VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w97 15/9 api 3-7
  • E feia veve, tera râ, e feia ona mea nafea ïa?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E feia veve, tera râ, e feia ona mea nafea ïa?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te feia haapao maitai i mutaa iho
  • Te tapearaa i te haerea tia
  • Te aroraa i te hepohepo
  • Te mana o te pure
  • Te faufaaraa o te haapiiraa Bibilia
  • Te haapiiraa i te mau tamarii no te ora
  • Te hoê huru feruriraa e horoa
  • Te faaiteraa i te tuutuu ore
  • Te turu ra o Iehova i to ˈna nunaa
  • E tau maitai aˈe to mua
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Te fatata maira te hopea o te veve
    A ara mai na! 1998
  • Fatata roa, aore e taata veve faahou!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Nafea vau mai te peu e mea veve matou?
    A ara mai na! 1992
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
w97 15/9 api 3-7

E feia veve, tera râ, e feia ona mea nafea ïa?

Tau senekele i teie nei, ua pure te hoê taata paari ra e ia ore oia ia vevehia. No te aha teie huru aniraa? No te mea ua mǎtaˈu oia e ia turai te veve ia ˈna ia rave i te mau haerea e te mau ohipa o te haafifi i to ˈna mau taairaa e te Atua. Te itehia ra te reira i roto i ta ˈna mau parau e: “E faaamu mai oe ia ˈu i te maa e au ia ˈu ra . . . e o te veve hoi au e ua eiâ ihora vau, e ua apiti noa ˈtu vau i te iˈoa o tau Atua i te parau haavare ra.”—MASELI 30:8, 9.

TE AURAA anei ïa e eita roa ˈtu te hoê taata veve e nehenehe e tavini i te Atua ma te haapao maitai? Eita roa ˈtu! I te roaraa o te aamu, e rave rahi mau tavini a te Atua ra o Iehova o tei ore i taiva ia ˈna noa ˈtu te mau ati ta te veve i faatupu. I to ˈna aˈe pae, te here nei o Iehova i te feia e tiaturi ra ia ˈna e te aupuru nei oia ia ratou.

Te feia haapao maitai i mutaa iho

Ua faaruru te aposetolo Paulo i te mau taime fifi. (Korinetia 2, 6:3, 4) Ua faataa atoa oia i te hoê “nahoa rahi” o te mau ite haapao maitai i ora na na mua ˈˈe i te tau kerisetiano, “i ori haere noa [vetahi o] ratou ma te ahu iri mamoe, e te iri puaaniho; ma te faufaa ore . . . i ori haere noa hoi ratou i te medebara, e i nia i te mouˈa, e te tapuniraa i roto i te mau ana, e te mau apoo o te fenua nei.”—Hebera 11:37, 38; 12:1.

O te peropheta ra o Elia te hoê o teie mau ite haapao maitai. I roto i na matahiti paˈurâ e toru e te afa, ua horoa noa o Iehova i te maa na ˈna. Na mua, ua faaue te Atua i te mau oreba ia afai i te faraoa e te iˈo puaa na te peropheta. (Te mau arii 1, 17:2-6) I muri iho, ua faahotu semeio o Iehova i te faraoa ota e te hinu a te hoê vahine ivi o tei faatamaa ia Elia. (Te mau arii 1, 17:8-16) E ere i te maa faahiahia, tera râ, ua ora noa te peropheta, te vahine, e ta ˈna tamaiti.

Ua turu atoa o Iehova i te peropheta haapao maitai ra o Ieremia i roto i te mau taime fifi i te pae faanavairaa faufaa. Ua ora mai o Ieremia i te haaatiraahia o Ierusalema e to Babulonia, i to te taata ‘amuraa i te maa ma te faito, e te faaherehere.’ (Ezekiela 4:16) I te pae hopea, i te mea e ua rahi roa te oˈe, ua amu vetahi mau metua vahine i ta ratou iho mau tamarii. (Te oto o Ieremia ra 2:20) Noa ˈtu e ua tapeahia o Ieremia no ta ˈna pororaa taiâ ore, ua ara o Iehova e ia horoahia te hoê “pane” na ˈna i te mahana tataitahi “e ia hope roa te mau pane o te oire i te pau.”—Ieremia 37:21.

No reira, mea iti te maa a Ieremia, mai ta Elia. Aita te mau Papai e faaite maira ia tatou e eaha te maa a Ieremia aore ra ehia taime to ˈna tamaaraa i muri aˈe i te pauraa te faraoa i Ierusalema. Tera râ, ua ite tatou e ua turu o Iehova ia ˈna e ua ora mai oia i taua tau oˈe rahi ra.

I teie tau, te vai ra te veve i te mau vahi atoa o te ao nei. Ia au i te mau Nunaa Amui, mea rahi roa ˈˈe te veve i te fenua Afirika. Teie te hoê parau faaite a te Nunaa Amui i te matahiti 1996 ra: “E mea veve te afaraa o te mau Afirika atoa.” Noa ˈtu te mau huru tupuraa e fifi noa ˈtura i te pae faanavairaa faufaa, te faaohipa ra e rave rahi feia no Afirika o te rahi noa ˈtura, i te mau faaueraa tumu a te Bibilia i roto i te oraraa e te tavini ra ratou i te Atua ma te haapao maitai, ma te tiaturi e e turu mai iho â oia ia ratou. E rave anaˈe na i te tahi mau hiˈoraa i te hoê vahi o to tatou nei ao arepurepu.

Te tapearaa i te haerea tia

E taata faaapu o Michael,a e faaea ra i Nigeria, e ono ana tamarii e faatamaa. “E mea fifi ia faaite i te haerea tia mai te peu e aita ta oe e moni no te aupuru i to oe utuafare,” o ta ˈna ïa e parau ra. “Ia tamata-anaˈe-hia vau ia rave i te haerea tia ore, e haamanaˈo ïa vau i ta te Ephesia 4:28 e parau ra: ‘O tei eiâ na, eiaha e eiâ faahou: a rave râ [“oia i te ohipa puai, ia rave,” MN] to ˈna iho rima i te mea maitai.’ No reira, ia tamata-anaˈe-hia vau, e uiui au e, ‘Ua rave anei au i te ohipa no teie moni?’”

“Ei hiˈoraa,” o ta Michael ïa e parau faahou ra, “i te hoê mahana, a haere noa ˈi au na raro, ua ite atura vau i te hoê pute o tei topa mai te hoê moto. Aita i noaa ia ˈu te taata faahoro, ua rave maira vau i te pute e ua ite atura vau e mea rahi te moni i roto! Ma te hiˈo i te parau tiaraa i roto, ua ite atura vau e na vai teie pute e ua faahoˈi atura vau i te fatu ra.”

Te aroraa i te hepohepo

Ua parau te hoê tane i Afirika Apatoerau e: “Te veve, [mai] te toparaa ïa i roto i te hoê apoo hohonu, te iteraa i te maramarama i nia mai e i te taata e haere noa ra na pihai iho i te apoo, aita râ e reo no te tuô no te ani i te tauturu aore ra i te hoê eˈa no te haere i rapaeau.” Eita ïa e maerehia e te faatupu pinepine ra te veve i te mau manaˈo hepohepo e te haaparuparu! E riro atoa paha te mau tavini a te Atua i te mataitai i te mau faufaa a vetahi ê e i te haamata i te manaˈo e mea faufaa ore te hoê oraraa taiva ore. (A faaau e te Salamo 73:2-13.) Nafea ïa ia faaore i teie mau huru manaˈo?

Ua tatuhaahia o Peter, no Afirika Tooa o te râ, i muri aˈe i to ˈna raveraa i te ohipa na te hau 19 matahiti te maoro. I teie nei, te ora ra oia maoti noa ta ˈna moni ruau iti. “I te mau taime e paruparu ai au,” o ta Peter ïa e parau ra, “e haamanaˈo vau i te mea o ta ˈu i taio i roto i te Bibilia e i te mau papai a te Taiete Watch Tower. Ua fatata teie faanahoraa tahito i te mou, e te tiai nei tatou i te hoê faanahoraa maitai aˈe.

“E manaˈo atoa vau i te Petero 1, 5:9 e na ô ra e: ‘[A] patoi atu ïa [ia Satani] ma te faaroo turori ore, ua ite hoi outou e, tei to outou mau taeae atoa i te ao nei taua mau [“mauiui,” MN] ra.’ No reira, e ere o vau anaˈe teie e faaruru ra i te mau fifi. E tauturu teie mau faahaamanaˈoraa ia ˈu ia haapae i te mau manaˈo paruparu e te hepohepo.”

“Hau atu â,” o ta Peter ïa e parau faahou ra, “ua faatupu o Iesu e rave rahi semeio i nia i te fenua nei, aita râ o ˈna i faariro i te hoê taata ei taata ona i te pae materia. No te aha ïa vau e tiaturi ai e e faaona oia ia ˈu?”

Te mana o te pure

Te haafatataraa i te Atua ra o Iehova na roto i te pure, o te tahi atu ïa ravea no te aro i te huru feruriraa tano ore. I to Mary riroraa mai ei Ite no Iehova i te matahiti 1960 ra, ua faarue to ˈna utuafare ia ˈna. Aita o ˈna i faaipoipo e i teie nei i te 50raa o to ˈna matahiti, mea paruparu oia e mea iti roa ta ˈna mau taoˈa i te pae materia. Noa ˈtu râ, mea itoito oia i roto i te taviniraa kerisetiano.

Te parau ra o Mary e: “Ia paruparu anaˈe au, e huri tia ˈtu vau i nia ia Iehova ra na roto i te pure. Ua ite au e aita ˈtu taata e nehenehe e tauturu rahi aˈe ia ˈu maoti râ o ˈna. Ua haapii au e ia tiaturi anaˈe oe ia Iehova, e tauturu mai oia ia oe. E haamanaˈo noa vau i te mau parau ta te Arii ra o Davida i faahiti i roto i te Salamo 37:25 e: ‘I vai apî na hoi au, e teie nei ua ruhiruhia; aitâ râ vau i ite i te feia parau-tia i te faarueraahia, e to ˈna ra huaai i te aniraa i te maa.’

“E huti atoa mai au i te mau faaitoitoraa i roto i te mau aamu o te mau taeae e te mau tuahine pae varua tei ruhiruhia, tei faatiahia i roto i Te Pare Tiairaa. Ua tauturu te Atua ra o Iehova ia ratou, ua ite au e e tauturu noa atoa oia ia ˈu. Te haamaitai ra oia i ta ˈu ohipa iti e hoo i te fufu [te faraoa ota maniota], e te mâha nei to ˈu mau hinaaro i te mau mahana atoa. I te tahi mau taime, aita anaˈe ta ˈu e moni e ia uiui au e nafea râ vau, e tono mai o Iehova i te tahi taata o te horoa mai i te moni e na ô mai oia e, ‘Tuahine, a rave teie moni na oe.’ Aita roa ˈtu o Iehova i faarue noa ˈˈe ia ˈu.”

Te faufaaraa o te haapiiraa Bibilia

Te haafaufaa ra te mau Ite no Iehova i te haapiiraa i te Parau a te Atua, te Bibilia, e te feia veve atoa i rotopu ia ratou. Te tavini ra o John, e 60 matahiti to ˈna, ei pionie (te hoê taata poro i te Basileia ma te taime taatoa) e ei tavini tauturu i roto i te amuiraa. Te faaea ra oia i roto i te hoê fare pê e piti tahua, 13 utuafare te ora ra i reira. To ˈna vahi faaearaa, o te hoê ïa tuhaa o te vahi haereraa taata i te tahua matamua, tei pihahia e te pǎpai raau. E piti parahiraa tahito to roto i to ˈna piha, e te hoê airaa maa e ua apǎpǎ noa te mau papai haapiiraa Bibilia i nia iho. E taoto oia i nia i te hoê peue.

E noaa mai na ta John hoê dala Marite i te mahana na roto i te hooraa i te faraoa, tera râ, i te opaniraahia e faaô mai i te sitona i roto i to ˈna fenua, ua erehia o ˈna i teie imiraa. Te na ô ra oia e: “E mea fifi roa te oraraa no ˈu i te tahi mau taime, te tamau noa nei râ vau i ta ˈu taviniraa pionie. Na Iehova e turu maira ia ˈu. E rave au i te mau huru ohipa atoa e noaa mai ia ˈu, e eita vau e tiaturi i nia i te taata no te turu aore ra no te faatamaa ia ˈu, noa ˈtu e mea tauturu roa te mau taeae i roto i te amuiraa. Te tauturu ra ratou ia ˈu ia imi i te tahi ohipa e i te tahi mau taime, e horoa mai ratou i te moni na ˈu.

“E faanaho vau i te taime no te taio i te Bibilia e i te mau papai a te Taiete Watch Tower. E haapii au i te aahiata i te taime aita e maniania i te fare, e e taio vau i te maororaa po i te mau taime atoa te vai ra te uira. Ua ite au e e tia ia ˈu ia rave tamau noa i ta ˈu haapiiraa tataitahi.”

Te haapiiraa i te mau tamarii no te ora

E tane ivi o Daniel e e ono ana tamarii. I te matahiti 1985 ra, ua erehia o ˈna i te ohipa ta ˈna i rave na e 25 matahiti te maoro, ua iteahia mai râ ia ˈna te tahi atu ohipa ei taata hoo taoˈa. “E mea fifi te oraraa no te utuafare i te pae faanavairaa faufaa,” o ta ˈna ïa e parau ra. “I teie nei, e tamaa noa matou hoê taime i te mahana. I te hoê taime, aita matou i tamaa e toru mahana. Ua inu noa matou i te pape no te ora.”

Te tavini ra o Daniel ei matahiapo i roto i te amuiraa. “Aita roa ˈtu vau e mairi ra i te mau putuputuraa kerisetiano, e te rohi ra vau i te amoraa i te mau hopoia teotaratia,” o ta ˈna ïa e parau ra. “I te mau taime atoa e ravehia te tahi ohipa i te Piha no te Basileia, e apiti iho â vau. E ia fifi anaˈe te oraraa, e haamanaˈo vau i te mau parau ta Petero i faahiti atu ia Iesu, tei faatiahia i roto i te Ioane 6:68 e: ‘E te Fatu, e haere tia matou ia vai ra?’ Mai te peu e e faaea vau i te tavini ia Iehova, e haere ïa vau ihea? Te tauturu atoa ra te mau parau a Paulo i roto i te Roma 8:35-39 ia ˈu ia ore e tuu, no te mea te faaite ra teie mau parau e aita hoê aˈe mea e nehenehe e faataa ê ia tatou i te here o te Atua e o te Mesia. O teie haerea ïa ta ˈu e haapii ra i ta ˈu mau tamarii. E parau noa vau ia ratou e eiaha roa ˈtu tatou e faarue ia Iehova.” Ua ohipa maitai te itoito o Daniel, apitihia e te hoê haapiiraa Bibilia tamau a te utuafare, i nia i ta ˈna mau tamarii.

Te hoê huru feruriraa e horoa

E manaˈo paha te hoê taata e eita te feia veve roa e nehenehe e horoa i te moni no te faahaere i te mau faufaa o te Basileia i mua. Mea hape râ teie manaˈo. (A faaau e te Luka 21:1-4.) Ua faataa vetahi mau Ite i Ghana, e faaapu hoi ta ratou ohipa matamua, i te hoê tuhaa o to ratou fenua, o te faaohipahia no te faahaere i te mau faufaa o te Basileia o te Atua i mua. Ia hoo-anaˈe-hia te mau maa i tanuhia i nia i taua tuhaa o to ratou fenua ra, e faaohipahia ïa te moni e noaa mai no taua noa tumu ra, oia atoa ei ô i te Piha no te Basileia a te mau Ite no Iehova no taua vahi ra.

E pionie o Joan, e faaea ra i Afirika i Ropu. No te aupuru i ta ˈna tane hapepa e e maha taata ê atu, e hoo ïa oia i te faraoa. I te hinaaroraa ta ˈna amuiraa i te mau parahiraa no te Piha no te Basileia, ua opua ˈtura te utuafare o Joan e horoa pauroa ta ratou moni. Aita ïa ta ratou e moni faahou. Tera râ, i te mahana i muri iho, ua aufau mai te hoê taata ma te manaˈo-ore-hia i te hoê tarahu e mea maoro i teie nei, ua horoa mai i te moni o ta ratou hoi i ore i tiaturi faahou!

E vahine oaoa o Joan e aita o ˈna e haapeapea rahi roa ra no nia i te moni. “E faataa vau i to ˈu fifi ia Iehova na roto i te pure, e i muri iho, e haere au i te pororaa. Ua ite tatou e eiaha e tiaturi i te mau tau maitatai aˈe i roto i teie faanahoraa o te mau mea. Tera râ, ua taa ia tatou e e haamâha iho â o Iehova i to tatou mau hinaaro.”

Te faaiteraa i te tuutuu ore

E itehia te mau Ite no Iehova na roto i to ratou here te tahi i te tahi. (Ioane 13:35) Te tauturu ra te feia e moni ta ratou i to ratou mau hoa kerisetiano i roto i te fifi. E mea pinepine na roto i te mau ô aore ra te ohipa i te tahi mau taime.

E maˈi lepera to Mark, e faaea ra i Congo. Ua fefe to ˈna mau manimani avae e to ˈna mau rimarima. E haere oia e te turutootoo. I to Mark opuaraa i te tavini ia Iehova, ua haamata oia i te rave i te mau tauiraa rahi i roto i to ˈna oraraa. Aita oia i taparu i te maa mai ta ˈna i rave na i mutaa iho, ua haamata râ oia i te tanu i ta ˈna iho maa. Ua hamani atoa oia i te mau piriti araea, o ta ˈna i hoo.

Noa ˈtu to ˈna hapepa, ua rave noa o Mark i te ohipa ma te tuutuu ore. Ua hoo mai atura oia i te hoê tuhaa fenua, e ua hamani atura i te hoê fare au noa i nia iho. I teie mahana, te tavini ra o Mark ei matahiapo a te amuiraa, e mea faatura-maitai-hia o ˈna i roto i te oire i reira oia e faaea ˈi. I teie nei, te tauturu ra oia i te tahi atu feia i roto i te fifi.

Parau mau, e mea fifi roa ia ite i te ohipa i roto e rave rahi vahi. Ua papai te hoê matahiapo kerisetiano e tavini ra i roto i te hoê o te mau amaa a te Taiete Watch Tower i Afirika i Ropu e: “Mea rahi roa te mau taeae i ǒ nei aita ta ratou e ohipa. Te tamata ra vetahi i te faatupu i ta ratou iho mau ohipa, e mea fifi râ. Ua feruri e rave rahi e i te mea hoi e e faaruru iho â ratou i te fifi noa ˈtu eaha ta ratou ohipa e rave, e haapae ïa ratou i te mau mea i te pae materia no te riro ei pionie. I to ratou na reiraraa, e rave rahi o te ite ra e te haamaitaihia ra ratou hau atu â i te raveraa i te hoê ohipa e mea iti roa te moni aore ra aita roa ˈtu.”

Te turu ra o Iehova i to ˈna nunaa

Ua parau o Iesu Mesia no nia ia ˈna iho e: “E ana to te alope, e tauraa to te manu o te reva; area te Tamaiti a te taata nei, aita o ˈna tuâroi.” (Luka 9:58) Ua papai atoa te aposetolo Paulo e: “Te poia nei matou, e te poihâ, e te veve, e te papaihia nei, e aita roa e parahiraa mau, e tae roa aˈenei i teie nei hora.”—Korinetia 1, 4:11.

Ua maiti o Iesu raua o Paulo i te hoê oraraa haihai i te pae faanavairaa faufaa, ia nehenehe hoi raua e rave hau atu â i ta raua taviniraa. E rave rahi mau Kerisetiano veve i teie tau, no te mea aita ta ratou e ravea ê atu. Noa ˈtu râ, te faaohipa ra ratou i te mau faaueraa tumu a te Bibilia i roto i te oraraa e te imi ra ratou ma te itoito i te tavini i te Atua. Ua ite ratou e te here rahi ra Iehova ia ratou a ite noa ˈi ratou i te tanoraa mau o te haapapuraa a Iesu e: “E mata na râ outou i te imi [“na mua,” MN] i te basileia o te Atua, e te parau-tia na ˈna; e amui-atoa-hia mai taua mau [mea materia] ra ia outou.” (Mataio 6:25-33) Hau atu, ua ite papu teie mau tavini veve a te Atua e “na Iehova te maitai i taoˈahia te taoˈa.”—Maseli 10:22.

[Nota i raro i te api]

a Ua tauihia te mau iˈoa i roto i teie tumu parau.

[Tumu parau tarenihia i te api 6]

O vai mau na te ‘feia rave i te parau’?

IA AU i te hoê fafaraa manaˈo i ravehia i te matahiti 1994 ra, e 96 % o te mau Marite “te tiaturi nei i te Atua aore ra i te hoê varua e mana nei i nia i te ao taatoa.” Oia atoa, “mea rahi aˈe te mau fare pure i te taata hoê i te fenua Marite, i te tahi atu nunaa o te Fenua nei,” o ta te vea ra U.S.News & World Report ïa i parau. Noa ˈtu teie hohoˈa paieti, te na ô ra te taata toroa fafa manaˈo ra o George Gallup, e: “I te parau mau râ, aita te rahiraa o te mau Marite i ite eaha ta ratou e tiaturi ra aore ra no te aha ratou e tiaturi ai.”

Te faaite atoa ra te mau numera e, no e rave rahi mau taata, te itehia ra te hoê taa-ê-raa rahi i rotopu i ta ratou mau tiaturiraa faaroo e ta ratou mau ohipa. Ei hiˈoraa, “ua tapao mai te feia tuatapapa i te paeau totiale e, vetahi o te mau vahi o te fenua mea rahi roa te ohipa ino, o te mau vahi atoa ïa mea puai roa te mau tiaturiraa e te mau ohipa faaroo,” o ta te taata papai ra o Jeffery Sheler ïa e parau ra.

Eiaha tatou ia maere. No te aha? No te mea, i te senekele matamua ra, ua faaara te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano ia ara i te feia o “te parau nei . . . e ua ite i te Atua, area ta ratou ohipa, te parau nei ïa aore i ite ia ˈna.” (Tito 1:16) Ua parau atoa ˈtu o Paulo i te taurearea ra o Timoteo e, i te “anotau hopea,” e itehia te feia “e hohoˈa paieti hoi to ratou, o te puai râ o te reira ra, ua hunahia ïa ia ratou.”—Timoteo 2, 3:1, 5.

Area te mau Kerisetiano mau ra, te tutava nei ratou i te rave i ta Iesu Mesia i faaue mai, oia hoi “e haere . . . e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ.” (Mataio 28:19) Mea na reira ratou ia riro ‘ei feia rave i te parau nei, eiaha ei feia faaroo noa.’—Iakobo 1:22.

[Hohoˈa i te api 7]

Te haafaufaa ra te mau taata i te haapiiraa Bibilia ati aˈe te ao nei

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono