Te tuhaa a te upaupa i roto i te haamoriraa i teie tau
TE HIMENE, e ô ïa no ǒ mai i te Atua ra. Te haapuairaa i to tatou reo no te himene, e faaoaoa ïa ia tatou e i to tatou Poiete atoa. Na roto i te reira, e nehenehe tatou e faaite i to tatou mau manaˈo hohonu, te peapea e te oaoa. Hau atu â, e nehenehe tatou e faaite i to tatou here, hinaaro e haamori, e e arue i te Tumu o te himene, o Iehova.
Te taaihia ra te rahiraa o te tahi toru hanere faahitiraa a te Bibilia no nia i te upaupa i te haamoriraa a Iehova. Ua taai-atoa-hia te himene i te oaoa—eiaha noa te oaoa o te feia e himene ra, te oaoa atoa râ o Iehova. Teie ta te papai salamo i papai: “Ia himene ratou ia ˈna . . . Te au ra Iehova i to ˈna taata.”—Salamo 149:3, 4.
Eaha râ te faufaaraa o te himene i roto i te haamoriraa i teie tau? Nafea te nunaa o Iehova i teie mahana ia haamauruuru ia ˈna na roto i te haapuairaa i to ratou reo no te himene? Eaha te tuhaa a te upaupa i roto i te haamoriraa mau? E tauturu mai te tuatapaparaa i te aamu o te upaupa i roto i te haamoriraa ia pahono i teie mau uiraa.
Te tuhaa a te upaupa i te pae aamu i roto i te haamoriraa
Te faahitiraa matamua a te Bibilia no nia i te upaupa, aita ïa i taai-roa-hia i te haamoriraa a Iehova. I roto i te Genese 4:21, te parauhia ra e na Iubala i hamani i te mau tauihaa upaupa matamua aore ra peneiaˈe na ˈna i haamau i te tahi huru toroa faataˈi upaupa. Noa ˈtu râ, e tuhaa ta te upaupa i roto i te haamoriraa a Iehova na mua roa ˈˈe a poietehia ˈi te taata. E rave rahi tatararaa o te Bibilia e faataa ra i te mau melahi e himene ra. Te parau ra te Ioba 38:7 e te himene ra te mau melahi e ‘te pii noa ra i te oaoa.’ Te vai ra ïa te tahi tumu i roto i te mau Papai no te tiaturi e ua riro te himene i roto i te haamoriraa a Iehova ei peu i ravehia na na mua roa ˈˈe i fa mai ai te taata.
Ua parau vetahi feia tuatapapa aamu e te upaupa Hebera i tahito ra, e pehe anaˈe ïa aita e nota. Tera râ, e nehenehe e hautihia hau atu i te hoê noa nota i te hoê â taime i nia i te kinura, te hoê tauihaa i faahiti-rahi-hia i roto i te Bibilia. E tia i te feia hauti kinura ia faaroo i te navenave na roto i te faatuatiraa i te mau taˈiraa o te tauihaa. E ere ta ratou upaupa i te mea tahito, papu maitai râ e ua haere i mua. E ia au i te pehepehe e te oreroraa parau o te mau Papai Hebera, e nehenehe tatou e parau e mea maitai roa te upaupa a te mau ati Iseraela. Papu maitai, mea teitei aˈe te faauruaraa o te mau himene i papaihia i ta te mau nunaa tapiri.
Na roto i te faanahonahoraa o te hiero i tahito ra, ua nehenehe e ravehia te mau faanahoraa huru rau no nia i te tauihaa upaupa e te mau himene i roto i te haamoriraa i te hiero. (Paraleipomeno 2, 29:27, 28) Te vai ra “te mau faatere,” ‘te feia ite,’ “te pǐpǐ,” e “te feia himene faaitoito.” (Paraleipomeno 1, 15:21, MN; 25:7, 8; Nehemia 12:46) No nia i to ratou mau aravihi i haere i mua i te pae upaupa, teie ta te taata tuatapapa aamu ra o Curt Sachs i papai: “Te faaite ra te mau himene e te mau hauti upaupa i roto i te Hiero i Ierusalema i te hoê faito teitei o te haapiiraa upaupa, te aravihi e te ite. . . . Noa ˈtu e aita tatou i ite e mai teihea mau na te navenave o te upaupa i tahito ra, te vai nei râ ta tatou haapapuraa e mea puai oia, mea tura, e mea aravihi te feia faataˈi.” (The Rise of Music in the Ancient World: East and West, 1943, mau api 48, 101-2) Ua riro te buka ra te Sire a Solomona ei hiˈoraa no te hamaniraa e te huru maitai o te mau papairaa himene Hebera. O te hoê ïa aamu himenehia, mai te buka iti, aore ra te tumu parau, o te hoê hautiraa taata ora himenehia. Ua piihia teie himene i roto i te irava Hebera e “Te sire o te mau sire atoa,” oia hoi te himene faahiahia roa ˈˈe. No te mau Hebera i mutaa ihora, ua riro te himene ei tuhaa rahi o te haamoriraa. Ua nehenehe ïa ratou e faaite i to ratou manaˈo horuhoru i roto i ta ratou arueraa ia Iehova.
Te himene a te mau Kerisetiano i te senekele matamua
Ua riro noa te upaupa ei tuhaa tamau o te haamoriraa i rotopu i te mau Kerisetiano matamua. Hau atu i te mau Salamo i faauruahia, e au ra e ua papai ratou i te upaupa e te mau parau matamua no te haamoriraa, o tei horoa i te hiˈoraa e nafea ia papai i te mau himene kerisetiano no teie tau. (Ephesia 5:19) Te faataa nei te buka ra Te aamu o te upaupa (Beretane), a Waldo Selden Pratt, e: “E peu matauhia e te mau Kerisetiano matamua ia himene i roto i te haamoriraa huiraatira aore ra taa ê. No te mau ati Iuda i riro mai ei Kerisetiano, te rave-noa-hia ra ïa te mau peu matauhia a te sunago . . . Hau atu i te mau Salamo Hebera . . . ua tamata noa te faaroo apî i te papai i te mau himene apî, e au ra e i te omuaraa i roto i te hoê huru himene tei piihia rhapsodie.”a
Na roto i te haapapuraa i te faufaaraa o te himene, ua himene o Iesu e te mau aposetolo i te mau Arueraa, i to Iesu haamauraa i te oroa Amuraa maa ahiahi a te Fatu. (Mataio 26:26-30) E mau himene teie o te arue ia Iehova papaihia i roto i te mau Salamo e o te himenehia ia faatupuhia te oroa Pasa.—Salamo 113-118.
Te mana o te haamoriraa hape
I te tau i piihia te Anotau no Ropu, ua faarirohia te upaupa faaroo ei himene otoraa. I te area matahiti 200 o to tatou tau, ua parau o Clément no Alesanederia e: “Te hinaaro nei tatou i te hoê tauihaa: te parau hau o te reo, eiaha te kinura aore ra te pahu aore ra te vivo aore ra te pu.” Ua haamauhia te mau faatureraa, o te taotia i te upaupa pureraa ma te faaohipa i te reo. Ua matauhia teie huru upaupa ei himene aore ra ei himene ma te reo hoê. “I raro mai i te maha ahuru matahiti i muri aˈe i te faatiaraahia te oire no Kotatinopoli, ua opani te Apooraa no Laodikea (i te matahiti 367 o to tatou Fatu) ia faaôhia mai te mau tauihaa upaupa e te mau amuiraa i roto i te pueraa ture pureraa. E faaohipa-noa-hia te reo no te upaupa Orthodoxe,” o ta te buka ra Ta tatou tufaa upaupa (Beretane) ïa e parau ra. (Na matou i papai faaopa.) Aita teie mau faatureraa i haamauhia i roto i te Kerisetianoraa matamua.
I te Anotau no Ropu, e buka opanihia te Bibilia no te huiraatira. Te mau Kerisetiano e opua noa ˈtu e rave mai aore ra e taio i te tahi Bibilia, e hamani-ino-hia e e haapohe-atoa-hia ratou. E ere ïa i te mea maere, e ua ore roa te mau himene arueraa i te Atua i te anotau no ropu. Inaha, mai te peu e aita te huiraatira i fanaˈo i te mau Papai, nafea ïa ratou e ite ai e te hoê tuhaa i nia hoê ahuru o te Bibilia taatoa, e mau himene ïa? Na vai e faaite ia ratou e ua faaue te Atua i te feia e haamori ra ia ˈna ia “himene i te himene apî, ia Iehova; e te arue ia ˈna i te amuiraa o te feia moˈa ra”?—Salamo 149:1.
Te faahoˈi-faahou-raa i te upaupa i to ˈna vahi mau i roto i te haamoriraa
Ua haa te faanahonahoraa a Iehova no te faahoˈi mai i te upaupa e te himene i to raua vahi mau i roto i te haamoriraa. Ei hiˈoraa, e himene anaˈe to roto i te vea o te Zion’s Watch Tower o te 1 no Febuare 1896. Teie te tumu parau, “Te mau himene oaoa i te haamataraa a Ziona.”
I te matahiti 1938, ua faatupuhia te mau putuputuraa a te amuiraa e aita e himene. Tera râ, ua turai oioi te paari e pee i te hiˈoraa e te aratairaa a te mau aposetolo ia rave i te tahi mea. I te tairururaa mataeinaa 1944, ua vauvau o F. W. Franz i te oreroraa parau ra “Himene no te taviniraa o te Basileia.” Ua faaite oia e ua pûpû na te mau melahi a te Atua i nia i te raˈi i te mau himene arueraa ia Iehova, na mua roa ˈˈe te taata a poietehia ˈi e ua na ô oia e: “E mea tano e e au mai te Atua ia haapuai anaˈe Ta ˈna mau tavini i nia i te fenua nei i to ratou reo no te himene.” I muri aˈe i to ˈna faataaraa i te himene i roto i te haamoriraa, ua faaite oia e ua matara mai te Buka himene no te taviniraa o te Basileia (Beretane) o te faaohipahia i te mau putuputuraa hebedoma o te taviniraa.b I muri iho, ua faaite te Informant (Te taviniraa o te Basileia i teie nei) no Titema 1944 e e faaôhia te mau himene haamataraa e te faaotiraa i roto i te tahi atu mau putuputuraa. Ua riro faahou mai te himene ei tuhaa o te haamoriraa a Iehova.
‘Himeneraa ma te au o te aau ia Iehova ra’
Te itehia ra te faufaaraa o te himene ma te aau rotahi i roto i te hiˈoraa o to tatou mau taeae i Europa Hitia o te râ e i Afirika o tei faaruru i te fifi e te hamani-ino-raa e mau matahiti te maoro. Ua mau na o Lothar Wagner i te fare auri e hitu matahiti. Mea nafea to ˈna faaoromairaa? Te na ô ra oia e: “E rave rahi hebedoma te maoro, ua tutava vau i te faaî i to ˈu feruriraa i te mau himene o te Basileia. Ia ore au e ite maitai i te himene, e papai noa vau hoê aore ra e piti reni. . . . E rave rahi roa manaˈo faaitoito e te haamaitai i roto i ta tatou mau himene o te Basileia!”—Annuaire des Témoins de Jéhovah 1974, mau api 225-7.
I roto e pae matahiti tapearaahia i roto i te fare auri no to ˈna tiaraa haapao maitai, ua itea mai ia Harold King te tamahanahanaraa na roto i te papairaa e te himeneraa i te mau himene arueraa ia Iehova. Te faaohipahia ra i teie nei e rave rahi o ta ˈna mau himene i papai e te mau Ite no Iehova i roto i ta ratou haamoriraa. Ua riro te oaoa i taaihia e te himene ei turu. Tera râ, aita e faufaa ia faaruru tatou i te hamani-ino-raa no te ite e mea faufaa iho â te mau himene arueraa i te Atua.
E nehenehe te nunaa taatoa o Iehova e ite i te oaoa i roto i te himene. Noa ˈtu e mea fifi rii no tatou ia paraparau, e matara mai râ to tatou mau manaˈo hohonu no Iehova ia himene anaˈe tatou. Ua faaite te aposetolo Paulo e mea nafea e itehia ˈi te oaoa i roto i te mau himene arueraa, i to ˈna aˈoraa i te mau Kerisetiano ia tamau noa i “te paraparauraa te tahi i te tahi i te salamo, e te himene, e te sire a te [v]arua ra, i te himeneraa ma te au o te aau [“ia Iehova,” MN] ra.” (Ephesia 5:19) Ia î anaˈe to tatou mafatu i te mau mea pae varua, e nehenehe tatou e faaite i te reira ma te puai i roto i te himene. No reira, te ravea no te haamaitai i te himene, o te huru maitai ïa o te mafatu.
E horoa mai te hoê taairaa maitai e o Iehova i te hoê huru feruriraa oaoa, o te turai ia tatou ia paraparau, ia himene, e ia arue ia Iehova. (Salamo 146:2, 5) Te himene nei tatou ma te aau rotahi no nia i te mau mea o ta tatou e oaoa nei. E mai te peu e mea au na tatou te himene aore ra te mau manaˈo o te himene, e himene ïa tatou ma te manaˈo hohonu mau.
Aita e faufaa no te tahi taata ia himene puai no te himene ma te manaˈo hohonu. E ere atoa te himene puai i te himene maitai; e mai te peu atoa e aita e faaroohia te himene. E matara mai te tahi mau reo e te taˈiraa natura noa ˈtu e e mea mǎrû te himene. Te vahi fifi o te himene maitai i roto i te hoê pǔpǔ, o te haapiiraa ïa i te faatano atu. Noa ˈtu e te himene ra outou e e rave rahi reo aore ra reo hoê, e horoa mai to outou faatuearaa i te puairaa o to outou reo e to te feia i pihai iho mai, i te hoê himene navenave e te tahoê. E tauturu te iteraa te hoê Kerisetiano i to ˈna mau otia e te hoê tariˈa faaroo ia noaa mai te aifaito o te himene puai ma te oraora e eiaha râ ia hemohia e te reo o te tahi taata. Tera râ, eiaha roa ˈtu te feia e himene nei ma te aravihi aore ra te feia e reo faahiahia mau â to ratou, ia haaparuparu i te himene puai. E nehenehe te hoê reo navenave e turu rahi i te mau himene arueraa ia Iehova a te hoê amuiraa.
Ua riro atoa te himeneraa i ta tatou mau putuputuraa ei vahi tano maitai no te himene i te mau tuhaa reo. Te faaitoitohia ra te feia ite i te himene ma te ore e faaohipa i te mau nota aore ra o te nehenehe e taio i te mau nota i roto i te buka himene e e himene, ia faatano atu i te himene e ia apiti atoa mai i roto i te navenave o te upaupa.c
E parau paha vetahi e, ‘Eita ta ˈu e nehenehe e himene maitai’ aore ra ‘Mea au ore roa to ˈu reo; eita to ˈu reo e taˈi faahou i nia i te mau nota teitei.’ E haama ïa ratou i te himene, i roto atoa i te Piha no te Basileia. Te parau mau, oia hoi e ere te reo o te feia himene i te arueraa ia Iehova i te mea “au ore” no ˈna. Mai te reo o te tahi taata o te nehenehe e haamaitaihia ma te faaineineraa e te faaohiparaa i te mau manaˈo tauturu faufaa horoahia i te Haapiiraa o te Taviniraa Teotaratia, e nehenehe atoa ïa ta ˈna himene e haamaitaihia. Ua haamaitai vetahi i to ratou reo na roto i te himenemene rii noa a rave ai ratou i ta ratou ohipa. E faaohie te himenemene rii i te taˈiraa o te reo. E i te taime e au e o tatou anaˈe aore ra te rave ra tatou i te ohipa i te vahi aita tatou e haapeapea ia vetahi ê, ua riro te himeneraa i te mau himene o te Basileia ei faaineineraa faahiahia roa no te reo e ei ravea no te faatupu i te hoê huru feruriraa oaoa, e te mǎrû.
E nehenehe atoa tatou e faaitoito i te himene i te tahi mau himene o te Basileia i roto i te mau haaputuputuraa. E faatupu teie huru himene, hautihia mai e te tita anei aore ra te piana aore ra te mau ripene piana a te Taiete, i te huru pae varua i roto i ta tatou mau haaputuputuraa. Te horoa atoa maira te reira i te hoê tauturu no te haapii i te mau himene e te himene-maitai-raa i te mau putuputuraa a te amuiraa.
No te tauturu i te mau amuiraa ia oaoa i te himene i te mau putuputuraa, ua horoa mai te Taiete i te mau pehe faaharuharuhia. Ia patahia mai, e tia i te taeae e haapao ra i te ravea haapurororaa reo ia haapao maitai i te puairaa. Mai te peu e mea mǎrû te upaupa, e haama paha te amuiraa i te himene puai. Ia faatano anaˈe te taeae i te ravea haapurororaa reo e te amuiraa, e nehenehe ta ˈna e faataa e mea tanotano anei te puairaa o te upaupa aore ra eita.
A himene ia Iehova
Te horoa maira te himene ia tatou nei i te ravea ia faaite i to tatou mau manaˈo hohonu no to tatou Poiete. (Salamo 149:1, 3) E ere te reira mai te hoê haaputapûraa manaˈo, tera râ, e faaiteraa aifaito, au noa, e te oaoa teie o ta tatou arueraa. Te hohoraraa i to tatou mafatu i roto i te himene a te amuiraa, e faatupu te reira i nia ia tatou i te hoê huru feruriraa e te hoê mafatu e au no te porotarama i muri iho e e turai te reira ia tatou ia apiti rahi atu â i roto i te haamoriraa a Iehova. Noa ˈtu e e ohipa te himene i nia i te mau manaˈo horuhoru, e riro atoa te mau parau ei haapiiraa atoa mai ia tatou. Na roto ïa i te faaiteraa ˈtu i to tatou mau manaˈo ma te reo hoê e e rave rahi reo, te faaineine nei tatou ma te mǎrû e te haehaa i to tatou mafatu ia nehenehe tatou paatoa e haapii ei feia amuihia.—A faaau e te Salamo 10:17.
E riro noa te himene ei tuhaa no te haamoriraa a Iehova. E ravea ïa ta tatou no te farii e a muri noa ˈtu i te mau manaˈo o te papai salamo e: “E haamaitai au ia Iehova, oi vai aˈe to ˈu ora; e himene au i tau Atua oi vai aˈe au nei.”—Salamo 146:2.
[Nota i raro i te api]
a Te hoê rhapsodie, o te hoê ïa himene faataahia i roto e rave rau tuhaa e te huru feruriraa o te tiamâraa. Ua faateitei pinepine te mau rhapsodie i te mau aamu aore ra te mau taata tuiroo.
b E au ra e te faaite ra te Korinetia 1, 14:15 e ua riro te himene ei tuhaa faufaa noa i roto i te haamoriraa kerisetiano i te senekele matamua.
c Te vai noa ra i roto i te tahi mau himene i roto i ta tatou buka himene, E haamaitai ia Iehova na roto i te himene, na huru reo e maha no te feia e au nei i te himene mai te reira. Teie râ, ua faanahohia e rave rahi himene o te nehenehe e hautihia i nia i te piana e ua horoahia ˈtu i te tahi mau nota himene no te tamata i te faaherehere i te mau tumu o te mau taˈiraa reo na te ao nei. E riro te faatanoraa i te mau nota no te mau himene i papaihia e aita na reo e maha, i te faarahi i te navenave o ta tatou himene i te mau putuputuraa.
[Tumu parau tarenihia i te api 27]
Te tahi mau manaˈo tauturu no te himene maitai aˈe
1. A amo i te buka himene i nia ia himene outou. E tauturu te reira ia huti i te aho hau atu i tei matauhia.
2. A huti maitai i te aho i te haamataraa o te pereota taitahi.
3. A haamǎmǎ i te vaha ia au maitai te taata i te omuaraa, e haamaraa te reira i te puairaa e te taˈiraa o te reo.
4. Hau atu â, a tapea noa i te manaˈo hohonu o te himene e himenehia ra.