VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w97 15/9 api 10-15
  • E riro anei outou ei feia haapao maitai mai ia Elia?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E riro anei outou ei feia haapao maitai mai ia Elia?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hoê tamataraa faahiahia i te tiaraa Atua
  • “Te peropheta ra ia Elia” e haere mai?
  • Tei ia ratou ra te aau itoito o Elia
  • Haapao maitai noa ˈtu te mau tamataraa
  • Ia riro ei feia haapao maitai mai ia Elia
  • Ua tamahanahanahia oia e to ˈna Atua
    A pee i to ratou faaroo
  • Ua riaria e ua manaˈo ê na anei oe e o oe anaˈe?
    A haapii i to tamarii
  • Ua turu oia i te haamoriraa viivii ore
    A pee i to ratou faaroo
  • Ua vai ara noa e ua tiai oia
    A pee i to ratou faaroo
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
w97 15/9 api 10-15

E riro anei outou ei feia haapao maitai mai ia Elia?

“E tono na vau i te peropheta ra ia Elia ia outou na, a tae atu ai i taua mahana rahi mǎtaˈu o Iehova ra.”—MALAKI 4:5.

1. Eaha te ati i tupu i muri aˈe i to Iseraela parahiraa i te Fenua Tǎpǔhia i te roaraa tau 500 matahiti?

“E FENUA e pihaa noa mai te û e te meli.” (Exodo 3:7, 8) O ta te Atua ra o Iehova ïa i horoa na te mau ati Iseraela i muri aˈe i to ˈna faatiamâraa mai ia ratou i te faatîtîraa a Aiphiti i te senekele 16 H.T.T. ra. A hiˈo na râ! E pae senekele tei mairi, e i teie nei, te faaruru ra te basileia o na opu hoê ahuru o Iseraela i te oˈe rahi. E mea fifi ia itea ˈtu i te aihere. Te pohe ra te mau animala, e aita i ûa e toru matahiti e te afa te maoro. (Te mau arii 1, 18:5; Luka 4:25) Eaha te tumu o teie ati?

2. Eaha te tumu i faaruru ai te nunaa Iseraela i teie ati?

2 O te ohipa apotata te tumu o teie ati. Ma te ofati i te ture a te Atua, ua faaipoipo te Arii ra o Ahaba i te vahine huiarii no Kanaana ra o Iezebela, e ua faatia oia i ta ˈna vahine ia faaô mai i te haamoriraa a Baala i roto ia Iseraela. Te mea ino roa ˈtu â râ, ua hamani oia i te hoê hiero no teie atua hape ra i te oire pu ra o Samaria. Ua hema ˈtura te mau ati Iseraela i te tiaturiraa e na te haamoriraa a Baala e faahotu rahi i ta ratou mau faaapu! Tera râ, mai ta Iehova i faaara, e nehenehe ratou i teie nei e ‘pohe i nia iho i to ratou fenua maitai.’—Deuteronomi 7:3, 4; 11:16, 17; Te mau arii 1, 16:30-33.

Te hoê tamataraa faahiahia i te tiaraa Atua

3. Nafea to te peropheta Elia hutiraa i te ara-maite-raa i nia i te fifi mau o Iseraela?

3 I te tupuraa te oˈe, ua na ô atu te peropheta haapao maitai a te Atua ra o Elia i te Arii ra o Ahaba e: “Te ora ra te Atua o Iseraela o Iehova, ta ˈu e tia noa nei i mua i tana aro, e ore e hauhia, e ore hoi e ûa, i teie nei pue matahiti, maori râ ia parauhia e au ra.” (Te mau arii 1, 17:1) I muri aˈe i to ˈna iteraa i te tupuraa riaria o teie mau parau, ua faahapa ˈtura te arii ia Elia i te haapeapearaa ia Iseraela. Tera râ, ua pahono atu o Elia e na Ahaba e to ˈna utuafare te hape no ta ratou ohipa apotata e haamori ia Baala. No te faatitiaifaro i te aimârôraa, ua faaue atura te peropheta a Iehova i te Arii ra o Ahaba ia haaputuputu ia Iseraela taatoa i te Mouˈa no Karemela e na peropheta a Baala ra e 450 e na peropheta o te pou moˈa e 400. Ua putuputu maira o Ahaba e to ˈna mau taata, ma te tiaturi paha e i reira e ore ai te paˈurâ. Tera râ, ua huti o Elia i te ara-maite-raa i nia i te hoê uiraa faufaa roa ˈtu â. Ua ui oia e: “Mai te aha te maoro o tena na feaa-piti-raa? o Iehova te Atua [“mau,” MN] ra, a pee ia ˈna; o Baala, a pee ia ˈna.” Aita aˈera te mau ati Iseraela i taa e nafea ia pahono.—Te mau arii 1, 18:18-21.

4. No te faatitiaifaro i te uiraa o te tiaraa Atua, eaha ta Elia i pûpû atu?

4 I te roaraa o te mau matahiti, ua tamata te mau ati Iseraela i te anoi i te haamoriraa a Iehova e ta Baala. No te faatitiaifaro i te uiraa o te tiaraa Atua, ua pûpû atura o Elia i teie nei i te hoê tataˈuraa. E faaineine oia i te hoê puaatoro oni apî no te tusia, area te tahi atu puaatoro oni apî ra, na te mau peropheta a Baala ïa e faaineine. Ua na ô atura o Elia e: “A tau ai outou i te iˈoa o to outou mau atua, a tau hoi au i te iˈoa o Iehova, e te Atua [mau] i parau mai i te hopoiraa mai i te auahi, oia te Atua [mau].” (Te mau arii 1, 18:23, 24; MN) A feruri na i te auahi e mairi mai te raˈi mai ei pahonoraa i te pure!

5. Mea nafea te iteraahia e mea faufaa ore te haamoriraa a Baala?

5 Ua ani atura o Elia i te mau peropheta a Baala ia haamata. Ua faaineine atura ratou i te hoê puaatoro oni no te tusia e ua tuu atura i nia i te fata. I muri iho, ua ouˈa haere aˈera ratou ma te haaati i te fata, ma te pure e: “E Baala, e faaroo mai ia matou.” “Mai te poipoi mai e avatea ˈtura” to ratou pii-noa-raa. “E pii hua ˈtu,” o ta Elia ïa i parau atu ma te tâhitohito. Te ohipa ra paha o Baala, aore ra “ua taoto aˈenei, e rave ïa e faaara hua e tia ˈi.” Aita i maoro, ua maamaahia te mau peropheta a Baala. A hiˈo na! Te otioti ra ratou ia ratou iho i te tipi, e te tahe ra to ratou toto. Auê te maniania atoa e ia pii hua anaˈe na taata e 450 taatoa! Tera râ, aita e pahonoraa.—Te mau arii 1, 18:26-29.

6. Eaha ta Elia i faaineine no te tamata i te tiaraa Atua?

6 O Elia atura i teie nei. Ua hamani faahou oia i te fata a Iehova, ua heru i te hoê apoo e ati aˈe te fata, e ua faaineine atura i te tusia. I reira, ua ninii atura oia i te pape i nia iho i te vahie e te tusia. Ua niniihia 12 farii pape rahi i nia iho i te fata e î noa ˈtura te apoo. A feruri na i taua taime ahoaho ra i to Elia pureraa e: “E te Atua no Aberahama, e no Isaaka, e no Iseraela, e Iehova, e faaite mai oe i teie nei mahana, o oe te Atua i Iseraela nei, e o vau to oe tavini, e no te mea, ua faauehia mai au e oe ra i rave ai au i taua mau mea atoa nei. E faaroo mai oe, e Iehova, e faaroo mai, ia ite teie nei feia e, o oe te Atua [mau] o Iehova, e faafariu hoi oe i to ratou [mafatu].”—Te mau arii 1, 18:30-37; MN.

7, 8. (a) Mea nafea to Iehova pahonoraa mai i te pure a Elia? (b) Eaha te faahopearaa o te mau ohipa i tupu i te Mouˈa no Karemela?

7 Ei pahonoraa i te pure a Elia, ‘ua mairi maira te auahi a Iehova mai te raˈi mai, pau ihora ta ˈna tusia, te vahie, te ofai, te repo, e miti atura te pape i roto i te apoo ra.’ Ua tipapa ihora te mau taata e na ô atura e: “O Iehova, oia te Atua [mau]; o Iehova, oia te Atua [mau].” (Te mau arii 1, 18:38, 39; MN) I reira, ua rave atura o Elia i te hoê ohipa papu. Ua faaue atura oia e: “A rave na i te mau peropheta a Baala, eiaha roa te hoê ia ora.” I muri aˈe i to ratou taparahiraahia i roto i te peho no Kisona, ua ereere ihora te raˈi i te ata. E inaha, ua topa maira te ûa rahi e ore atura te paˈurâ!—Te mau arii 1, 18:40-45; a faaau e te Deuteronomi 13:1-5.

8 Auê ïa mahana rahi e! Ua upootia o Iehova i roto i teie tamataraa faahiahia i te tiaraa Atua. Hau atu, ua faafariu teie mau ohipa i tupu i te mafatu o te mau ati Iseraela e rave rahi i te Atua ra. Na roto i teie ravea e te tahi atu, ua haapapu o Elia e e peropheta haapao maitai oia, e ua hauti roa oia i te hoê tiaraa parau tohu.

“Te peropheta ra ia Elia” e haere mai?

9. Eaha tei tohuhia i roto i te Malaki 4:5, 6?

9 I muri iho, na roto i te arai o Malaki, ua tohu te Atua e: “Inaha, e tono na vau i te peropheta ra ia Elia ia outou na, a tae atu ai i taua mahana rahi mǎtaˈu o Iehova ra: ia faafariu oia i te [mafatu] o te mau metua e te tamarii, e te [mafatu] o te tamarii e to ratou mau metua, o te haere mai hoi au, e o te tairi i te fenua nei i te ino.” (Malaki 4:5, 6; MN) Ua ora na o Elia tau 500 matahiti na mua ˈˈe i faahitihia ˈi teie mau parau. I te mea hoi e e parau tohu teie, ua tiai te mau ati Iuda o te senekele matamua o to tatou tau ia haere mai o Elia no te faatupu i te reira.—Mataio 17:10.

10. O vai te Elia i tohuhia, e nafea tatou i te iteraa?

10 No reira, o vai teie Elia o te haere mai? Ua faaitehia e o vai o ˈna i to Iesu Mesia parauraa e: “Mai te itearaa mai o Ioane Bapetizo ra, e tae roa aˈenei i teie nei, te mârôhia nei te basileia o te ao ra, e te titau nei te feia mârô ia noaa i te haru. O te mau peropheta atoa e te ture tei haapii ia outou e tae roa aˈenei ia Ioane nei. E ia tia ia outou i te farii mai, o Elia teie i parauhia ra e e [“haere,” MN] mai.” Oia, o Ioane Bapetizo te taata i tohuhia mai e au ia Elia. (Mataio 11:12-14; Mareko 9:11-13) E ua parau te hoê melahi i te metua tane o Ioane ra o Zekaria, e i nia ia Ioane e vai ai “te aau itoito e te mana o Elia” e na ˈna e ‘faaineine i te hoê pae taata no Iehova.’ (Luka 1:17) Ua riro te bapetizoraa a Ioane ei taipe i mua i te taata e, ua tatarahapa te hoê taata i ta ˈna mau hara i rave i nia i te Ture, o te aratai hoi i te mau ati Iuda i te Mesia ra. (Luka 3:3-6; Galatia 3:24) Na roto i te ohipa a Ioane, ua ‘faaineinehia ïa te hoê pae taata no Iehova.’

11. I te Penetekose, eaha ta Petero i parau no nia i te ‘mahana o Iehova,’ e afea te reira i te tupuraa?

11 Ua faaite te ohipa a Ioane Bapetizo mai ia “Elia” e ua fatata te ‘mahana o Iehova.’ Ua faaite atoa te aposetolo Petero e ua fatata taua mahana ra, i reira te Atua e haamou ai i to ˈna mau enemi e e paruru ai i to ˈna nunaa. Ua faataa oia e ua tupu te parau tohu a Ioela no nia i te niniiraahia mai te varua o te Atua, i te taime a tupu ai te mau ohipa semeio i te Penetekose o te matahiti 33 T.T ra. Ua faaite o Petero e e tupu te reira hou “taua mahana rahi mǎtaˈu [“o Iehova,” MN] ra.” (Ohipa 2:16-21; Ioela 2:28-32) Ua faatupu o Iehova i ta ˈna Parau i te matahiti 70 T.T. ra, na roto i te aratairaa i te mau nuu Roma ia faatae i ta ˈna haavaraa i nia i te nunaa o tei faarue i ta ˈna Tamaiti.—Daniela 9:24-27; Ioane 19:15.

12. (a) Eaha ta Paulo e ta Petero i parau no nia i te ‘mahana o Iehova’ i mua nei? (b) No te aha i tupu ai te tahi ohipa papu mai tei faahohoˈahia e te ohipa a Elia?

12 Tera râ, e tupu te tahi atu â ohipa i muri aˈe i te matahiti 70 T.T. ra. Ua faatuati te aposetolo Paulo i te ‘mahana o Iehova’ i mua nei e te vairaa mai o Iesu Mesia. Hau atu, ua faahiti te aposetolo Petero e ua taaihia taua mahana ra i “te raˈi apî e te fenua apî” no a muri aˈe. (Tesalonia 2, 2:1, 2; Petero 2, 3:10-13) A haamanaˈo atoa e ua rave na o Ioane Bapetizo i te ohipa mai ta Elia hou te ‘mahana o Iehova’ i tae mai ai i te matahiti 70 T.T. Te faaite ra te reira e e tupu te tahi atu â ohipa mai tei faahohoˈahia e te ohipa a Elia. Eaha ïa taua ohipa ra?

Tei ia ratou ra te aau itoito o Elia

13, 14. (a) Eaha te tuearaa e vai ra i rotopu i te mau ohipa a Elia e ta te mau Kerisetiano faatavaihia o teie tau? (b) Eaha ta te mau apotata a te Amuiraa faaroo kerisetiano i rave?

13 Aita noa te ohipa a Elia i tuea e te mau ohipa a Ioane Bapetizo, ua tuea atoa râ e te mau ohipa a te mau Kerisetiano faatavaihia o teie tau fifi hou te ‘mahana o Iehova’ i mua nei. (Timoteo 2, 3:1-5) Ma te aau itoito e te mana o Elia, te turu nei ratou ma te taiva ore i te haamoriraa mau. E mea faufaa hoi te reira! I muri aˈe i te poheraa o te mau aposetolo a te Mesia, ua tupu te ohipa apotata i roto i te Kerisetianoraa mau, mai te haamoriraa a Baala tei parare i roto ia Iseraela i te tau o Elia ra. (Petero 2, 2:1) Ua haamata te feia e faahua kerisetiano ra ia ratou i te anoi i te Kerisetianoraa e te mau haapiiraa e te mau peu faaroo hape. Ei hiˈoraa, ua farii ratou i te haapiiraa etene e aita hoi i roto i te mau Papai, e e nephe pohe ore to te taata. (Koheleta 9:5, 10; Ezekiela 18:4) Aita te mau apotata a te Amuiraa faaroo kerisetiano i faaohipa faahou i te iˈoa o te Atua mau hoê, o Iehova. Tera râ, te haamori ra ratou i te Toru Tahi. Ua farii atoa ratou i te peu mai ta Baala, e tipapa i mua i te mau hohoˈa o Iesu e o to ˈna metua vahine ra o Maria. (Roma 1:23; Ioane 1, 5:21) E ere râ te reira anaˈe.

14 Mai te senekele 19 mai â, ua faaite te mau raatira o te mau ekalesia a te Amuiraa faaroo kerisetiano i te mau manaˈo feaa no nia e rave rahi mau tuhaa o te Bibilia. Ei hiˈoraa, ua faarue ratou i te aamu o te poieteraa i roto i te Genese, e ua farii ratou i te haapiiraa tumu ore e mea tupu noa mai te mau mea, ma te parau e e haapiiraa “aivanaa” te reira. Aita roa ˈtu te reira e tuea ra e te mau haapiiraa a Iesu Mesia e a ta ˈna mau aposetolo. (Mataio 19:4, 5; Korinetia 1, 15:47) I teie râ mahana, mai ia Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ matamua, te turu nei te mau Kerisetiano i faatavaihia i te varua i te aamu o te poieteraa i roto i te Bibilia.—Genese 1:27.

15, 16. Taa ê atu i te Amuiraa faaroo kerisetiano, o vai ma tei fanaˈo noa i te maa pae varua, e na roto i teihea ravea?

15 A tomo noa ˈi te ao i roto i “te tau hopea,” te faaruru ra te Amuiraa faaroo kerisetiano i te oˈe pae varua. (Daniela 12:4; Amosa 8:11, 12) Area te pǔpǔ iti o te mau Kerisetiano faatavaihia ra, te fanaˈo noa ra ratou i te maa pae varua no ǒ mai i te Atua ra “i te hora mau ra,” mai ia Iehova atoa tei ara e ia faaamuhia o Elia i te roaraa o te oˈe i tupu i to ˈna ra tau. (Mataio 24:45; Te mau arii 1, 17:6, 13-16) I te hoê taime, ua matauhia na teie mau tavini haapao maitai o te Atua i raro aˈe i te iˈoa ra Feia Haapii Bibilia na te Ao nei, i muri iho, ua mairihia ratou i te iˈoa i roto i te mau Papai, Ite no Iehova.—Isaia 43:10.

16 Ua ora na o Elia ia au i te auraa o to ˈna iˈoa, oia hoi “O Iehova to ˈu Atua.” Ua faaohipa noa Te Pare Tiairaa, te vea haamanahia a te mau tavini o Iehova i nia i te fenua nei, i te iˈoa o te Atua. Inaha, ua faaite te piti o te numera (Atete 1879) i te haapapuraa e o Iehova te turu o te vea ra. Te faaite tahaa ra teie vea e te tahi atu â mau papai a te Taiete Watch Tower i te mau haapiiraa o te ore e tu ra e te mau Papai, a te Amuiraa faaroo kerisetiano e a te toea o Babulonia Rahi, te hau emepera o te mau haapaoraa hape, e te turu ra teie vea i te parau mau o te Parau a te Atua, te Bibilia.—Timoteo 2, 3:16, 17; Apokalupo 18:1-5.

Haapao maitai noa ˈtu te mau tamataraa

17, 18. Eaha te huru o Iezebela i te haapoheraahia te mau peropheta a Baala, e mea nafea râ to Elia tautururaahia?

17 Ua tuea te huru o te mau raatira faaroo i mua i to ratou faaite-tahaa-raahia, e to Iezebela i to ˈna iteraa e ua haapohe o Elia i te mau peropheta a Baala. Ua afai atura o ˈna i te hoê poroi i te peropheta haapao maitai a Iehova, ma te horeo e haapohe ia ˈna. E ere teie i te hoê haamǎtaˈuraa faufaa ore, no te mea ua haapohe aˈena o Iezebela e rave rahi peropheta a te Atua. No to ˈna mǎtaˈu, ua horo atura o Elia i te pae apatoa tooa o te râ i Bere-seba. Ua vaiiho maira oia i to ˈna tavini i reira, e haere atura i te vahi atea ˈtu â, na te medebara, a pure noa ˈi e ia pohe oia. Aita râ o Iehova i faarue i ta ˈna peropheta. Ua fa maira te hoê melahi ia Elia ra no te faaineine ia ˈna no te hoê tere roa i te Mouˈa no Horeba. Ua tamaa e ua inu atura o Elia no te tere e 40 mahana e hau atu i te 300 kilometera te atea. I Horeba, ua paraparau maira te Atua ia ˈna i muri aˈe i te hoê faaiteraa maere o to ˈna mana na roto i te mataˈi rahi, te aueueraa fenua, e te auahi. Aita o Iehova i roto i teie mau puai natura. Ua riro râ te reira ei faaiteraa i to ˈna varua moˈa, aore ra to ˈna puai ohipa. I muri iho, ua paraparau maira o Iehova i ta ˈna peropheta. A feruri na e ua faaitoitohia o Elia e teie ohipa i tupu. (Te mau arii 1, 19:1-12) Eaha ïa no tatou, mai ia Elia ra, ia riaria noa ˈtu tatou i te mau haamǎtaˈuraa a te mau enemi o te haamoriraa mau? E tia ïa i to ˈna hiˈoraa ia tauturu ia tatou ia taa e eita o Iehova e faarue i to ˈna nunaa.—Samuela 1, 12:22.

18 Ua faataa maitai te Atua e e ohipa â ta Elia e rave ei peropheta. Hau atu, noa ˈtu e ua manaˈo o Elia e o o ˈna anaˈe te taata e haamori ra i te Atua mau i Iseraela, ua faaite o Iehova ia ˈna e 7 000 taata tei ore i tipapa i mua ia Baala. I muri iho, ua faahoˈi te Atua ia Elia no te rave i ta ˈna hopoia. (Te mau arii 1, 19:13-18) E nehenehe paha tatou e tapapahia e te mau enemi o te haamoriraa mau, mai ia Elia. E riro paha tatou i te faaruru i te mau hamani-ino-raa uˈana, mai ta Iesu i tohu. (Ioane 15:17-20) I te tahi mau taime, e mǎtaˈu paha tatou. Tera râ, e nehenehe tatou e pee i te hiˈoraa o Elia, o tei tamahanahanahia e te Atua e o tei tamau noa i roto i te taviniraa a Iehova ma te haapao maitai.

19. Eaha ta te mau Kerisetiano faatavaihia i faaruru i te roaraa o te Tamaˈi Rahi Matamua?

19 No te mau hamani-ino-raa uˈana i te roaraa o te Tamaˈi Rahi Matamua, ua mǎtaˈu te tahi mau Kerisetiano faatavaihia e ua faaea ratou i te poro. Ua hape ratou i te manaˈoraa e ua oti ta ratou ohipa i nia i te fenua nei. Aita râ te Atua i faarue ia ratou. Ua turu noa râ oia ia ratou ma te aroha, mai ta ˈna i horoa i te maa na Elia. Mai ia Elia, ua farii te feia haapao maitai i faatavaihia i te aˈoraa no ǒ mai i te Atua ra e ua rave faahou i te ohipa. Ua faaaraarahia to ratou mata i nia i te haamaitairaa rahi e poro i te poroi o te Basileia.

20. I teie mahana, eaha te haamaitairaa e horoahia ra na te feia haapao maitai mai ia Elia?

20 I roto i ta ˈna parau tohu no nia i to ˈna vairaa mai, ua haamatara o Iesu e e hope te ohipa na te ao nei hou te hopea o teie faanahoraa ino o te mau mea. (Mataio 24:14) I teie mahana, te ravehia ra teie ohipa e te mau Kerisetiano faatavaihia e to ratou mau mirioni hoa e tiai nei i te ora i nia i te hoê fenua paradaiso. Ua riro te raveraa i te ohipa pororaa o te Basileia e tae noa ˈtu i to ˈna hopearaa, ei haamaitairaa e horoahia ra na te feia haapao maitai anaˈe mai ia Elia.

Ia riro ei feia haapao maitai mai ia Elia

21, 22. (a) Eaha te ohipa ta te mau Kerisetiano faatavaihia e aratai ra i teie mahana? (b) Te ravehia nei te ohipa pororaa na roto i teihea tauturu, e no te aha e mea faufaa te reira?

21 Ma te itoito mai to Elia, ua rave te toea iti o te mau Kerisetiano mau i faatavaihia i ta ratou hopoia e haapao i te mau faufaa i nia i te fenua nei a te Arii tei faateronohia ra o Iesu Mesia. (Mataio 24:47) E hau atu i te 60 matahiti i teie nei, te faaohipa noa ra te Atua i teie feia faatavaihia no te aratai i te ohipa e faariro i te taata ei pǐpǐ, te taata o ta Iehova i horoa ˈtu i te tiaturiraa faahiahia o te ora mure ore i nia i te hoê fenua paradaiso. (Mataio 28:19, 20) Auê teie mau mirioni taata i te mauruuru i te mea e te amo nei te toea iti o te feia faatavaihia i ta ratou mau hopoia ma te itoito e te haapao maitai!

22 Te ravehia ra teie ohipa pororaa o te Basileia e te feia tia ore, e maoti anaˈe te puai ta Iehova e horoa ra na te feia e turui nei i nia ia ˈna na roto i te pure. “E taata mau â hoi Elia mai ia tatou atoa te huru,” o ta te pǐpǐ ra o Iakobo ïa i parau i to ˈna faahitiraa i te hiˈoraa o te peropheta o tei pure na, no te faaite i te puai o te pure a te hoê taata parau-tia. (Iakobo 5:16-18) Aita noa o Elia i tohu aore ra i faatupu i te mau semeio. E mau manaˈo hohonu e mau paruparu atoa to ˈna mai to tatou nei, tera râ, ua tavini oia i te Atua ma te haapao maitai. I te mea e te fanaˈo atoa ra tatou i te tauturu a te Atua, e na ˈna e haapuai ra ia tatou, e nehenehe tatou e riro ei feia haapao maitai mai ia Elia.

23. E mau tumu papu ta tatou no te tapea i te haapao maitai e te manaˈo maitai, no te aha?

23 E mau tumu papu ta tatou no te tapea i te haapao maitai e te manaˈo maitai. A haamanaˈo na e ua rave o Ioane Bapetizo i te hoê ohipa mai ta Elia, hou te ‘mahana o Iehova’ i tae mai ai i te matahiti 70 T.T. ra. Ma te aau itoito e te mana o Elia, ua rave te mau Kerisetiano faatavaihia i te hoê â ohipa i horoahia mai e te Atua ati aˈe te fenua nei. Te haapapu maitai ra te reira e te fatata maira te ‘mahana rahi o Iehova.’

Nafea outou ia pahono?

◻ Mea nafea te haapapuraahia te tiaraa Atua o Iehova i te Mouˈa no Karemela?

◻ O vai te ‘Elia e haere mai,’ e eaha ta ˈna i rave?

◻ Mea nafea to te mau Kerisetiano faatavaihia o teie tau faaiteraa e tei ia ratou ra te aau itoito o Elia?

◻ E nehenehe tatou e riro ei feia haapao maitai mai ia Elia, no te aha?

[Tumu parau tarenihia i te api 15]

Ua reva o Elia i nia i teihea raˈi?

“TE HAERE noa ra [o Elia e o Elisaia] paraparau noa ˈi, e inaha, e pereoo auahi, e te puaahorofenua auahi, taa ê aˈera raua; reva ˈtura Elia na roto i te puâhiˈohiˈo i nia i te raˈi.”—Te mau arii 2, 2:11.

Eaha te auraa o te taˈo ra “raˈi” i roto i teie irava? I te tahi mau taime, e tano teie taˈo i nia i te parahiraa pae varua o te Atua e o ta ˈna mau tamaiti melahi. (Mataio 6:9; 18:10) E faataa atoa te “raˈi” i te ao o te reva materia. (Deuteronomi 4:19) E te faaohipa ra te Bibilia i teie taˈo no te faataa i te reva mataˈi e haaati ra i te fenua nei, i reira te manu e marere ai e te mataˈi e farara ˈi.—Salamo 78:26; Mataio 6:26.

Ua reva te peropheta ra o Elia i nia i teihea o teie mau raˈi? Papu maitai e ua afaihia oia na roto i te reva mataˈi o te fenua e ua tuuhia o ˈna i te tahi atu vahi o te fenua. Tei nia noâ o Elia i te fenua nei tau matahiti i muri iho, no te mea ua papai oia i te hoê rata na te Arii no Iuda ra o Iehorama. (Paraleipomeno 2, 21:1, 12-15) Aita o Elia i reva i nia i te parahiraa pae varua o te Atua ra o Iehova, e na Iesu Mesia i haapapu i te reira i muri iho, ia ˈna i parau e: “Aore roa e taata i tae i nia i te raˈi, maori râ o tei haere mai i raro mai nia mai i te raˈi ra, o te Tamaiti a te taata,” oia hoi o Iesu. (Ioane 3:13) Ua matara na mua te eˈa e haere i nia i te raˈi no te feia tia ore i muri aˈe i te poheraa, te tia-faahou-raa, e te revaraa o Iesu Mesia i nia i te raˈi.—Ioane 14:2, 3; Hebera 9:24; 10:19, 20.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono