A faahoˈi i ta Kaisara ra, ia Kaisara
“E tuu atu i te mea e au i te taata atoa ra.”—ROMA 13:7.
1, 2. (a) Ia au i ta Iesu i parau, nafea te mau kerisetiano ia faaaifaito i ta ratou mau hopoia i mua i te Atua e i mua ia Kaisara? (b) Eaha te tapitapiraa matamua o te mau Ite no Iehova?
IA AU i ta Iesu i parau, te vai ra te mau mea ta tatou e faahoˈi i te Atua ra, e te mau mea ta tatou e faahoˈi ia Kaisara ra, aore ra te Hau. Ua na ô Iesu e: “E tuu atu i ta Kaisara ra ia Kaisara, e ta te Atua, e tuu atu ïa i te Atua.” Na roto i teie mau parau ohie roa, ua haafeaa roa oia i te manaˈo o to ˈna mau enemi e ua faataa poto noa mai oia i te tiaraa aifaito ta tatou e pee, no nia i to tatou mau taairaa e te Atua e to tatou haerea i mua i te Hau. Inaha hoi, “ua maere ihora” te feia e faaroo maira “ia ˈna”!—Mareko 12:17.
2 Parau mau, te tapitapiraa matamua o te mau tavini a Iehova, o te faahoˈiraa ïa i ta te Atua ra, i te Atua. (Salamo 116:12-14) Ia na reira râ ratou, eita e moehia ia ratou e ua parau Iesu e, e tia ia ratou ia faahoˈi i te tahi mau mea ia Kaisara. Te titau nei to ratou haava manaˈo i haapiihia e te Bibilia e, ia feruri ratou na roto i te pure e, i roto i teihea faito ratou e faahoˈi ai i ta Kaisara e titau maira ia ratou. (Roma 13:7) I teie nei tau, e rave rahi feia haapao ture o tei farii e, e otia to te mana a te hau e tei raro aˈe te huiraatira e te mau faatereraa i te mau vahi atoa i tei parauhia, te ture natura.
3, 4. Eaha te mau parau anaanatae roa i faataahia no nia i te ture natura, te ture i faaitehia mai, e te ture taata nei?
3 Ua faahiti Paulo i teie ture natura ia ˈna i papai no nia i te feia no teie nei ao: “Te mau mea atoa e itea ˈi no nia i te Atua, te itehia ra i rotopu ia ratou, no te mea na te Atua i faaite mai. To ˈna mau huru itea-ore-hia, te ite-papu-hia ra ïa mai te poieteraa mai â o te ao, no te mea te maramaramahia ra na roto i te mau mea i hamanihia ra, e tae noa ˈtu to ˈna puai mure ore e to ˈna tiaraa Atua, e aita ˈtura to ratou e otoheraa.” Mai te peu e e farii ratou, e haaputapû atoa te ture natura i te haava manaˈo o teie feia tiaturi ore. No reira Paulo i na ô atoa ˈi e: “Te feia o te mau nunaa aita ta ratou e ture, te rave nei ratou ia au i te natura i te mau mea o te ture, teie feia, noa ˈtu e aita ta ratou e ture, ua riro ratou ei ture no ratou iho. O ratou iho te faaite ra e ua papaihia te tumu o te ture i roto i to ratou mafatu, e na to ratou haava manaˈo e riro ei ite no ratou.”—Roma 1:19, 20; 2:14, 15, MN.
4 I te senekele 18, ua papai te taata haapao ture beretane tuiroo ra o William Blackstone e: “Teie ture a te natura [ture natura], tei haamata mai te omuaraa mai â o te huitaata nei e tei tuuhia mai e te Atua iho, o ˈna mau ïa tei hau aˈe i te tahi atu ture. E mana to ˈna na te ao atoa nei, na te mau fenua atoa, e i te mau tau atoa: aita ta te mau ture taata nei e mana, mai te peu e e ofati ratou i teie ture [natura].” Ua faahiti o Blackstone i muri iho i “te ture i faaitehia mai,” i roto i te Bibilia, e ua parau oia e: “Tei nia te mau ture atoa a te taata i teie na niu e piti, te ture a te natura e te ture i faaitehia mai; oia hoi, eita roa e tia i te mau ture taata ia patoi i [teie nau ture].” Te tuea ra te reira e te parau a Iesu no nia i te Atua e o Kaisara, i roto i te Mareko 12:17. Oia mau, te vai ra te tahi mau tuhaa i reira te Atua e taotia ˈi i ta Kaisara e nehenehe e titau i te hoê kerisetiano. Ua faaô te Sunederi i roto i te hoê o taua mau tuhaa ra i to ratou faaueraa i te mau aposetolo ia faaea i te poro no nia ia Iesu. No reira te mau aposetolo i pahono ai ma te tano roa: “O te Atua ta matou e faaroo e tia ˈi eiaha te taata.”—Ohipa 5:28, 29.
“Ta te Atua”
5, 6. (a) Mai te haamauraahia te Basileia o te Atua i te matahiti 1914 ra, eaha ta te mau kerisetiano e tia ia haamanaˈo hau atu â? (b) Nafea te kerisetiano ia haapapu e e tavini oia?
5 Mai te matahiti 1914 mai â, i to te Atua Mana hope ra o Iehova haamataraa i te faatere ei arii na roto i te arai o te Basileia a te Mesia, i reira iho â râ to te mau kerisetiano titauraahia ia haapapu maitai ia ore ratou ia faahoˈi i ta te Atua ra, ia Kaisara. (Apokalupo 11:15, 17) Mai tei ore i titauhia aˈenei, ua ani te ture a te Atua i tera taime i te mau kerisetiano ia faataa ê roa mai “i to teie nei ao.” (Ioane 17:16) I te mea e ua pûpûhia ratou no te Atua, te Fatu o to ratou ora, e tia ïa ia ratou ia faaite papu e e ere faahou to ratou ora no ratou iho. (Salamo 100:2, 3) Mai ta Paulo i papai, ‘no Iehova tatou.’ (Roma 14:8) Hau atu, ia bapetizohia te hoê kerisetiano, e faatoroahia oia ei tavini na te Atua, no reira oia e nehenehe ai e parau mai ia Paulo e: ‘Na te Atua i faariro ia tatou ei [“tavini,” MN].’—Korinetia 2, 3:5, 6.
6 Ua papai atoa te aposetolo Paulo e: “Te haamaitai nei au i to ˈu nei [“taviniraa,” MN].” (Roma 11:13) E tia atoa ia tatou ia na reira. Noa ˈtu e te rave nei tatou i te taviniraa ma te taime taatoa aore ra ma te afa taime, e tia ia tatou ia haamanaˈo e, na Iehova iho i faatoroa ia tatou no ta tatou taviniraa. (Korinetia 2, 2:17) Peneiaˈe e faahapa mai vetahi i to tatou tiaraa, e no reira, e tia i te kerisetiano pûpûhia e bapetizohia tataitahi, ia ineine i te haapapu atu ma te maramarama e te tia e, e tavini mau â oia no te parau apî maitai. (Petero 1, 3:15) E tia atoa ia itehia ta ˈna taviniraa na roto i to ˈna haerea. Ei tavini na te Atua, e tia i te hoê kerisetiano ia turu e ia pee i te hoê haerea morare mâ, ia atuatu i te tahoêraa o te utuafare, ia ore e haavare, e ia faatura i te ture e te nahonaho-maitai-raa. (Roma 12:17, 18; Tesalonia 1, 5:15) To ˈna mau taairaa e te Atua e ta ˈna taviniraa no ǒ mai i te Atua ra, tera na mea faufaa roa ˈˈe i roto i te oraraa o te kerisetiano. Eita ta ˈna e nehenehe e faarue i teie na mea no te auraro ia Kaisara. Papu maitai, tei roto teie na tuhaa i “ta te Atua” ra.
“Ta Kaisara”
7. Eaha te roo o te mau Ite no Iehova i te pae no te aufauraa i te tute?
7 Ua ite te mau Ite no Iehova e, e tia ia ratou “ia auraro maite . . . i te feia mana toroa,” oia hoi te mau faatere a te hau. (Roma 13:1) No reira, ia titau mai Kaisara, oia hoi te Hau, i te tahi mau mea e tano, te faatia nei to ratou haava manaˈo i haapiihia e te Bibilia ia ratou, ia auraro i teie mau titauraa. Ei hiˈoraa, o te mau kerisetiano mau te feia maitai roa ˈˈe i te fenua nei, i te pae no te aufauraa i te mau tute. I Helemani, ua parau te vea ra Münchner Merkur no nia i te mau Ite no Iehova e: “O ratou te feia haerea tia roa ˈˈe e aita roa ratou e mairi nei i te aufau i ta ratou tute i te Hau repubilita [helemani].” I Italia, ua faaite te vea ra La Stampa e: “O ratou [te mau Ite no Iehova] te feia tivila haapao maitai roa ˈˈe: eita ratou e huna i ta ratou tute e aufau aore ra e imi i te ravea no te taviri i te ture ia onahia ratou.” Te na reira nei te mau tavini a Iehova ‘no to ratou haava manaˈo.’—Roma 13:5, 6, MN.
8. Ta Kaisara ra, o te aufauraa noa anei i te tute moni?
8 “Ta Kaisara” ra, o te aufauraa noa anei ïa i te tute? Aita. Ua faahiti Paulo i te tahi atu mau mea, mai te mǎtaˈu e te hanahana. I roto i ta ˈna buka (Critical and Exegetical Hand-Book to the Gospel of Matthew), ua papai te taata ite helemani ra o Heinrich Meyer e: “Na roto i te parau ra [i ta Kaisara] . . . eiaha noa ïa tatou e manaˈo i te tute tivila, i te mau mea atoa râ ta Kaisara e nehenehe e titau mai na nia i to ˈna tiaraa faatere.” I roto i ta ˈna buka Te faraa mai te kerisetianoraa (beretane), ua faataa te taata tuatapapa aamu ra o E. W. Barnes e, e aufau iho â te kerisetiano i te tute te tia ia ˈna ia aufau e “e farii oia i te mau titauraa ê atu atoa a te Hau, mai te peu e eita oia e anihia ia faahoˈi i ta te Atua ra, ia Kaisara.”
9, 10. E haamarirau paha te hoê kerisetiano e faahoˈi i ta Kaisara ra i roto i teihea tuhaa, eaha râ te tia ia ˈna ia haamanaˈo?
9 Eaha te mau mea ta te Hau e nehenehe e titau mai ma te ore e hauti i te mau mea e tia ia faahoˈihia i te Atua? Ua manaˈo vetahi e e nehenehe ratou e horoa i te moni na Kaisara na roto i te arai o te tute, tirara ˈtu ai. Aita ratou i afaro i te horoa ˈtu na Kaisara i te tahi mea o te rave i te taime o te nehenehe hoi e faaohipahia no te mau ohipa teotaratia. Noa ˈtu râ e, e parau mau e tia ia tatou ‘ia here ia Iehova to tatou Atua ma to tatou mafatu, to tatou nephe, to tatou feruriraa, e to tatou puai atoa,’ te faatia nei Iehova e ia horoa tatou i te taime no te mau mea ê atu i ta tatou taviniraa moˈa. (Mareko 12:30, MN; Philipi 3:3) Ei hiˈoraa, te faauehia ra te kerisetiano faaipoipohia ia horoa i te taime no te aupuru i to ˈna hoa faaipoipo. E ere teie mau ohipa i te mea ino, tera râ te na ô ra te aposetolo Paulo e, e “mau mea [teie] o teie nei ao,” e ere i “ta te Fatu.”—Korinetia 1, 7:32-34; a faaau e te Timoteo 1, 5:8.
10 Hau atu, ua faatia te Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ ia “hopoi” i te tute, e e rave hoi te reira i te taime o tei pûpûhia no Iehova—inaha ua pûpûhia to tatou oraraa taatoa no ˈna. Mai te peu e te faito tute au noa e titauhia i roto i te hoê fenua, e 33 % ïa o te moni e noaa mai (mea teitei aˈe i roto i te tahi mau fenua), te auraa ra, i te matahiti hoê, e aufau te rave ohipa au noa e maha avaˈe o ta ˈna faufaa moni na te Afata a te Hau. Oia hoi, i te hopearaa o to ˈna oraraa ei rave ohipa, ua haamâuˈa oia fatata e 15 matahiti no te aufauraa i te tute ia “Kaisara.” A rave atoa na i te hiˈoraa o te tau haapiiraa. I roto i te rahiraa o te mau fenua, te titau nei te ture e ia afai te mau metua i ta ratou mau tamarii i te haapiiraa i roto i te tahi area matahiti faataahia. E taui te area matahiti titauhia ia au i tera e tera fenua. I te rahiraa o te mau vahi, e rave rahi ïa matahiti. Parau mau, e mea maitai teie huru haapiiraa, tera râ, na Kaisara e faaoti nei eaha te rahiraa matahiti o te oraraa o te hoê tamarii te tia ia horoahia no te reira, e te auraro nei te mau metua kerisetiano i teie faaotiraa ta Kaisara.
Taviniraa tau faehau faahepohia
11, 12. (a) Eaha ta Kaisara e titau nei i roto e rave rahi mau fenua? (b) Eaha te manaˈo o te mau kerisetiano matamua i nia i te taviniraa tau faehau?
11 I roto i te tahi mau fenua, te titau nei Kaisara i te taviniraa tau faehau faahepohia. I te senekele 20, ua haamau te rahiraa o te mau nunaa i teie faanahoraa i te tau tamaˈi e vetahi, i te tau hau atoa. I Farani, e rave rahi matahiti to teie faaheporaa piiraahia te tute toto, oia hoi te auraa, e tia i te taurearea tataitahi ia ineine i te faatusia i to ˈna ora na te Hau. E faatia anei râ te haava manaˈo o te feia i pûpû ia ratou no Iehova, ia rave i te reira? Eaha te manaˈo o te mau kerisetiano o te senekele matamua i nia i teie parau?
12 A tutava ˈi te mau kerisetiano matamua i te riro ei feia tivila maitatai, ua opani to ratou faaroo ia ratou ia rave i te ora o vetahi ê, aore ra ia faatusia i to ratou iho ora na te Hau. Te na ô ra Te buka parau paari a te haapaoraa (beretane) e: “Ua haapapu te mau metua o te ekalesia matamua, mai ia Tertullien e ia Origène, e ua opanihia te mau kerisetiano ia rave i te ora taata, e faaueraa tumu o tei opani atoa ia ratou ia faaô atu i roto i te nuu roma.” I roto i ta ˈna buka Te Ekalesia matamua e te ao (beretane), te papai ra te orometua haapii ra o C. J. Cadoux e: “E tae roa mai i te faatereraa a Marc Aurèle [161-180 o to tatou tau], aita hoê kerisetiano i riro mai ei faehau i muri aˈe i to ˈna bapetizoraa.”
13. No te aha aita te pae rahi o te amuiraa faaroo kerisetiano e pee nei i te hiˈoraa o te mau kerisetiano matamua no nia i te taviniraa tau faehau?
13 No te aha te mau melo o te mau ekalesia a te amuiraa faaroo kerisetiano, i ore ai i pee i taua hiˈoraa ra i teie mahana? No te mea ïa ua tupu te hoê tauiraa rahi i te senekele maha ra. Te faataa ra te buka katolika ra Histoire des Conciles, e: “E rave rahi kerisetiano, . . . i raro aˈe i te faatereraa a te mau emepera etene, o tei ore i afaro i te raveraa i te tau faehau, e ua patoi papu ratou e riro ei faehau, aore ra ua tapuni ratou. Ua faahepo te Apooraa [no Arles, i tupu i te matahiti 314 o to tatou tau], ia au i te mau tauiraa i ravehia e Constantin, e ia haere te mau kerisetiano i te tamaˈi, . . . no te mea ua vai hau noa (latino: in pace) te Ekalesia i raro aˈe i te faatereraa a te hoê emepera o tei farii i te mau kerisetiano.” Ei faahopearaa no teie taivaraa i te mau haapiiraa a Iesu, mai taua tau ra e tae roa mai i teie nei, ua faaitoito te mau upoo o te amuiraa faaroo kerisetiano i ta ratou mau nǎnǎ ia tavini i roto i te mau nuu a te mau nunaa, noa ˈtu e ua rave vetahi mau taata i te hoê tiaraa papu ei feia haava manaˈo patoi.
14, 15. (a) I roto i te tahi mau fenua, e faatiamâhia te kerisetiano i te taviniraa tau faehau, no teihea mau tumu? (b) Ia ore oia e faatiamâhia, eaha te mau faaueraa tumu a te mau Papai o te tauturu i te kerisetiano ia rave i te faaotiraa e tano no nia i te taviniraa tau faehau?
14 E tia râ anei i te mau kerisetiano i teie mahana ia pee i te tahi pueraa i roto i teie tuhaa? Eita. Mai te peu e te ora ra te hoê kerisetiano pûpûhia e bapetizohia, i roto i te hoê fenua i reira e faatiamâhia te mau tavini faaroo i te taviniraa tau faehau, e nehenehe oia e farii i teie ravea, no te mea e tavini mau â oia. (Timoteo 2, 4:5) Ua farii e rave rau fenua mai te mau Hau amui no Marite e o Auteralia, i teie huru raveraa, tae noa ˈtu i te tau tamaˈi. E i te tau hau, i roto e rave rahi mau fenua o te tapea noa nei i te taviniraa tau faehau faahepohia, te faatiamâhia nei te mau Ite no Iehova, na nia i to ratou tiaraa tavini faaroo. E nehenehe ïa ta ratou e tamau noa i te tauturu i te taata na roto i ta ratou taviniraa i te huiraatira.
15 Eaha râ mai te peu e te ora ra te hoê kerisetiano i roto i te hoê fenua te ore e faatiamâ i te mau tavini faaroo? I reira, na ˈna iho e rave i ta ˈna faaotiraa ia au i to ˈna haava manaˈo i haapiihia e te Bibilia. (Galatia 6:5) Ma te haapao atoa i te mana o Kaisara, e tia ia ˈna ia feruri maitai i te tuhaa ta ˈna e faahoˈi na Iehova. (Salamo 36:9; 116:12-14; Ohipa 17:28) E haamanaˈo te kerisetiano e, te tapao e itehia ˈi te kerisetiano mau, o to ˈna ïa here i to ˈna mau hoa faaroo paatoa, e tae noa ˈtu to roto i te mau fenua ěê aore ra to roto i te mau opu ěê. (Ioane 13:34, 35; Petero 1, 2:17) Hau atu, eiaha ia moehia ia ˈna te mau faaueraa tumu a te mau Papai, e vai ra i roto i te Isaia 2:2-4; Mataio 26:52; Roma 12:18; 14:19; Korinetia 2, 10:4; e te Hebera 12:14.
Taviniraa tivila
16. I roto i te tahi mau fenua, eaha te taviniraa e ere i te tau faehau, ta Kaisara e titau nei i te feia e patoi i te rave i te taviniraa tau faehau?
16 Teie râ, te vai ra te mau fenua i reira, noa ˈtu e eita oia e faatiamâ i te mau tavini faaroo, e farii te Hau ia patoi vetahi mau taata i te taviniraa tau faehau. E rave rahi fenua mai teie te huru o tei imi i te ravea no teie feia te hauti nei to ratou haava manaˈo, ia ore ratou ia faahepohia ia rave i te taviniraa tau faehau. I te tahi mau vahi, te faarirohia nei te taviniraa tivila titauhia, mai te raveraa i te ohipa no te tauturu i te huiraatira, ei taviniraa na te hau fenua e ere i te tau faehau. E nehenehe anei te hoê kerisetiano e rave i teie huru taviniraa? I reirâ, na te kerisetiano pûpûhia e bapetizohia e rave i ta ˈna iho faaotiraa ia au i to ˈna haava manaˈo i haapiihia e te Bibilia.
17. Te vai ra anei te hoê hiˈoraa i roto i te Bibilia no nia i te taviniraa tivila e ere i te tau faehau?
17 E au ra e te vai atoa ra te taviniraa faahepohia i te tau bibilia ra. Te na ô ra te hoê buka aamu e: “Taa ê atu i te mau tute e te mau mea titauhia i te feia no Iudea, te vai atoa ra te hoê ohipa faahepohia [ohipa aufau-ore-hia titauhia e te mau tia mana]. E peu tahito te reira i te pae Hitia o te râ ma, ta te mau mana no Heleni e no Roma i tapea noa. . . . Te faahiti atoa ra te Faufaa Apî i te mau hiˈoraa no te mau ohipa faahepohia i Iudea, e te faaite ra te reira e ua parare roa teie huru raveraa. Ia au i teie peu, ua faahepo te mau faehau ia Simona no Kurene, ia amo i te satauro [pou haamauiuiraa] a Iesu (Mataio 5:41; 27:32; Mareko 15:21; Luka 23:26).”
18. Te turu nei te mau Ite no Iehova i teihea mau ohipa tauturu i te huiraatira e ere i te tau faehau, e e ere atoa i te ohipa faaroo?
18 Oia atoa, i roto i te tahi mau fenua, te titau nei te Hau aore ra te mau tia mana o te mataeinaa, ia rave atoa te feia tivila i te tahi mau ohipa ei taviniraa no te tauturu i te huiraatira. I te tahi mau taime, e ohipa ïa mai te ǒraa i te mau apoo pape, aore ra te hamaniraa i te purumu; i te tahi atu mau taime, e ohipa tamau ïa, mai te tamâraa i te mau hebedoma atoa i te mau purumu, te mau fare haapiiraa, aore ra te mau fare maˈi. I te vahi e tauturu teie taviniraa tivila i te huiraatira, e aita roa ˈtu e taairaa e te haapaoraa hape aore ra aita, i roto i te tahi tuhaa, e patoi ra i te haava manaˈo o te mau Ite no Iehova, ua farii pinepine ratou i teie mau ohipa. (Petero 1, 2:13-15) Ua faatupu te reira i te hoê faaiteraa maitai roa e ua haamamû atoa i te feia o tei pari haavare e e feia orure hau te mau Ite.—A faaau e te Mataio 10:18.
19. E nafea te hoê kerisetiano ia ani mai Kaisara ia rave no te hoê area taime, i te hoê taviniraa na te hau fenua, e ere i te tau faehau?
19 Eaha râ mai te peu e e titau te Hau i te hoê kerisetiano ia rave, no te hoê area taime, te hoê ohipa tivila tei riro ei tuhaa no te taviniraa na te hau fenua, i raro aˈe râ i te hoê faanahoraa tivila? I reirâ, na te mau kerisetiano iho e faaoti ia au i to ratou haava manaˈo i haapiihia. “E tia atoa hoi tatou i mua i te haavaraa a te Mesia ra.” (Roma 14:10) E tia i te mau kerisetiano o te tuuhia i mua i te hoê titauraa a Kaisara, ia tuatapapa e ia feruri hohonu i nia i teie ohipa na roto i te pure.a E tano atoa ia paraparau ratou e te mau kerisetiano paari a te amuiraa. I muri aˈe, na te kerisetiano iho e rave i ta ˈna faaotiraa.—Maseli 2:1-5; Philipi 4:5.
20. Eaha te mau uiraa e te mau faaueraa tumu a te mau Papai o te tauturu i te hoê kerisetiano ia feruri no nia i te taviniraa tivila na te hau fenua, e ere i te tau faehau?
20 Ia rave anaˈe ratou i teie mau huru maimiraa, e tia i te mau kerisetiano ia feruri i nia e rave rau mau faaueraa tumu bibilia. Ua parau Paulo e “e auraro maite [tatou] i te hui arii e te feia mana, . . . e faatia i te mau ohipa maitatai atoa ra . . . ia mǎrû . . . e te mamahu i te taata atoa ra.” (Tito 3:1, 2) I te hoê â taime, mea maitai ia hiˈopoa te mau kerisetiano i te ohipa tivila e pûpûhia maira. Mai te peu e e farii ratou i te reira, e nehenehe anei ta ratou e tapea noa i to ratou tiaraa kerisetiano amui ore? (Mika 4:3, 5; Ioane 17:16) E titauhia anei ratou ia anoi e te haapaoraa hape i roto i te tahi faito? (Apokalupo 18:4, 20, 21) Ia rave ratou i teie ohipa, e tapea anei aore ra e taotia rahi roa anei te reira ia ratou ia amo i ta ratou mau hopoia kerisetiano? (Mataio 24:14; Hebera 10:24, 25) Oia atoa, e nehenehe anei ratou e tamau noa i te haere i mua i te pae varua, peneiaˈe e rave i te taviniraa ma te taime taatoa a rave noa ˈi ratou i te ohipa i titauhia mai?—Hebera 6:11, 12.
21. Noa ˈtu eaha ta ˈna faaotiraa, eaha te huru o te amuiraa i nia i te taeae e maiti no nia i te taviniraa tivila na te hau fenua, e ere i te tau faehau?
21 Eaha ïa mai te peu e, ia pahono te kerisetiano i teie mau uiraa ma te haavare ore, e faaoti oia e ua riro te taviniraa tivila na te hau fenua ei ‘ohipa maitai’ ta ˈna e nehenehe e rave ei auraroraa i te mau tia mana? Na ˈna ïa teie faaotiraa i mua ia Iehova. E tia i te mau matahiapo e vetahi pae ia faatura taatoa i te haava manaˈo o teie taeae e ia tamau noa i te faariro ia ˈna ei kerisetiano tiaraa maitai. Mai te peu râ e te manaˈo ra te hoê kerisetiano e eita e tia ia ˈna ia rave i teie huru taviniraa tivila, e tia atoa ia faatura i to ˈna tiaraa. E tiaraa maitai atoa to ˈna e e tia oia ia turuhia ma te here.—Korinetia 1, 10:29; Korinetia 2, 1:24; Petero 1, 3:16.
22. Noa ˈtu eaha te huru tupuraa ta tatou e farerei, eaha ta tatou e tamau noa i te rave?
22 Ei mau kerisetiano, eita tatou e faaea i te ‘faateitei, i tei tia ia faateitei ra.’ (Roma 13:7) E faatura tatou i te nahonaho-maitai-raa e e tutava tatou i te riro ei feia tivila hau e te auraro i te ture. (Salamo 34:14) E nehenehe atoa tatou e pure no “te hui arii, e te feia mana atoa” ia rave anaˈe ratou i te mau faaotiraa o te hauti i nia i to tatou oraraa e ta tatou ohipa kerisetiano. Ei faahopearaa no to tatou faahoˈiraa i ta Kaisara ia Kaisara, e tiaturi anaˈe e e “parahi hauti-ore-hia tatou ma te hau, ma te paieti, e te tura.” (Timoteo 1, 2:1, 2) E hau roa ˈtu â, ia tamau noa tatou i te poro i te parau apî maitai o te Basileia ei tiaturiraa hoê roa no te huitaata nei, ma te haapao i te faahoˈi i ta te Atua ra, i te Atua.
[Nota i raro i te api]
a A hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no setepa 1964, api 532, paratarapha 21 (farani).
Nafea outou ia faataa mai?
◻ Eaha te tapitapiraa matamua o te kerisetiano, ia faaaifaito oia i ta ˈna mau hopoia i mua ia Kaisara e ia Iehova?
◻ Eaha te tia ia horoa na Iehova, o te ore roa râ e tia ia horoa na Kaisara?
◻ Eaha vetahi mau mea e au ia faahoˈi atu ia Kaisara?
◻ Eaha te mau irava o te tauturu ia tatou ia rave i te faaotiraa e tano no nia i te taviniraa tau faehau faahepohia?
◻ Eaha te mau mea e tia ia feruri, ia anihia mai ia rave i te taviniraa tivila na te hau fenua, e ere i te tau faehau?
◻ No nia ia Iehova e ia Kaisara, eaha ta tatou e tamau noa i te rave?
[Hohoˈa i te api 16]
Ua na ô atu te mau aposetolo i te Sunederi: “O te Atua ta matou e faaroo e tia ˈi eiaha te taata”