Nafea te mau tiaau ratere ia tavini ei mau tiaau haapao maitai
“E horoa te taata atoa i te maitai no te tahi mai tei noaa mai ia ˈna ra, mai te tiaau maitai i te maitai huru rau a te Atua ra.”—PETERO 1, 4:10.
1, 2. (a) Nafea outou ia faataa i te taˈo ra “tiaau”? (b) O vai ma to rotopu i te mau tiaau e faaohipahia e te Atua?
TE FAAOHIPA nei o Iehova i te mau Kerisetiano haapao maitai atoa ei mau tiaau. E pinepine te hoê tiaau i te riro ei tavini haapao i te hoê utuafare. E faanaho atoa o ˈna i te mau ohipa tapihooraa a to ˈna fatu. (Luka 16:1-3; Galatia 4:1, 2) Ua pii o Iesu i ta ˈna pǔpǔ taata taiva ore i faatavaihia i nia i te fenua nei ‘te tiaau haapao maitai.’ Ua horoa ˈtu oia i teie tiaau ra i “te mau taoˈa atoa na ˈna ra,” oia atoa te mau ohipa pororaa i te Basileia.—Luka 12:42-44; Mataio 24:14, 45.
2 Ua parau te aposetolo Petero e e mau tiaau te mau Kerisetiano atoa no te maitai faito ore o te Atua i faaitehia na roto i te mau ravea huru rau. E parahiraa to te Kerisetiano tataitahi i reira oia e rave ai i ta ˈna ohipa tiaau haapao maitai. (Petero 1, 4:10) E mau tiaau te mau matahiapo kerisetiano i nominohia e te vai ra te mau tiaau ratere i rotopu ia ratou. (Tito 1:7) Nafea teie mau tiaau ratere ia faarirohia? Eaha te mau huru maitatai e te mau tapao te tia ia ratou ia faatupu? E nafea ratou ia rave i te hoê ohipa hau aˈe i te maitai?
Haamauruuruhia no ta ratou taviniraa
3. No te aha e nehenehe ai e pii i te mau tiaau ratere ‘te mau tiaau maitatai’?
3 Teie ta te hoê tane e ta ˈna vahine, e Kerisetiano raua, i papai i te hoê tiaau ratere e ta ˈna vahine: “Te hinaaro nei mâua e faaite atu i to mâua mauruuru no to orua horoaraa mai i te taime e te faaiteraa mai i te here ia mâua. Ei utuafare, ua faufaa rahi mâua i ta orua faaitoitoraa e te mau aˈoraa. Ua ite mâua e e tia ia mâua ia tamau noa i te haere i mua i te pae varua, na roto râ i te tauturu a Iehova e a te mau taeae e te mau tuahine mai ia orua nei, ua mâmâ aˈe mai te mau hepoheporaa.” E pinepine teie mau huru parau i te faaroohia no te mea te anaanatae tataitahi nei te mau tiaau ratere i te mau hoa faaroo, mai te hoê tiaau maitai e haapao maitai ra i te mau hinaaro o te hoê utuafare. E feia orero faahiahia roa vetahi. E mea aravihi e rave rahi i roto i te ohipa pororaa, area vetahi ra, ua matauhia ïa ratou no to ratou huru mahanahana e te aroha. Na roto i te faatupuraa e te faaohiparaa i teie mau huru ô no te tavini ia vetahi ê, e tano mau â ia pii i te mau tiaau ratere ‘te mau tiaau maitatai.’
4. Eaha te uiraa e tuatapapahia i teie nei?
4 Ua papai te aposetolo Paulo e: “E titauhia hoi te tiaau nei, ei taata haapao mau.” (Korinetia 1, 4:2) Te taviniraa i te mau hoa kerisetiano i roto i te hoê amuiraa taa ê tera hebedoma i muri aˈe i tera hebedoma, e haamaitairaa hoê roa ïa e te oaoa. Noa ˈtu râ, e hopoia teiaha atoa te reira. Nafea ïa te mau tiaau ratere e nehenehe ai e rave i ta ratou ohipa tiaau ma te haapao maitai e te manuïa?
Te raveraa i ta ratou ohipa tiaau ma te manuïa
5, 6. No te aha e mea faufaa roa te tiaturi ma te aau rotahi i nia ia Iehova i roto i te oraraa o te hoê tiaau ratere?
5 Te tiaturi ma te aau rotahi i nia ia Iehova, e mea faufaa ïa ia nehenehe te mau tiaau ratere e riro ei mau tiaau manuïa. No ta ratou porotarama e ta ratou mau hopoia e rave rahi, e nehenehe ratou i te tahi taime e teimaha. (A faaau e te Korinetia 2, 5:4.) No reira, e tia ia ratou ia ohipa ia au i te himene a te papai salamo ra o Davida: “E tuu oe i ta oe hopoia ia Iehova ra, e na ˈna oe e tauturu mai; e ore roa oia e vaiiho noa ˈtu i te taata parau-tia ia faaaueuehia.” (Salamo 55:22) E mea mahanahana atoa te mau parau a Davida: “Ia haamaitaihia Iehova, o tei tauturu mai ia tatou i tera mahana, i tera mahana!”—Salamo 68:19.
6 Nohea mai te puai ta Paulo i fanaˈo no te amo i ta ˈna mau hopoia pae varua? “E tia ia ˈu te mau mea atoa nei [“ia ˈna,” MN] tei tauturu mai ia ˈu ra,” o ta ˈna ïa i papai. (Philipi 4:13) E, o te Atua ra o Iehova te Pu o te puai o Paulo. Oia atoa, ua horoa Petero i teie aˈoraa: “Ia rave te hoê taata i te toroa diakono ra, ia au ïa i [“te puai,” MN] ta te Atua i horoa maira: ia haamaitaihia te Atua ia Iesu Mesia i te mau mea atoa ra.” (Petero 1, 4:11) Ua haamatara te hoê taeae tei riro na ei tiaau ratere e rave rahi matahiti te maoro i te faufaaraa e tiaturi i nia i te Atua, i to ˈna parauraa e: “A tiatonu noa i nia ia Iehova ra no te faaafaro i te mau fifi, e a imi i te tauturu a ta ˈna faanahonahoraa.”
7. Eaha te tuhaa a te aifaitoraa i roto i te ohipa a te hoê tiaau ratere?
7 E hinaaro te tiaau ratere manuïa i te aifaitoraa. Mai te tahi atu mau Kerisetiano, te tutava nei oia i te ‘hiˈopoa i te mau mea i hau i te maitai ra.’ (Philipi 1:10)a Mai te peu e e mau uiraa ta te mau matahiapo o te amuiraa no nia i te tahi ohipa, e mea paari no ratou ia tauaparau atu i te tiaau haaati e tere maira. (Maseli 11:14; 15:22) Peneiaˈe, e riro ta ˈna mau faataaraa aifaito e ta ˈna mau aˈoraa no roto mai i te mau Papai i te tauturu rahi a tamau noa ˈi te mau matahiapo i te faaafaro i te ohipa i muri aˈe i to ˈna faarueraa mai i te amuiraa. Ia au i te hoê â huru manaˈo, teie ta Paulo i parau atu ia Timoteo: “Te mau parau ta oe i faaroo ia ˈu nei, i te aro o to mau ite atoa e rave rahi ra, o ta oe ïa e tuu atu i te feia [“haapao maitai,” MN], o te au ia haapii atu ia vetahi ê ra.”—Timoteo 2, 2:2.
8. No te aha e mea faufaa te tuatapaparaa i te Bibilia, te maimiraa, e te feruri-hohonu-raa?
8 Te tuatapaparaa i te mau Papai, te maimiraa, e te feruri-hohonu-raa, e mea titauhia ïa no te horoa i te mau aˈoraa papu. (Maseli 15:28) Teie ta te hoê tiaau mataeinaa i parau: “Ia farerei matou i te mau matahiapo, eita e tia ia matou ia mǎtaˈu i te faˈi atu e aita matou i ite i te pahonoraa o te hoê uiraa taa ê.” Na roto i te raveraa i te tutavaraa ia ite i ‘te manaˈo o te Mesia’ no nia i te hoê ohipa, e nehenehe ïa e horoa i te mau aˈoraa i niuhia i nia i te Bibilia o te tauturu ia vetahi ê ia faaau atu i te hinaaro o te Atua. (Korinetia 1, 2:16) I te tahi mau taime, e hinaaro te hoê tiaau ratere e papai i te Taiete Watch Tower no te ani i te aratairaa. I roto i te mau tupuraa atoa, e mea faufaa roa ˈˈe te faaroo i roto ia Iehova e te here no te parau mau i to tatou huru aore ra i to tatou aravihi ia paraparau. Maoti râ i te haere mai ma “te parau ahaaha e te paari,” ua haamata o Paulo i ta ˈna taviniraa i Korinetia ma te “paruparu . . . e te mǎtaˈu, e te rurutaina rahi.” Ua faariro anei te reira ia ˈna ei taata aravihi ore? Aita roa ˈtu, ua tauturu te reira i to Korinetia ia faatupu i te faaroo, eiaha “i te paari o te taata nei, i te mana râ o te Atua.”—Korinetia 1, 2:1-5.
Te tahi atu mau huru maitatai faufaa roa
9. No te aha e tia i te mau matahiapo ratere ia taa i to vetahi ê huru?
9 E tauturu te taaraa i to vetahi ê huru ia noaa mai i te mau tiaau ratere te mau faahopearaa maitatai. Ua faaitoito o Petero i te mau Kerisetiano atoa ia faaite ‘i te manaˈo aroha,’ aore ra ia “taa i to vetahi ê huru.” (Petero 1, 3:8, nota i raro i te api, MN) Te hinaaro nei te hoê tiaau haaati e ‘anaanatae i te taata atoa i roto i te amuiraa e ia faaroo atu ma te haavare ore.’ Ma te hoê â huru feruriraa, ua papai o Paulo e: “E oaoa atoa i te feia e oaoa ra, e oto atoa hoi i te feia e oto ra.” (Roma 12:15) Te turai nei teie huru haerea i te mau tiaau ratere ia rave i te mau tutavaraa haapao maitai no te taa i te mau fifi e te mau huru tupuraa o te mau hoa faaroo. I reira, e nehenehe ratou e horoa ˈtu i te mau aˈoraa faaitoito no roto mai i te mau Papai o te riro hoi ei mea maitai mau ia faaohipahia te reira. Ua tae mai ta te hoê tiaau haaati aravihi no te taa i to vetahi ê huru, teie rata no ǒ mai i te hoê amuiraa i pihai iho ia Turin, i Italia: “Ia hinaaro oe e riro ei taata anaanatae, a anaanatae atu ia vetahi ê; ia hinaaro oe ia auhia mai oe, a au atu ia vetahi ê; ia hinaaro oe ia herehia mai oe, a faaite atu i te here; ia hinaaro oe ia tauturuhia mai oe, ia ineine oe i te tauturu atu. O ta oe ïa i haapii mai ia matou!”
10. Eaha ta te mau tiaau haaati e te mau tiaau mataeinaa i parau no nia i te haehaa, e eaha te hiˈoraa ta Iesu i horoa mai i roto i teie tuhaa?
10 E tauturu te haehaa e te ohie ia haafatata ˈtu i te mau tiaau ratere ia rave rahi atu i te maitai. Teie ta te hoê tiaau haaati i parau: “E mea faufaa roa ia atuatu i te hoê haerea haehaa.” E aˈo o ˈna i te mau tiaau ratere apî: “Eiaha e vaiiho ia outou iho ia aratohia ma te tano ore e te mau taeae moni roa no ta ratou paha mau mea e rave no outou, eiaha e taotia i to outou auhoaraa i teie mau huru taata, a tutava noa râ i te taai atu ia vetahi ma te paetahi ore.” (Paraleipomeno 2, 19:6, 7) E eita atoa te hoê tiaau ratere haehaa mau e manaˈo faarahi ia ˈna iho ei tia a te Taiete. Ua faataa te hoê tiaau mataeinaa ma te tano e: “A faaite i te haehaa e te ineineraa e faaroo atu i te mau taeae. Ia ohie noa ia haafatata ˈtu.” Ei taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei, e nehenehe te taata e huru ê ia haere ia Iesu Mesia ra, teie râ, no to ˈna haehaa rahi e te ohie ia haafatata ˈtu, ua ohie noa atoa te mau tamarii i te haere mai i pihai iho ia ˈna. (Mataio 18:5; Mareko 10:13-16) Te hinaaro nei te mau tiaau ratere ia haafatata mai te mau tamarii, te mau taurearea, e te feia paari—oia mau, te mau huru taata atoa i roto i te amuiraa—ia ratou ra ma te haamarirau ore.
11. Ia hinaarohia, eaha te faahopearaa o te hoê tatarahaparaa?
11 Parau mau, “te hapa nei hoi tatou atoa i te mau mea atoa e rave rahi,” e aita te tiaau ratere i paruruhia i te raveraa i te mau hape. (Iakobo 3:2) Ia hape anaˈe ratou, e riro te hoê tatarahaparaa rotahi ei hiˈoraa no te haehaa i mua i te tahi atu mau matahiapo. Ia au i te Maseli 22:4, “te utua o te faahaehaa e te mǎtaˈu [faatura] ia Iehova, o te taoˈa rahi ïa, o te tura ïa, o te ora ïa.” E aita anei te mau tavini atoa a te Atua e hinaaro ra e “haere ma te haehaa i te aro o to [ratou] Atua”? (Mika 6:8) I to ˈna aniraahia e eaha te aˈoraa ta ˈna e horoa na te hoê matahiapo ratere apî, ua pahono te hoê tiaau haaati e: “Ia faatura e ia haapao rahi oia i te mau taeae atoa, e ia faariro ia ratou ei feia maitatai aˈe ia oe. E haapii rahi mai te mau taeae ia oe. A faahaehaa noa. A faaite i to oe iho huru. Eiaha e faahua.”—Philipi 2:3.
12. No te aha e mea faufaa roa te itoito i roto i te taviniraa kerisetiano?
12 No te itoito i roto i te taviniraa kerisetiano, e riro te mau parau a te hoê tiaau ratere i te faufaa roa ˈtu â. Inaha, ia horoa anaˈe o ˈna e ta ˈna vahine i te hiˈoraa itoito i roto i te ohipa pororaa, e faaitoitohia te mau matahiapo, ta ratou mau vahine, e te toea o te amuiraa ia faaite i te itoito i roto i ta ratou taviniraa. “Ia itoito i roto i te taviniraa,” o ta te hoê tiaau haaati ïa i faaitoito. Ua parau faahou oia e: “Ua ite au e, i te pae rahi, rahi noa ˈtu â te hoê amuiraa i te itoito i roto i te taviniraa, e iti mai te mau fifi ta ratou e faaruru.” Ua faaite te tahi atu tiaau haaati e: “Te manaˈo nei au e mai te peu e e ohipa te mau matahiapo i roto i te pororaa e te mau taeae e te mau tuahine e e tauturu atu ia ratou ia oaoa i roto i te taviniraa, e tupu ïa te hau o te feruriraa e te oaoa rahi roa ˈˈe e tavini ia Iehova.” ‘Ua itoito [te aposetolo Paulo] i te parauraa ˈtu i te parau apî maitai i to Tesalonia i roto i te mârô rahi ra.’ Eita e ore e ua haamanaˈo ratou i te mau mea au roa o to ˈna tere e ta ˈna ohipa pororaa e ua hinaaro ratou e farerei faahou ia ˈna!—Tesalonia 1, 2:1, 2; 3:6.
13. Eaha ta te hoê tiaau ratere e haapao ia poro anaˈe oia e te mau hoa kerisetiano?
13 Ia ohipa anaˈe te hoê tiaau ratere e te mau hoa kerisetiano i roto i te taviniraa, e haapao atoa o ˈna i to ratou mau huru tupuraa e mau taotiaraa. Noa ˈtu e e riro ta ˈna mau manaˈo i te tauturu, ua ite o ˈna e taiâ paha vetahi ia poro na muri iho i te hoê matahiapo aravihi. No reira, i roto i te tahi mau tupuraa, mea faufaa aˈe ia faaitoito i te aˈo atu. Ia haere oia na muri iho i te feia poro aore ra i te mau pionie i roto i te hoê haapiiraa Bibilia, mea au aˈe paha na ratou e na ˈna e faatere i te haapiiraa. Peneiaˈe, ia ite ratou i te tahi mau ravea no te haamaitai i ta ratou mau raveraa no te haapii i te taata.
14. No te aha e nehenehe ai e parau e te faatupu nei te mau tiaau ratere puai i te itoito i roto ia vetahi ê?
14 Te faatupu nei te mau tiaau ratere puai i te itoito i roto ia vetahi ê. Ua apee te hoê tiaau haaati no Ouganda i te hoê taeae na roto i te ururaau hoê hora te maoro no te farerei i te hoê haapiiraa Bibilia o te ore hoi e haere ra i mua. A haere noa ˈi raua, mea puai roa te ûa e ua rari roa raua i te taeraa ˈtu. I to na melo e ono o te utuafare iteraa e e tiaau ratere teie taata, ua maere roa ratou. Ua ite ratou e eita roa ˈtu te mau orometua o ta ratou ekalesia e faaite i teie huru anaanatae i te nǎnǎ. Te Sabati i muri iho, ua haere ratou i ta ratou putuputuraa matamua e ua faaite i to ratou hinaaro e riro ei Ite no Iehova.
15. Eaha te ohipa maitai roa tei fanaˈohia e te hoê tiaau haaati itoito i Mexique?
15 I roto i te hau no Oaxaca i Mexique, ua rave te hoê tiaau haaati i te hoê tutavaraa aita roa ˈtu i manaˈohia. Ua faanaho oia e faaea i roto i te hoê piha tapearaa e maha po no te farerei i te hoê pǔpǔ mau auri, e hitu ratou o tei riro ei feia poro i te Basileia. E rave rahi mahana te maoro, ua haere oia na muri iho i teie mau mau auri a poro ai ratou na te mau piha tapearaa e a faatere ai ratou i te mau haapiiraa Bibilia. No te anaanatae i faaitehia, ua tamau vetahi o teie mau haapiiraa i te faaterehia i te maororaa po. “I te hoperaa te tere, ua oaoa roa te mau mau auri e o vau iho nei, o te hoê ïa faahopearaa no te faaitoitoraa i te tahi e te tahi,” o ta teie tiaau haaati itoito ïa e papai ra.
16. No te aha e mea faufaa roa ia horoa te mau tiaau ratere e ta ratou mau vahine i te faaitoitoraa?
16 Te tamata nei te mau tiaau ratere i te riro ei feia faaitoito. I to Paulo tereraa na te mau amuiraa no Makedonia, ua ‘faaitoito [oia] ia ratou ma te mau parau e rave rahi.’ (Ohipa 20:1, 2) E riro te mau parau faaitoito i te tauturu rahi no te aratai tia ˈtu i te ui apî e te feia paari i nia i te mau tapao pae varua. I te hoê amaa rahi a te Taiete Watch Tower, ua uiui-haere-hia te feia rave ohipa e ua itehia mai e ua faaitoito te mau tiaau haaati fatata e 20 % o ratou e rave i te taviniraa ma te taime taatoa. Na roto i to ˈna hiˈoraa maitai roa ei taata poro i te Basileia ma te taime taatoa, ua riro atoa te vahine a te tiaau ratere ei faaitoitoraa rahi.
17. Eaha te manaˈo o te hoê tiaau haaati paari no nia i ta ˈna haamaitairaa taa ê e tauturu ia vetahi ê?
17 Te feia mau e hinaaro taa ê ra i te faaitoitoraa, o te mau ruhiruhia ïa e te feia e hepohepo ra. Teie ta te hoê tiaau haaati paari e papai ra: “Te tuhaa o ta ˈu ohipa e faatupu ra i te hoê oaoa no roto aita e nehenehe e parau, o te haamaitairaa taa ê ïa e tauturu i te feia aita e ohipa faahou ra e te feia paruparu i te pae tino i rotopu i te nǎnǎ a te Atua. E auraa taa ê mau â to te mau parau a te Roma 1:11, 12 no ˈu, i te mea e te fanaˈo nei au i te faaitoitoraa e te puai rahi a ‘tuu atu ai au i te tahi ô pae varua ia ratou na, ia itoito hoi ratou.’”
Te mau haamaitairaa o ta ratou ohipa oaoa
18. Eaha te mau tapao no roto mai i te mau Papai a te mau tiaau ratere?
18 Te anaanatae mau nei te mau tiaau ratere i te tauturu i to ratou mau hoa faaroo. Te hinaaro nei ratou e faaitoito i te mau amuiraa e e haapuai ia ratou i te pae varua. (Ohipa 15:41) Te rohi nei te hoê tiaau ratere “no te horoa i te faaitoitoraa, te haumǎrû, e te turu nei i te hoê hiaai e rave i te taviniraa e e faaohipa tamau i te parau mau.” (Ioane 3, 3) Te tutava nei te tahi atu i te haapapu i te mau hoa kerisetiano i roto i te faaroo. (Kolosa 2:6, 7) A haamanaˈo e ua riro te tiaau ratere ei ‘hoa ohipa mau,’ eiaha râ ei fatu i nia i te faaroo o vetahi ê. (Philipi 4:3; Korinetia 2, 1:24) Ua riro to ˈna tere ei taime no te faaitoito e no te ohipa hau atu â, ei ravea atoa no te tino matahiapo ia hiˈo faahou i te mau haereraa i mua i ravehia e ia feruri i te mau tapao no a muri aˈe. Na roto i ta ˈna mau parau e to ˈna hiˈoraa, e nehenehe e tiaturi e itoitohia e e faaetaetahia te feia poro o te amuiraa, te mau pionie, te mau tavini tauturu, e te mau matahiapo no te ohipa i mua nei. (A faaau e te Tesalonia 1, 5:11.) No reira, a turu ma te mafatu taatoa i te mau tere o te tiaau haaati, e a haafaufaa rahi i te taviniraa e ravehia ra e te tiaau mataeinaa.
19, 20. Nafea te haamaitairaahia te mau tiaau ratere e ta ratou mau vahine no ta ratou taviniraa haapao maitai?
19 Te haamaitai-rahi-hia nei te mau tiaau ratere e ta ratou mau vahine no ta ratou taviniraa haapao maitai, e e nehenehe ratou e tiaturi e e haamaitai mai Iehova ia ratou no te maitai o ta ratou e rave ra. (Maseli 19:17; Ephesia 6:8) O Georg e o Magdalena, e mau ruhiruhia faaipoipohia raua tei tavini e rave rahi matahiti te maoro i roto i te ohipa tereraa. I te hoê tairururaa i Luxembourg, ua paraparau mai te hoê vahine ia Magdalena, o ta ˈna hoi i poro hau atu i te 20 matahiti na mua ˈtu. Ua faaarahia te anaanatae o teie vahine ati Iuda no te parau mau na roto i te mau papai Bibilia ta Magdalena i vaiiho na ˈna, e i muri iho ua bapetizohia o ˈna. Ua paraparau te hoê tuahine pae varua ia Georg, ua haamanaˈo oia i to Georg haereraa i to ˈna fare fatata e 40 matahiti i teie nei. Ua turai ta ˈna faaiteraa ma te aau tae i te parau apî maitai ia ˈna e ta ˈna tane atoa ia farii i te parau mau i te pae hopea. Aita e faufaa ia parau e, ua oaoa roa o Georg raua o Magdalena.
20 Ua faaoaoa atoa te taviniraa hotu mau a Paulo i Ephesia ia ˈna e ua turai te reira ia ˈna ia faahiti i te mau parau a Iesu e: “E mea maitai i te horoa ˈtu i te rave mai.” (Ohipa 20:35) I te mea e te titau ra te ohipa tereraa i te tamauraa i te horoa, te ite nei te feia i roto i teie taviniraa i te oaoa, ia ite anaˈe iho â râ ratou i te mau faahopearaa maitatai o ta ratou rohiraa. Teie tei parauhia i te hoê tiaau haaati tei tauturu i te hoê matahiapo tei paruparu i roto i te hoê rata: “Ua riro mau â oe ei ‘haamahanahana’ rahi i roto i to ˈu oraraa i te pae varua—hau atu i ta oe i ite. . . . Inaha, ua riro mau â oe ei tauturu no te hoê Asapha no teie tau, e ‘ua fatata hoi to ˈna avae i te pahee.’”—Kolosa 4:11; Salamo 73:2.
21. No te aha outou e parau ai e e tano te Korinetia 1, 15:58 no te mau ohipa a te mau tiaau ratere?
21 Mea au na te hoê Kerisetiano paari, o tei ohipa na i roto i te tuhaa haaati e rave rahi matahiti te maoro, ia manaˈo i te Korinetia 1, 15:58, i reira to Paulo faaitoitoraa: “Ia itoito outou, eiaha e aueue, ia rahi â te rave i te ohipa a te Fatu eiaha e faaea, ua ite hoi outou e, e ere i te mea faufaa ore te ohipa a te Fatu ta outou e rave na.” Papu maitai, mea rahi mau â te tia i te mau tiaau ratere ia rave i roto i te ohipa a te Fatu. E auê tatou i te mauruuru e inaha te tavini nei ratou ma te oaoa rahi ei mau tiaau haapao maitai no te aroha faito ore o Iehova!
[Nota i raro i te api]
a A hiˈo i te tumu parau ra “E nehenehe anei tatou e rohi e e oaoa?” i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Me 1991, mau api 28-31 (Farani).
Nafea outou ia pahono?
◻ No te aha e nehenehe ai e faariro i te mau tiaau ratere ei ‘mau tiaau maitatai’?
◻ Eaha te tahi mau tuhaa e tauturu i te mau tiaau haaati e te mau tiaau mataeinaa ia rave i te hoê ohipa hau aˈe i te maitai?
◻ No te aha e mea faufaa roa te haehaa e te itoito no te feia i roto i te ohipa tereraa?
◻ Eaha te mau tapao maitatai roa a te mau tiaau ratere?
[Hohoˈa i te api 16]
Te tutava nei te mau tiaau ratere i te faaitoito i te mau hoa faaroo
[Hohoˈa i te api 17]
E nehenehe te ui api e te feia paari atoa e faufaahia i te amuimuiraa e te mau tiaau ratere e ta ratou mau vahine
[Hohoˈa i te api 18]
Te faatupu nei te taviniraa itoito a te mau tiaau ratere i te puai i roto ia vetahi ê