i te tau o te Revaraa mai na Aiphiti.—Levitiko 23:40-43.

I te mau oroa Iseraela, e pûpûhia na te taoˈa ia Iehova, te Atua mau hoê ra. (Deuteronomi 8:10-20) Area no te mau tiaturiraa i faahitihia ˈtu na e e varua to te mau hotu, aita roa ˈtu te Bibilia e parau ra e e nephe to te mau maa, mai te tari sitona.b E te faaite maitai ra te mau Papai e mea pohe te mau idolo, eita hoi ta ratou e nehenehe e paraparau, e ite, e faaroo, e hâuˈa, e fâfâ, aore ra e tauturu atu i te feia e haamori ra ia ratou.—Salamo 115:5-8; Roma 1:23-25.

I teie nei tau, aita te mau Kerisetiano e vai ra i raro aˈe i te faufaa o te Ture ta te Atua i fafau na e te nunaa Iseraela i tahito ra. Oia mau, ‘ua hopoi-ê-hia ïa [e te Atua], oia i patiti i te reira i nia i [“te pou haamauiuiraa,” MN] o Iesu.’ (Kolosa 2:13, 14) Te pee nei te mau tavini a Iehova no teie nei tau i “te ture a te Mesia” e te mauruuru rahi nei ratou i te mau mea atoa ta te Atua e horoa maira.—Galatia 6:2.

Ua faataa papu te aposetolo Paulo e, te mau oroa ati Iuda, “e ata anaˈe ïa no te tupu a muri aˈe,” e ua parau atoa oia e, “area te mea mau ra . . . o te Mesia” ïa. (Kolosa 2:16, 17) No reira ˈtura, te farii nei te mau Kerisetiano mau i teie haaferuriraa a te mau Papai: “Ta te [mau nunaa] i faatusia ra, i faatusia ïa na te mau demoni, e ere na te Atua . . . Eita e tia ia outou ia inu i te aˈua a [Iehova] ra, e te aˈua a te mau demoni.” (Korinetia 1, 10:20, 21; MN) Hau atu, te haapao nei te mau Kerisetiano i te faaueraa ra “eiaha e rave noa ˈtu i te mea viivii ra.” Ua taaihia anei te mau oroa auhune i to outou vahi, i te peu etene aore ra i te peu faaroo haavare? Mai te peu e e, e ape ïa te mau Kerisetiano mau ia au ore mai o Iehova ia ratou na roto i te oreraa e farii i te faaô atu i roto i taua huru haamoriraa viivii ra.—Korinetia 2, 6:17.

Ia fanaˈo anaˈe te hoê tamarii aau mauruuru i te hoê taoˈa horoa no ǒ mai i to ˈna metua tane ra, o vai ta ˈna e haamauruuru? Te hoê anei taata matau ore aore ra to ˈna metua? Na roto i te pure rotahi, te haamauruuru nei te feia haamori i te Atua i te mau mahana atoa ia Iehova, to ratou Metua i te raˈi ra, no to ˈna horoa maitai rahi.—Korinetia 2, 6:18; Tesalonia 1, 5:17, 18.

[Nota i raro i te api]

a No roto mai te taˈo ra “Lammas” i te hoê taˈo Beretane Tahito o “pane” te auraa.

b Te na ô ra te buka ra Insight on the Scriptures e: “Aita te taˈo ra neʹphesh (nephe) e faaohipahia ra no nia i te poieteraa o te mau raau tupu i te toru o te ‘mahana’ poieteraa (Ge 1:11-13) aore ra i muri iho, no te mea aita to te mau raau tupu e toto.”—Neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono