VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w96 15/11 api 10-15
  • Te mau tiaau ratere—Mau ô taata

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te mau tiaau ratere—Mau ô taata
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • To ratou huru feruriraa haapae ia ratou iho
  • Te haamauruuruhia nei ratou
  • “Eiaha e haamoe i te farii maitai”
  • Te faaitoitoraa i te mau amuiraa
  • Te mau tiaau haaati, mau hoa rave ohipa i roto i te parau mau
    Te mau Ite o Iehova—Tahoêhia no te faatupu i te hinaaro o te Atua i nia i te fenua taatoa nei
  • Nafea te mau tiaau ratere ia tavini ei mau tiaau haapao maitai
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • E nafea te mau tiaau haaati e tauturu mai ai?
    O vai te rave nei i to Iehova hinaaro i teie mahana?
  • Ia mahanahana te taatoaraa te tahi i te tahi
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 2007
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
w96 15/11 api 10-15

Te mau tiaau ratere—Mau ô taata

“Ia ˈna i reva i nia ra e tiaa rahi tîtî ta ˈna i aratai, e ua horoa mai i te [mau ô taata] nei.”—EPHESIA 4:8; MN.

1. Eaha te ohipa apî tei faaitehia i roto i teie vea i te matahiti 1894 ra?

HAU atu i te hoê senekele i teie nei, ua faaite Te Pare Tiairaa i te hoê mea apî. Ua faataahia te reira mai “Te tahi atu tuhaa o te ohipa pororaa.” Eaha ïa teie ohipa apî? O te haamataraa ïa i to tatou nei tau o te ohipa a te mau tiaau ratere. Ua faataa te numera o te 1 no Setepa 1894 o teie vea e mai teie atu nei, e haere te mau taeae aravihi e farerei i te mau pǔpǔ o te Feia Haapii Bibilia ‘ma te tapao e faaitoito ia ratou i roto i te parau mau.’

2. Eaha te mau hopoia a te mau tiaau haaati e te mau tiaau mataeinaa?

2 I te senekele matamua o to tatou nei tau, ua tere teie mau huru tiaau mai ia Paulo e o Baranaba na te mau amuiraa kerisetiano. Te tapao e titauhia ra e teie mau taata haapao maitai, ia “faaitoito” te mau amuiraa. (Korinetia 2, 10:8, MN) I teie mahana, te fanaˈo tamau nei tatou i te mau tausani tane e na reira nei. Ua nomino te Tino Aratai a te mau Ite no Iehova ia ratou ei tiaau haaati e ei tiaau mataeinaa. Te tavini nei te hoê tiaau haaati tau 20 amuiraa hoê hebedoma i te amuiraa tataitahi e piti aˈe taime i te matahiti, ma te hiˈopoa i te mau tabula, hohora i te mau oreroraa parau, e te apiti i roto i te pororaa e te feia poro o te Basileia o te amuiraa iho. O te tiaau mataeinaa te peretiteni no te mau tairururaa haaati atoa i te matahiti no te tahi mau tuhaa haaati, te apiti atoa ra oia i roto i te pororaa e te mau amuiraa o ta ˈna e tiaau atu, e te horoa ra oia i te mau faaitoitoraa na roto i te mau oreroraa parau niuhia i nia i te Bibilia.

To ratou huru feruriraa haapae ia ratou iho

3. No te aha e tia i te mau tiaau ratere ia faatupu i te hoê huru feruriraa haapae ia ratou iho?

3 E tere tamau na te mau tiaau ratere. E titau hoi te reira i te hoê huru feruriraa haapae ia ˈna iho. Te tereraa mai te hoê amuiraa i te tahi atu, e pinepine i te riro ei mea fifi, te na reira nei râ teie mau tane e ta ratou mau vahine ma te oaoa. Teie ta te hoê tiaau haaati i parau: “E mea turu rahi ta ˈu vahine e eita oia e amuamu . . . E tia mau â oia ia haamauruuruhia no to ˈna feruriraa haapae ia ˈna iho.” Te tere nei te tahi mau tiaau haaati hau atu i te 1 000 kilometera te atea i rotopu i te mau amuiraa. E rave rahi o te faahoro nei i te pereoo, area vetahi ra no te haere i tera e tera vahi, e na nia ïa ratou i te mau pereoo uta taata, te pereoo tataahi, te puaahorofenua, aore ra na raro noa. Ua tia atoa i te hoê tiaau haaati no Afirika ia haere na roto i te hoê anavai pape ma te amo i ta ˈna vahine i nia i to ˈna nau tapono no te haere i te hoê amuiraa. I roto i to ˈna mau tere mitionare, ua tia i te aposetolo Paulo ia faaruru i te veavea e te toetoe, te poia e te poihâ, te mau rui taoto ore, te mau ati huru rau, e te hamani-ino-raa uˈana. Ua “peapea” atoa oia “i te mau ekalesia atoa”—e tupuraa matauhia teie e te mau tiaau ratere i teie mahana.—Korinetia 2, 11:23-29.

4. Eaha te nehenehe e tupu i nia i te oraraa o te mau tiaau ratere e ta ratou mau vahine, ia roohia ratou i te maˈi?

4 Mai ia Timoteo, te hoa o Paulo, te roo-atoa-hia nei te mau tiaau ratere e ta ratou mau vahine i te maˈi, i te tahi mau taime. (Timoteo 1, 5:23) Te faateimaha rahi atu â ra teie mau huru tupuraa ia ratou. Teie ta te vahine a te hoê tiaau haaati e faataa ra: “Ua riro noa te faaearaa i te mau taeae ra ei hepoheporaa ia maˈimaˈihia vau. I te haamataraa o te tau faaearaa maˈi avaˈe, e mea fifi mau â te reira no ˈu. Ua riro te faanahoraa i ta mâua mau tauihaa i te mau hebedoma atoa e te haereraa i ǒ vetahi ê ei tautooraa mau. E pinepine, e tia ia ˈu ia faaea e ia pure ia Iehova no te horoa mai i te puai ia tamau noa.”

5. Noa ˈtu te mau tamataraa huru rau, eaha te huru feruriraa ta te mau tiaau ratere e ta ratou mau vahine i faaite?

5 Noa ˈtu te mau fifi i te pae no te oraora-maitai-raa e te tahi atu mau tamataraa, te ite nei te mau tiaau ratere e ta ratou mau vahine i te oaoa i roto i ta ratou taviniraa e te faaite nei i te here i te haapaeraa ia ratou iho. Ua horoa vetahi i te tauturu i te pae varua i te mau taime hamani-ino-raa aore ra tamaˈi noa ˈtu e e nehenehe ratou e pohe. Ia tere ratou na te mau amuiraa, te faaite ra ratou i te hoê â huru feruriraa e to Paulo, o tei parau atu i te mau Kerisetiano no Tesalonia e: “I mǎrû noa râ matou i roto ia outou, mai te Metua i poihere i ta ˈna ra tamarii; oia atoa matou no te rahi o to matou aroha ia outou, ua tia roa ia matou te horoa ˈtu i te evanelia a te Atua ia outou na, e eiaha hoi te reira anaˈe ra, o matou atoa iho ïa, no te mea ua riro outou ei here na matou.”—Tesalonia 1, 2:7, 8.

6, 7. Eaha te huru maitai ta te mau tiaau ratere itoito e nehenehe e faatupu?

6 Mai te tahi atu mau matahiapo i roto i te amuiraa kerisetiano, te “ohipa” nei te mau tiaau ratere “i te aˈo e te haapii.” E tia ia ‘faaturahia’ teie mau huru matahiapo atoa. (Timoteo 1, 5:17) E riro to ratou hiˈoraa ei mea faufaa mai te peu e, i muri aˈe i te ‘manaˈo-maite-raa i te hopea o to ratou haerea, e pee tatou i to ratou faaroo.’—Hebera 13:7.

7 Eaha te huru o te tahi mau matahiapo ratere i nia ia vetahi ê? Ua papai te hoê Ite no Iehova e: “Auê te faahiahia te huru o Taeae P—— i nia i to ˈu oraraa e! E tiaau ratere oia i Mexique mai te matahiti 1960 mai â. I to ˈu tamarii-rii-raa ra, e tiai noa vau i to ˈna mau tere ma te ru e te oaoa. I te ahururaa o to ˈu matahiti, ua parau mai oia ia ˈu, ‘E riro atoa oe ei tiaau haaati.’ I te tau fifi o to ˈu taurearearaa, e imi pinepine au ia ˈna no te mea e mau parau paari anaˈe ta ˈna e horoa mai. Ta ˈna tapitapiraa matamua, o te tiairaa ïa i te nǎnǎ! I teie nei, e tiaau haaati au, te tutava noa ra vau i te horoa i te taime no te feia apî e i te faaitoito ia ratou ia haamau i te mau tapao teotaratia mai ta ˈna atoa i rave no ˈu. I te mau matahiti hopea atoa o to ˈna oraraa, noa ˈtu to ˈna maˈi mafatu, ua tutava noa Taeae P—— i te horoa i te hoê parau faaitoito. Hoê mahana noa na mua ˈˈe i to ˈna poheraa i te avaˈe Febuare 1995, ua haere mai oia na muri iho ia ˈu i te hoê mahana tairururaa taa ê e ua faaitoito oia i te hoê taeae hamani hohoˈa fare ia haamau i te mau tapao faufaa. Ua horoa oioi atura te taeae i te hoê parau aniraa e tavini i te Betela.”

Te haamauruuruhia nei ratou

8. O vai ma te “mau ô taata” i faataahia i roto i te Ephesia pene 4, e nafea te amuiraa e faufaahia ˈi ia ratou?

8 Te piihia ra te mau tiaau ratere e te tahi atu mau matahiapo tei haamaitaihia e te mau hopoia o te taviniraa ma te hamani maitai faito ore o te Atua, te “mau ô taata.” Ei tia no Iehova e ei Upoo no te amuiraa, ua horoa mai o Iesu i teie mau taata pae varua ia nehenehe tatou tataitahi e faaitoitohia e ia tapae i nia i te tiaraa taata paari. (Ephesia 4:8-15) E tia mau â te hoê ô ia haamauruuruhia. E parau mau te reira no te hoê ô o te haapuai ia tatou ia tamau noa tatou i te tavini ia Iehova. No reira, nafea tatou ia faaite i to tatou mauruuru no te ohipa e ravehia ra e te mau tiaau ratere? Na roto i teihea mau ravea e faaite ai tatou e ‘te tamau ra tatou i te poihere i taua mau huru taata ra’?—Philipi 2:29.

9. Na roto i teihea mau ravea tatou e nehenehe ai e faaite i te mauruuru i te mau tiaau ratere?

9 Ia faaitehia mai te taime e tere mai ai te tiaau haaati, e nehenehe tatou e haamata i te faanaho no te apiti taatoa i roto i te mau ohipa a te amuiraa no taua hebedoma ra. Peneiaˈe, e nehenehe tatou e tuu i te hiti i te taime hau no te turu i te mau faanahoraa o te pororaa i te roaraa o te tere. E nehenehe tatou e rave i te taviniraa pionie tauturu i taua avaˈe ra. Papu maitai, e hinaaro tatou e faaohipa i te mau manaˈo tauturu a te tiaau haaati no te haamaitai i ta tatou taviniraa. E faufaahia tatou i teie huru feruriraa farii maitai e e haapapu te reira ia ˈna e mea faufaa to ˈna tere. Oia, te haere nei te mau tiaau ratere e farerei i te amuiraa no te faaitoito ia tatou, tera râ, te hinaaro atoa ra ratou i te mau faaitoitoraa i te pae varua. Te vai ra te mau taime e ua hinaaro o Paulo i te mau faaitoitoraa, e ua ani pinepine oia i te mau hoa kerisetiano ia pure no ˈna. (Ohipa 28:15; Roma 15:30-32; Korinetia 2, 1:11; Kolosa 4:2, 3; Tesalonia 1, 5:25) Te hinaaro atoa nei te mau tiaau ratere i teie mahana i ta tatou mau pure e ta tatou mau faaitoitoraa.

10. Nafea tatou e nehenehe ai e tauturu ia riro te ohipa a te hoê tiaau ratere ei oaoaraa?

10 Ua parau atu anei tatou i te tiaau haaati e i ta ˈna vahine e te mauruuru nei tatou i to raua mau tere? Te haamauruuru ra anei tatou ia ˈna no te mau aˈoraa tauturu o ta ˈna e horoa maira? Te faaite ra anei tatou ia ˈna ia faarahi anaˈe ta ˈna mau manaˈo tauturu no te pororaa i to tatou oaoa i roto i te taviniraa? Mai te peu e oia, e tauturu te reira ia faariro oia i ta ˈna ohipa ei oaoaraa. (Hebera 13:17) Ua faataa taa ê mai te hoê tiaau haaati no Paniora e ua au roa raua ta ˈna vahine i te mau nota haamauruururaa tei faataehia mai ia raua ra i muri aˈe i to raua tereraa na te mau amuiraa. “Te faaherehere nei mâua i teie mau rata e e taio mâua ia paruparu anaˈe mâua,” o ta ˈna ïa e parau ra. “Ua riro te reira ei tumu no te faaitoitoraa mau.”

11. No te aha e tia ia tatou ia faaite i te mau vahine a te mau tiaau haaati e a te mau tiaau mataeinaa e te herehia nei e te haamauruuruhia nei ratou?

11 Papu maitai, te faufaahia ra te vahine a te tiaau ratere i te mau parau haapopouraa. Ua rave oia i te mau faatusiaraa rahi no te tauturu i ta ˈna tane i roto i teie tuhaa o te pororaa. Te haapae nei teie mau tuahine haapao maitai i te hinaaro matauhia i te hoê fare no ratou iho e, i roto e rave rahi tupuraa, i te fanau-atoa-raa i te tamarii. O te tamahine a Iepheta, te hoê o te mau tavini o Iehova tei ineine i te haapae i te parau no te faaearaa i te hoê tane e no te haamauraa i te hoê utuafare, e te tumu no te euhe a to ˈna metua tane. (Te mau tavana 11:30-39) Nafea te faariroraahia ta ˈna faatusiaraa? Te na ô ra Te mau tavana 11:40 e: “E haere â te mau tamahine i Iseraela ra i te mau matahiti atoa e oto i te tamahine a Iepheta ati Gileada; taimaha mahana i te matahiti hoê ia haere.” Auê te maitai e ia tutava tatou i te parau atu i te mau vahine a te mau tiaau haaati e a te mau tiaau mataeinaa e te herehia nei e te haamauruuruhia nei ratou!

“Eiaha e haamoe i te farii maitai”

12, 13. (a) Eaha te niu i roto i te mau Papai no te farii maitai i te mau tiaau ratere e ta ratou mau vahine? (b) A faataa na e nafea te tahi e te tahi e faufaahia ˈi i teie huru farii maitai.

12 Te faaiteraa i te farii maitai, o te tahi atu ïa ravea no te faaite i te here e te mauruuru i te feia i roto i te ohipa tereraa kerisetiano. (Hebera 13:2, MN) Ua haapopou te aposetolo Ioane ia Gaio no to ˈna faaiteraa i te farii maitai i te feia e tere ra na te amuiraa ei mitionare ratere. Teie ta Ioane i papai: “E tau here e, e mea tia mau ta oe i rave i te mau taeae ra, e te taata ěê atoa ra: ua faaite mai ratou i taua aroha no oe i mua i te aro o te ekalesia nei; e mea maitai ïa ia oe ia tiaturu oe ia ratou i to ratou tere, i tei au i te tavini o te Atua ra: no te mea, no to ˈna ra iˈoa i haere ai ratou, e aore i rave i ta te Etene ra. Ia farii hoi tatou i te reira e tia ˈi, ia riro tatou ei feia rave ohipa atoa i te parau mau nei.” (Ioane 3, 5-8) I teie mahana, e nehenehe tatou e faahaere i te ohipa pororaa i te Basileia i mua na roto i te faaiteraa i te hoê â farii maitai i nia i te mau tiaau ratere e ta ratou mau vahine. Parau mau, e tia i te mau matahiapo o te amuiraa ia ite papu e mea maitai anei te vahi faaearaa, ua parau râ te hoê tiaau mataeinaa e: “Eita e nehenehe e niu i to matou mau taairaa e te mau taeae i nia i te mea e na vai e rave i te tahi mea no matou. Eita hoi matou e hinaaro e faaite atu i teie huru. E tia ia matou ia farii i te farii maitai o to matou mau taeae atoa, ona aore ra veve.”

13 E faufaahia na pae toopiti i te farii maitai. Te haamanaˈo ra o Jorge, tiaau haaati tahito e tavini ra i teie nei i te Betela e: “I roto i to ˈu utuafare, e peu matauhia e matou ia titau manihini i te mau tiaau ratere ia faaea mai ia matou ra. Te manaˈo nei au e ua tauturu teie mau tere ia ˈu hau atu i ta ˈu i feruri i tera ra tau. I to ˈu taurearearaa, ua farerei au i te mau fifi i te pae varua. Ua haapeapea to ˈu mama no te reira, aita râ oia i ite maitai e nafea ia tauturu mai e ua ani oia i te tiaau haaati ia paraparau mai ia ˈu. I te omuaraa, ua ape au ia ˈna, i te mea e ua mǎtaˈu vau ia faahapa mai oia ia ˈu. Ua faataui râ ta ˈna huru paraparauraa auhoa i to ˈu manaˈo e aparau atu ia ˈna. Ua ani mai oia ia ˈu ia tamaa e o ˈna i te hoê Monire, e ua haamahora ˈtura vau i to ˈu mafatu no te mea ua ite papu vau e e taa mai oia ia ˈu. Ua faaroo maitai mai oia ia ˈu. Ua manuïa mau â ta ˈna mau manaˈo tauturu ohie, e ua haamata aˈera vau i te haere i mua i te pae varua.”

14. No te aha e tia ia tatou ia mauruuru eiaha râ ia faaino i te mau matahiapo ratere?

14 Te tamata nei te hoê tiaau ratere i te riro ei tauturu i te pae varua no te ui apî e te feia paari atoa. Papu maitai ïa, e tia ia tatou ia faaite i to tatou mauruuru no ta ˈna mau tutavaraa. Teie râ, e eaha ïa mai te peu e e faaino tatou ia ˈna no ta ˈna mau hape aore ra e faaau tatou ia ˈna ma te au ore ia vetahi ê tei tere atoa mai na te amuiraa? Peneiaˈe, e riro te reira i te haaparuparu roa ia ˈna. Eita roa ˈtu e riro mai ei faaitoitoraa no Paulo ia faaroo atu oia i te mau faainoraa no ta ˈna ohipa. E au ra e ua faaino te tahi mau Kerisetiano no Korinetia i te huru o to ˈna tino e i to ˈna aravihi ia paraparau. Ua faahiti o ˈna iho i teie mau huru faainoraa ma te na ô e: “E mea teimaha ta ˈna episetole e te uˈana, area te huru o to ˈna tino, aore ïa itoito, e te reo vahavaha.” (Korinetia 2, 10:10) Auaa râ, te faaroo pinepine nei te mau tiaau ratere i te mau parau haamauruururaa here.

15, 16. Nafea to te mau tiaau ratere e ta ratou mau vahine putapûraa i te here e te itoito o to ratou mau hoa faaroo?

15 Hoê mahana taatoa to te hoê tiaau haaati no Marite Latino rohiraa i te haere na nia i te mau eˈa vari no te farerei i to ˈna mau taeae e mau tuahine i te pae varua e faaea ra i roto i te hoê tuhaa fenua hiˈopoahia e te mau pǔpǔ aro iti. Te papai nei oia: “E mea putapû ia ite i te huru faaiteraa a te mau taeae i to ratou mauruuru no te tere. Noa ˈtu e e tia ia ˈu ia rave i te hoê tutavaraa rahi no te tae i reira, ma te faaruru i te mau ati e te mau tamataraa e rave rahi, ua haamauruuruhia teie mau tutavaraa atoa na roto i te here e te itoito ta te mau taeae e faaite ra.”

16 Te papai nei te hoê tiaau haaati no Afirika e: “No te mea ua faaite mai te mau taeae i te here ia mâua, ua here rahi mâua i te tuhaa fenua i Tanzanie! Ua ineine te mau taeae i te haapii i te mau mea o ta mâua i faataa ˈtu, e ua oaoa ratou i te fariiraa ia mâua i to ratou mau fare.” Ua vai te hoê taairaa here e te oaoa i rotopu i te aposetolo Paulo e o Akuila raua o Perisila, mau Kerisetiano faaipoipohia no te senekele matamua. Inaha, teie ta Paulo i parau no nia ia raua: “E aroha ˈtu ia Perisila raua o Akuila, e pue hoa rave ohipa no ˈu i te Mesia nei ia Iesu: o tei tuu atoa i to raua aˈî i raro ia ora vau: te haamaitai nei au ia raua, e ere râ o vau anaˈe ra, o te mau ekalesia Etene atoa râ.” (Roma 16:3, 4) Te mauruuru nei te mau tiaau ratere e ta ratou mau vahine i to ratou mau hoa, oia hoi te mau Akuila e te mau Perisila o to tatou nei tau e rave ra i te hoê tutavaraa taa ê no te faaite i te farii maitai e te auhoaraa.

Te faaitoitoraa i te mau amuiraa

17. No te aha e nehenehe ai e parau e te vai ra te paari i muri mai i te faanahoraa no te mau tiaau ratere, e nohea mai ta ratou mau faaueraa?

17 Ua parau o Iesu e: “E faatiahia râ te paari e ta ˈna ra mau [“ohipa,” MN].” (Mataio 11:19) Te itehia ra te paari i muri mai i te faanahoraa tiaau ratere, inaha te tauturu ra te reira i te faaitoitoraa i te mau amuiraa a te nunaa o te Atua. I te piti o te tere mitionare o Paulo, ua “haere” o ˈna e o Sila ma te manuïa “na Suria e na Kilikia, i te faaitoitoraa i te mau ekalesia.” Te na ô maira te buka a Te mau ohipa e: “Te haere atura ratou na roto i te mau oire ra, ua tuu atura ratou i tei faaauhia e te mau aposetolo e te mau peresibutero i Ierusalema ra, ei haapaoraa na ratou. Itoito atura te mau ekalesia i te faaroo, tupu atura i te rahiraa, aita e mahana tuua.” (Ohipa 15:40, 41; 16:4, 5) Te fanaˈo nei te mau tiaau ratere o to tatou nei tau i te mau faaueraa i te pae varua no roto mai i te mau Papai e te mau buka a “te tavini haapao maitai e te paari,” mai te taatoaraa o te tahi atu mau Kerisetiano.—Mataio 24:45.

18. Nafea te mau tiaau ratere ia faaitoito i te mau amuiraa?

18 E, e tia i te mau matahiapo ratere ia tamau i te tamaa i te airaa maa pae varua a Iehova. E tia ia ratou ia ite maitai i te mau ravea e te mau faaueraa e faaohipahia ra e te faanahonahoraa a te Atua. E riro ïa teie mau huru taata ei haamaitairaa mau no vetahi ê. Na roto i to ratou hiˈoraa maitai roa ei feia itoito i roto i te pororaa, e nehenehe ratou e tauturu i te mau hoa faaroo ia maitai mai i roto i te taviniraa kerisetiano. Te faaitoito nei te mau oreroraa parau niuhia i nia i te Bibilia, ta teie mau matahiapo ratere e hohora nei, i te feia e faaroo ra i te pae varua. Na roto i te tautururaa ia vetahi ê ia faaohipa i te mau aˈoraa a te Parau a te Atua, ia tavini ma te au maite e te nunaa o Iehova ati aˈe te fenua nei, e ia faaohipa i te mau faanahoraa pae varua ta Iehova i rave na roto i te arai o te “tavini haapao maitai,” te faaitoito nei te mau tiaau ratere i te mau amuiraa o ta ratou e fanaˈo nei i te haere atu e farerei.

19. Eaha te mau uiraa e tia ia tuatapapahia?

19 I to te faanahonahoraa a Iehova haamauraa i te ohipa a te mau matahiapo ratere i rotopu i te Feia Haapii Bibilia fatata hoê hanere matahiti i teie nei, ua faaite teie vea e: “E tia ia tatou ia tiai i te mau faahopearaa e te aratairaa rahi atu â a te Fatu.” Ua ite-maitai-hia te aratairaa a Iehova. Na roto i ta ˈna haamaitairaa e te hiˈopoaraa a te Tino Aratai, ua aano roa teie ohipa e ua haamaitaihia i te roaraa o te mau matahiti. Ei faahopearaa, te haapaarihia nei te mau amuiraa a te mau Ite no Iehova ati aˈe te fenua nei i roto i te faaroo e te maraa nei i tera e tera mahana. Papu maitai, te haamaitai nei Iehova i te huru feruriraa haapae ia ratou iho o teie mau ô taata nei. Tera râ, nafea te mau tiaau ratere e manuïa ˈi i te rave i ta ratou ohipa? Eaha ta ratou mau tapao? Nafea ratou ia rave i te hoê ohipa hau aˈe i te maitai?

Nafea outou ia pahono?

◻ Eaha te tahi mau hopoia a te mau tiaau haaati e te mau tiaau mataeinaa?

◻ No te aha e tia i te mau tiaau ratere ia faatupu i te hoê huru feruriraa haapae ia ratou iho?

◻ Nafea te mauruuru e nehenehe ai e faaitehia no te ohipa a te mau matahiapo ratere e a ta ratou mau vahine?

◻ Eaha ta te mau tiaau ratere e nehenehe e rave no te haapaari i te mau amuiraa i roto i te faaroo?

[Hohoˈa i te api 10]

Te titau ra te tere-tamau-raa i te hoê huru feruriraa haapae ia ˈna iho

[Hohoˈa i te api 13]

Ua faaite anei outou i te farii maitai i te mau tiaau ratere e ta ratou mau vahine?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono