VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w94 1/5 api 8-13
  • A himene i te mau arueraa ia Iehova

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A himene i te mau arueraa ia Iehova
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau ravea e nehenehe ai tatou e arue ia Iehova
  • Te himeneraa i te mau arueraa ia Iehova i te mau tau bibilia
  • Te himeneraa i te mau arueraa—E tuhaa faufaa o ta tatou haamoriraa
  • A faaite i te mauruuru no te maitai o Iehova na roto i te himeneraa
  • A himene ma te oaoa!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2017
  • Te tuhaa a te upaupa i roto i te haamoriraa i teie tau
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • A himene ma te oaoa no te arue ia Iehova
    Faaineineraa no te putuputuraa Oraraa e taviniraa Kerisetiano (2018)
  • E himene ia Iehova!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2010
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
w94 1/5 api 8-13

A himene i te mau arueraa ia Iehova

“E himene au ia Iehova, ua teitei hanahana roa hoi oia.”—EXODO 15:1.

1. Eaha te mau ateributi e te mau huru maitatai o Iehova o te turai nei ia tatou ia arue ia ˈna?

HOÊ ahuru ma toru taime to te Salamo 150 horoaraa i te faaueraa e arue ia Iehova aore ra ia Ia. Te pii hua ra te irava hopea e: “O tei huti i te aho ra ia haamaitai anaˈe ïa ia Iehova. Halelu Ia.” Ei mau Ite no Iehova, ua ite tatou e e tia mau â ia faatae tatou i te mau arueraa ia Iehova. O ˈna te Arii o te ao atoa nei, te Teitei, te Arii mure ore, to tatou Poiete, Tei hamani maitai ia tatou. Aita hoê i tia ia ˈna, e Atua otahi oia, te faito ore, aita mai ia ˈna ra i roto e rave rahi mau tuhaa. O ˈna te ite hope, te puai hope, tei tia roa i te parau-tia, e te hiˈoraa hau aˈe o te here. E mea maitai oia i nia ˈˈe ia vetahi ê atoa ra; e ore oia e taiva. (Luka 18:19; Apokalupo 15:3, 4) E tia anei ia arue tatou ia ˈna? Aita e feaaraa!

2. Eaha te mau tumu e faaite ai tatou i to tatou aau mehara ia Iehova?

2 Eita noa e tia e ia haamori e ia arue tatou ia Iehova, hau atu râ, e tia ia tatou ia faatae i to tatou aau mehara e to tatou mauruuru no te mau mea atoa o ta ˈna i rave no tatou. O ˈna te horoa i ‘te mau ô maitatai e te mau taoˈa pûpûhia tia roa.’ (Iakobo 1:17) O ˈna te Puna, te Tumu, o te ora atoa. (Salamo 36:9) No ǒ mai ia ˈna ra te mau mea atoa o ta tatou e fanaˈo nei ei mau melo no te fetii taata nei, inaha o ˈna to tatou Poiete Rahi. (Isaia 42:5) Na ˈna atoa i horoa mai i te mau haamaitairaa pae varua atoa e tae maira ia tatou nei na roto i to ˈna varua, ta ˈna faanahonahoraa, e ta ˈna Parau. E faaorehia ta tatou mau hara maoti to ˈna horoaraa mai i ta ˈna Tamaiti ei hoo ia tatou. (Ioane 3:16) Te vai nei ia tatou te tiaturiraa o te Basileia i ‘te mau raˈi apî e te fenua apî i reira te parau-tia e vai ai.’ (Petero 2, 3:13) Te fanaˈo nei tatou i te amuimuiraa maitai e to tatou mau hoa kerisetiano. (Roma 1:11, 12) Te fanaˈo nei tatou i te hanahanaraa e te mau haamaitairaa e riro ei mau Ite no ˈna. (Isaia 43:10-12) E te vai ra ia tatou te haamaitairaa faufaa roa o te pure. (Mataio 6:9-13) Oia mau, e rave rahi mau tumu e tia ˈi ia tatou ia haamauruuru ia Iehova!

Te mau ravea e nehenehe ai tatou e arue ia Iehova

3. Eaha te mau ravea huru rau e nehenehe ai tatou e arue ia Iehova e e faaite i to tatou aau mehara ia ˈna?

3 Nafea tatou, ei mau tavini pûpûhia a Iehova, ia arue ia ˈna e ia faaite i to tatou aau mehara? E nehenehe tatou e na reira na roto i te apitiraa i roto i te taviniraa kerisetiano: te pororaa na te mau fare, te hoˈiraa ˈtu e farerei i te taata, te aratairaa i te mau haapiiraa bibilia, e te raveraa i te pororaa na te mau aroâ. E nehenehe atoa tatou e arue ia ˈna na roto i te pororaa i te taime faanaho-ore-hia ia farerei tatou i te hoê tupuraa tano maitai. Oia faahou â, e nehenehe tatou e arue ia Iehova na roto i to tatou haerea tia, e tae noa ˈtu na roto i to tatou huru ahuraa e faaetaraa mâ e te haehaa. Ua arue-pinepine-hia te mau Ite no Iehova no to ratou hiˈoraa maitai i roto i teie mau tuhaa. Hau atu, e nehenehe tatou e arue ia Iehova e e haamauruuru ia ˈna na roto i te pure.—Hiˈo Paraleipomeno 1, 29:10-13.

4. Eaha hoê o te mau ravea haviti roa ˈˈe e nehenehe ai tatou e arue i to tatou Metua here i te raˈi ra?

4 Taa ê atu, hoê o te mau ravea nehenehe roa ˈˈe no te arue i to tatou Metua here i te raˈi ra, o te faahanahanaraa ïa ia ˈna e to ˈna mau huru maitatai roa e te mau himene navenave o te Basileia. E rave rahi feia faataˈi upaupa e te feia papai himene o te farii nei e, o te reo o te taata, te taoˈa upaupa nehenehe roa ˈˈe. Ua hinaaro te feia aravihi o te upaupa parauhia ‘classique’ i te papai i te mau operas (hautiraa teata himenehia) no te mea e noaa mai te mauruuru rahi ia faaroo atu i te reo o te taata ia himene anaˈe.

5. No teihea mau tumu tatou e haafaufaa ˈi i ta tatou huru himeneraa i te mau himene o te Basileia?

5 Auê Iehova i te oaoa e i te faarooraa i te taata ia himene, i te mau himene arueraa e te aau mehara iho â râ! Ma te papu maitai, e tia ia tatou ia haafaufaa i ta tatou huru himeneraa i te mau himene o te Basileia i te mau haaputuputuraa e rave rau—i te mau putuputuraa a te amuiraa, te mau tairururaa haaati, te mau mahana tairururaa taa ê, te mau tairururaa mataeinaa, e te mau tairururaa nunaa. Ua î roa ta tatou buka himene i te mau pehe haviti mau, ua arue-pinepine-hia hoi to ratou nehenehe e te feia no rapaeau. Rahi atu tatou i te ati atu i roto i te himeneraa i te mau himene o te Basileia, rahi atoa tatou i te faanavenave ia vetahi ê e i te haamaitai ia tatou iho.

Te himeneraa i te mau arueraa ia Iehova i te mau tau bibilia

6. Mea nafea to te mau ati Iseraela faaiteraa i to ratou mauruuru no to ratou faaoraraahia mai i te Miti Uteute?

6 Te faaite maira te Parau a te Atua e ua himene o Mose e te toea o te mau ati Iseraela ma te upootia i to ratou faaoraraahia i te nuu a Pharao i te Miti Uteute ra. Ua haamata ta ratou himene e teie mau parau: “E himene au ia Iehova, ua teitei hanahana roa hoi oia: o te puaahorofenua e o tei parahi i nia iho tei hurihia e ana i raro i te tai. O Iehova to ˈu puai, e ta ˈu arueraa, e ua riro oia ei ora no ˈu. Oia to ˈu Atua, e oia ta ˈu e imi i te parahiraa.” (Exodo 15:1, 2) E nehenehe tatou e feruri i te aau tae e te oaoa o te mau ati Iseraela i to ratou himeneraa i teie mau parau i muri aˈe i to ratou faaora-semeio-raahia!

7. Eaha vetahi atu mau hiˈoraa i roto i te mau Papai Hebera no nia i to te mau ati Iseraela arueraa ia Iehova ma te himene?

7 I roto i te Paraleipomeno 1, 16:1, 4-36, te taio ra tatou e ua aruehia Iehova na roto i te himene e na roto i te hautiraa i te mau taoˈa faataˈi upaupa i to Davida hopoiraa i te Afata i Ierusalema. E taime oaoa mau te reira. Ua tupu atoa te himene arueraa ia Iehova apeehia e te upaupa i te taime a avari ai te Arii ra o Solomona i te hiero i Ierusalema. Te taio ra tatou i roto i te Paraleipomeno 2, 5:13, 14: “Ua amui aˈera te feia faaoto pu e te feia himene i te reo hoê, i te arueraa, e te haamaitairaa ia Iehova; e ia faateitei aˈera ratou i to ratou reo ma te pu, e te sumebalo, e te mau mea e faaotohia ra, i te arueraa ia Iehova, e te na ôraa e, E maitai hoi to ˈna; e tia to ˈna aroha i te vai-maite-raa; ua î maira taua fare ra i te ata, te fare o Iehova: e aita ˈtura te feia tahuˈa e mau ia rave i te toroa i taua ata ra; ua î hoi taua fare o te Atua ra i te hanahana o Iehova.” Eaha ta te reira e faaite ra? Oia hoi e te faaroo ra o Iehova i taua arueraa navenave ra e ua mauruuru atoa oia i te reira, mai te haapapuhia ra e taua ata hau aˈe i te natura ra. I muri aˈe, ua himene e piti pǔpǔ himene i te avariraahia te mau patu no Ierusalema i te tau o Nehemia ra.—Nehemia 12:27-42.

8. Eaha te mea e faaite ra e e haafaufaa na te mau ati Iseraela i te himeneraa?

8 Inaha, i te mea e e tuhaa faufaa te himeneraa i roto i te haamoriraa i te hiero, e 4 000 ati Levi o tei faataahia no te toroa faataˈi upaupa. (Paraleipomeno 1, 23:4, 5) Na ratou e apee i te feia himene. E tiaraa faufaa to te upaupa, te feia himene iho â râ, i roto i te haamoriraa, eiaha noa no te haamatara i te mau tuhaa teiaha o te Ture, no te horoa atoa râ i te aau e tano no te haamoriraa. Ua tauturu te reira i te mau ati Iseraela ia haamori ia Iehova ma te aau itoito. A tapao na i te faaineineraa e te ara-maite-raa i te mau tuhaa iti atoa o tei horoahia no teie toroa: “To ratou rahi ia taio ra, e to ratou mau taeae atoa ra, o tei haapiihia i te himene ia Iehova ra, e te feia atoa i ite i te himene, e piti ïa hanere, e vau ahuru, e vau tiahapa.” (Paraleipomeno 1, 25:7) A tapao na i te faufaaraa o ta ratou i horoa i te himene arueraa ia Iehova. Ua haapiihia ratou e e feia ite ratou i te himene!

9. Eaha te tapao i tuuhia i nia i te himeneraa i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano?

9 Ia haere mai tatou i te senekele matamua o to tatou nei tau, eaha ta tatou e ite ra? Ua taa â ia Iesu, i te po a hoohia ˈi oia, e taua mau hepoheporaa atoa ra i roto i to ˈna feruriraa, i te titauraa ia faaoti i te faatupuraa i ta ˈna oroa Pasa e te haamauraa o te oroa Haamanaˈoraa i to ˈna poheraa, e te himeneraa i te mau arueraa ia Iehova. (Mataio 26:30) Oia atoa, te taio ra tatou e “tui aˈera te rui, ua pure ihora Paulo raua o Sila,” i muri aˈe i to raua ruturaahia e to raua tapearaahia, “himene atura ma te haamaitai i te Atua; te faaroo maira te mau taata tapeahia ra ia raua.”—Ohipa 16:25.

Te himeneraa i te mau arueraa—E tuhaa faufaa o ta tatou haamoriraa

10. Eaha te mau faaueraa ta te Parau a te Atua e horoa ra no nia i te arueraa ia ˈna na roto i te himene?

10 Te manaˈo ra anei paha outou e e ere te himeneraa i te mau himene o te Basileia i te mea faufaa roa no outou ia horoa outou i to outou ara-maite-raa putapû taatoa? Mai te peu e mai te reira, eita anei e tia ia hiˈopoa faahou outou i teie tuhaa, ia au i te faufaaraa ta te Atua ra o Iehova e ta Iesu Mesia e tuu ra i nia i te himene arueraa? Inaha, ua î te Parau a te Atua i te mau faaueraa ia arue ia Iehova e ia himene i te mau arueraa ia ˈna! Ei hiˈoraa, i roto i te Isaia 42:10, te taio ra tatou e: “E himene i te himene apî ia Iehova; e te arue ia ˈna mai te hopea mai o te fenua ra; outou o tei tae i te moana, e to reira atoa ra; outou, e te mau fenua roa ra, e te feia atoa i parahi i reira.”—Hiˈo atoa Salamo 96:1; 98:1.

11. Eaha te aˈoraa ta te aposetolo Paulo i horoa no nia i te himeneraa?

11 Ua ite te aposetolo Paulo e e nehenehe te himene e faateitei i to tatou aau, no reira oia e aˈo ai ia tatou e piti taime no nia i teie ohipa. Te taio ra tatou i roto i te Ephesia 5:18, 19 e: “Ia î râ outou i te [v]arua; e te paraparauraa te tahi i te tahi i te salamo, e te himene, e te sire a te [v]arua ra, i te himeneraa [e te apeeraa ma te upaupa i roto i to outou mafatu ia Iehova] ra.” I roto i te Kolosa 3:16, te taio ra tatou e: “Ia vai hua na te parau a te Mesia i roto ia outou ma te ite papu atoa ra; i te haapiiraa e te aˈoraa te tahi i te tahi, ma te salamo, e te himene, e te sire a te varua, ma te haamaitai i roto i to outou aau [ia Iehova].”

12. Eaha te mau hiˈoraa no nia i ta tatou mau himene e tauturu ia tatou ia haapii e ia aˈo i te tahi e te tahi?

12 A tapao na e i roto i na hiˈoraa tataitahi, ua faahiti pinepine o Paulo i te himene, ia parau anaˈe oia no te ‘salamo, te himene, te sire a te varua, te himeneraa ma te upaupa i roto i te mafatu.’ Oia atoa, te faaomua ra oia i ta ˈna mau faahitiraa i to Kolosa i te na ôraa e na roto i teie ravea tatou e rave ai i “te haapiiraa e te aˈoraa te tahi i te tahi.” E te na reira mau nei tatou, mai te itehia ra i roto i te mau upoo parau o ta tatou mau himene—“Haamaitai te mau mea atoa ia Iehova!” (numera 5), “Ia itoito tatou, eiaha e aueue!” (numera 10), “A oaoa i te tiaturiraa i te Basileia!” (numera 16), “Eiaha e mǎtaˈu!” (numera 27), “Haamaitai ia Iehova, to tatou Atua!” (numera 100), vetahi noa hiˈoraa teie.

13. Mea nafea to “te tavini haapao maitai e te paari” faaiteraa i te faufaaraa o te himeneraa ei tuhaa no ta tatou haamoriraa?

13 Ia au maite i teie mau faaueraa, ua faanaho “te tavini haapao maitai e te paari” e ia haamata e ia opani ta tatou mau haaputuputuraa—te mau putuputuraa a te amuiraa, te mau tairururaa haaati, te mau mahana tairururaa taa ê, te mau tairururaa mataeinaa, e te mau tairururaa nunaa—na roto i te himeneraa i te mau himene o te Basileia. (Mataio 24:45) Taa ê atu, ua tabulahia e ia himenehia i te tahi atu mau taime i roto i taua mau haaputuputuraa ra. I te mea e e haamatahia ta tatou mau putuputuraa, ia au i tei matauhia, na roto i te himeneraa i te hoê himene o te Basileia, eita anei tatou e tutava e ia tae mai iho â tatou i te hora, e ia tae mai na mua ˈˈe no te apiti i roto i teie tuhaa o ta tatou haamoriraa? E i te mea e e opani te mau putuputuraa e te himene, eita anei e tia e ia faaea mai tatou e tae roa i te himene opaniraa e te pure i muri noa iho?

14. Eaha te mau hiˈoraa e vai ra no nia i te tanoraa o te mau himene maitihia no ta tatou mau porotarama?

14 E maiti-maitai-hia te mau himene no ta tatou mau putuputuraa ia tuea e te porotarama. Ei hiˈoraa, i te mau tairururaa mataeinaa “Te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra” i te matahiti 1993 ra, ua apee te himene numera 191, “A faaite anaˈe i te parau mau”—o te faaitoito ra i te mau kerisetiano ia aro atu ia Satani, teie nei ao, e te tino rave hara—i na oreroraa parau e toru o tei tuatapapa i taua na enemi ra. Oia atoa, ua apee te himene numera 164, “Te tamarii, e tufaa ïa no ǒ mai ia Iehova ra”—tei î i te mau aˈoraa na te mau metua—i te oreroraa parau o tei haamatara i te mau hopoia a te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii. Ua na mua mai te himene numera 70, “Ia pee tatou i te hohoˈa o Ieremia,” i te hoê anairaa oreroraa parau niuhia i nia i te mau parau tohu a Ieremia. I muri aˈe i te hoê oreroraa parau tatuhaahia no nia i te mau paeau huru rau o ta tatou taviniraa no te Basileia, ua himenehia te himene numera 156, “E tia ia ˈu,” te hoê himene faatuhia i nia i te taviniraa. Hoê â araraa e faaitehia ra no te maitiraa i te mau himene no te Haapiiraa o Te Pare Tiairaa, te putuputuraa no te taviniraa, e te Haapiiraa no te taviniraa teotaratia. No reira ˈtura, ia horoa anaˈe te mau matahiapo i te mau oreroraa parau huiraatira e ia faataa ratou i te himene e faaohipahia no te haamata i te porotarama, e mea tia ia maiti ratou i te hoê himene o te tano maitai i te upoo parau o ta ratou oreroraa.

15. Nafea te peretiteni o te putuputuraa ia faaara i te mauruuru no te himene e himenehia?

15 Ia faaite oia i te himene e himenehia, e nehenehe te peretiteni e faaara i te mauruuru no te himene na roto i te horoaraa i to ˈna iˈoa aore ra upoo parau. Eita tatou e himene i te numera, i te mau upoo parau râ e au i te mau Papai. Oia atoa, e tauturuhia te amuiraa ia mauruuru hau atu â i te himene mai te peu e e faahitihia te irava i raro aˈe i te iˈoa o te himene. I reirâ, e tano ia horoa i te tahi mau manaˈo, mai teie, e ati atu tatou pauroa i roto i te huru hohonu o te himene.

A faaite i te mauruuru no te maitai o Iehova na roto i te himeneraa

16. Nafea tatou ia ati atu i roto i te huru hohonu o ta tatou mau himene?

16 I te mea e e auraa hohonu to te mau parau o ta tatou mau himene o te Basileia, e tia ia tatou ia faatu i to tatou feruriraa i nia i te mau parau ia himene anaˈe tatou. Te hinaaro nei tatou e ati atu i roto i te huru hohonu o te himene tataitahi. E mea putapû roa vetahi, mai te mau himene e faahiti ra i te here, te hoê hotu o te varua. (Galatia 5:22) E himene tatou i teie mau himene ma te uˈana e te mahanahana. E mea oaoa vetahi, e e tia ia tatou ia tamata i te himene ma te oaoa. E mea puai vetahi, e mau himene no te haere i mua, e e tia ia himenehia ma te aau tae e te tiaturi puai. I roto i ta tatou Haapiiraa no te taviniraa teotaratia, te aˈohia ra tatou ia faaite i te mahanahana e te putapû e tae noa ˈtu te aau tae i roto i ta tatou mau pûpûraa. E mea faufaa roa ˈtu â ia faaite i te mahanahana, te putapû, e te aau tae ia himene tatou i ta tatou mau himene.

17. (a) Eaha te faahaparaa i nia i te mau ati Iseraela ta tatou e ore e hinaaro e ia tano atoa i nia i ta tatou himeneraa? (b) Eaha te mau faahopearaa e noaa mai ia haafaufaa tatou i te aˈoraa e vai ra i roto i ta tatou mau himene?

17 Ahiri e e himene tatou i ta tatou mau himene no te Basileia e tei te vahi ê roa to tatou feruriraa, e aita tatou e haafaufaa maitai ra i te auraa o te mau parau, eita anei tatou e riro mai te mau ati Iseraela taiva o tei faahapahia no te mea, a arue ai ratou i te Atua e to ratou utu, ua atea ê roa to ratou mafatu ia ˈna? (Mataio 15:8) Eita tatou e hinaaro e ia tano teie faahaparaa i nia i ta tatou huru himene i te mau himene o te Basileia, e ere anei? Na roto i te haafaufaaraa i te himeneraa i ta tatou mau himene o te Basileia, e faaitoito tatou eiaha noa ia tatou iho, i te feia atoa râ e haaati ra ia tatou, e tae noa ˈtu te mau taurearea. Oia mau, mai te peu e e haafaufaa te mau taata atoa e himene ra i ta tatou mau Piha no te Basileia i te aˈoraa e vai ra i roto i teie mau himene, e riro ïa te reira ei faaitoitoraa puai ia haa i roto i te taviniraa e ia ape i te mau marei o te hara.

18. Eaha te faahopearaa ta te himeneraa i te mau himene o te Basileia i faatupu i nia i te hoê vahine?

18 E mea pinepine, e maere roa te feia no rapaeau i ta tatou himeneraa i te mau himene o te Basileia. Ua pia Te Pare Tiairaa i teie parau i te hoê taime: “Ua haapapuhia te mea e e nehenehe atoa [ta tatou] himeneraa e aratai i te mau taata i te ite o te Atua ra ia Iehova, na roto i te aamu o te hoê vahine o tei bapetizohia i te tairururaa ‘Te upootiaraa a te Atua’ i te matahiti 1973, i te tahua Yankee Stadium, i te oire no New York. Na ˈna iho i haere mai no te taime matamua i te hoê Piha no te Basileia no to ˈna vahi e ua faaea oia i na putuputuraa e piti. I to te amuiraa himeneraa . . . ‘Ia tiatonu to tatou mata i nia i te re,’ ua maere roa oia i te mau parau e te huru himeneraa e ua faaoti ihora oia e teie te vahi ta ˈna e hinaaro ra e parahi. I muri iho, ua haere atura oia e farerei i te hoê Ite e ua ani atura i te hoê haapiiraa bibilia, e ua haere noa oia i mua e tae roa i te riroraa mai ei Ite kerisetiano no Iehova.”

19. Eaha te faaitoitoraa hopea e horoahia ra no nia i te himeneraa i ta tatou mau himene o te Basileia ma to tatou mafatu atoa?

19 I te rahiraa o ta tatou mau putuputuraa, e mea iti te mau taime e nehenehe ai te feia i tae mai e faaite i to ratou mau manaˈo putapû e to ratou mauruuru. Tera râ, e nehenehe tatou paatoa e faaite i to tatou manaˈo hohonu no te maitai o Iehova na roto i te apitiraa ma to tatou mafatu atoa i roto i te himeneraa i te mau himene o te Basileia. Hau atu, aita anei tatou e oaoa ra ia haaputuputu anaˈe tatou? E anaanatae iho â ïa tatou i te himene! (Iakobo 5:13) Oia, ia au i te faito e mauruuru ai tatou i te maitai o Iehova e to ˈna aroha faito ore, e himene atoa ïa tatou i te mau arueraa Ia ˈna ma to tatou nephe atoa.

Nafea outou ia pahono?

◻ Eaha e piti tumu matamua no te arueraa ia Iehova?

◻ Na roto i teihea mau ravea huru rau e nehenehe ai tatou e arue ia Iehova?

◻ Eaha hoê o te mau ravea nehenehe roa ˈˈe e nehenehe ai tatou e arue ia Iehova?

◻ Eaha te mau hiˈoraa a te mau Papai e vai ra no nia i te arueraa ia Iehova ma te himene?

◻ Nafea tatou ia haafaufaa i ta tatou himeneraa i te mau himene o te Basileia?

[Tumu parau tarenihia i te api 11]

A himene i taua mau himene ra ma te oaoa!

E au ra e te fifi ra vetahi no te haapii i te tahi o te mau himene apî. Teie râ, aita vetahi mau amuiraa i fifi rahi no te himene i te rahiraa o teie mau himene. Peneiaˈe e titau-noa-hia ia tutava i te haapii i te mau himene matau-ore-hia i te omuaraa. Ia matau maitai oia i teie mau himene, e mea pinepine, mea au aˈe na te amuiraa i vetahi o tei ore i titau i te tutavaraa ia haapiihia. E nehenehe pauroa i roto i te amuiraa e himene papu i te reira. Oia mau, e oaoa ratou i te himene i taua himene ra!

[Tumu parau tarenihia i te api 12]

A himene i te mau himene o te Basileia ia amuimui anaˈe tatou e te mau hoa

Eita noa tatou e himene i te mau himene o te Basileia i te Piha no te Basileia anaˈe. Ua himene o Paulo e o Sila i te mau arueraa ia Iehova i to raua tapearaahia i te fare auri. (Ohipa 16:25) E ua parau te pǐpǐ ra o Iakobo e: “Te rearea na te tahi, a himene oia i te himene.” (Iakobo 5:13) Ia amuimui anaˈe tatou e te mau hoa, e oaoa te mau taata atoa. No te aha ïa e ore ai e himene i te mau himene o te Basileia? E mea au roa mai te peu e e apeehia te himene e te piana aore ra e te tita. Ahani aita, te vai ra te mau ripene o ta tatou mau himene o te Basileia hautihia i nia i te piana; e rave rahi mau utuafare Ite te vai ra ta ratou te afata o teie mau ripene. Eita noa e tano maitai no te apiti i te himene, e mea au atoa râ ei upaupa nehenehe roa e faataˈi-mǎrû-noa-hia.

[Hohoˈa i te api 8, 9]

I muri aˈe i to ratou faaoraraahia i te Miti Uteute, ua faaite o Iseraela i to ratou oaoa na roto i te himene

[Hohoˈa i te api 10]

Ua riro te himene oaoa ei tuhaa no te haamoriraa kerisetiano i teie mahana

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono