Te Atua e Kaisara
“E hopoi maori, ta Kaisara ia Kaisara ra, e ta te Atua, e hopoi ïa i te Atua ra.”—LUKA 20:25.
1. (a) Eaha te tiaraa teitei o Iehova? (b) Eaha te tia ia faahoˈi ia Iehova, o te ore roa e tia ia horoa na Kaisara?
I TO Iesu Mesia horoaraa i teie faaueraa, aita e feaaraa i roto i to ˈna feruriraa e, o te mau titauraa a te Atua i Ta ˈna mau tavini, te upootia i nia i te tahi mea ta Kaisara, aore ra ta te Hau, e titau mai ia ratou. Ua ite maitai o Iesu i te parau mau o teie pure a te papai salamo ia Iehova: “O to oe ra basileia, e basileia mure ore ïa, e to oe ra mana [mana arii]a, e tae ïa i te mau ui atoa ra.” (Salamo 145:13) I to te Diabolo pûpûraa na Iesu i te mana i nia i te mau basileia atoa o te fenua nei, ua pahono atu Iesu e: “Ua papaihia e, O te Fatu ra [o Iehova] o te Atua ta oe e tahopu, e oia anaˈe ra ta oe e haamori.” (Luka 4:5-8) Eita roa ˈtu e tia ia haamori ia “Kaisara,” te emepera roma anei, aore ra te tahi atu taata faatere, aore ra te Hau iho.
2. (a) Eaha te tiaraa o Satani i nia i teie nei ao? (b) Te mana nei Satani na nia i ta vai faatiaraa?
2 Aita o Iesu i patoi e na Satani te mau basileia o te ao nei. I muri aˈe, ua pii oia ia Satani “te arii o teie nei ao.” (Ioane 12:31; 16:11) I te pae hopea o te senekele matamua o to tatou tau, ua papai te aposetolo Ioane e: “Ua ite hoi tatou e no te Atua tatou, e te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra.” (Ioane 1, 5:19) E ere ïa te auraa e, ua faarue Iehova i to ˈna mana arii i nia i te fenua nei. A haamanaˈo na e, ua parau Satani, i to ˈna pûpûraa na Iesu i te mana faatere i nia i te mau basileia politita, e: “E horoa ˈtu vau i te hau . . . ua pûpûhia mai hoi tei ia ˈu.” (Luka 4:6) Te mana nei Satani i nia i te mau basileia o te ao, na nia noa râ i te faatiaraa a te Atua.
3. (a) Eaha te tiaraa o te mau faatereraa a te mau nunaa i mua ia Iehova? (b) Nafea e parauhia ˈi e, ia auraro tatou i te mau faatereraa o te ao nei, e ere ïa te auraa e, te auraro ra tatou ia Satani, te atua o teie nei ao?
3 Oia atoa, te mana nei te Hau no te mea noa e, na te Atua, te Faatere Mana hope, e faatia ra i te reira. (Ioane 19:11) E nehenehe ïa e parauhia e “te feia mana e vai nei, ua haapaohia ïa e te Atua.” Ia faaauhia e te mana hope o Iehova ra, e mana haihai roa ïa to ratou. Teie râ, e ‘tavini ratou no te Atua,’ no te mea te horoa maira ratou i te mau tauturu e hinaarohia, te haamau nei ratou i te ture e te nahonaho-maitai-raa, e te faautua nei ratou i te feia ohipa ino. (Roma 13:1, 4, 6) E tia ïa i te mau kerisetiano ia papu e, noa ˈtu e o Satani te faatere itea-ore-hia o teie ao, aore ra faanahoraa, aita ratou e auraro ra ia ˈna, ia farii anaˈe ratou i to ratou tiaraa auraro taotiahia i te Hau. Te auraro nei ratou i te Atua. I teie matahiti, 1996, ua riro noâ te Hau politita ei ravea “tei haapaohia e te Atua ra,” te hoê ravea no te hoê noa taime ta te Atua e faatia ra, e e tia i te mau tavini a Iehova i nia i te fenua nei, ia farii i te reira.—Roma 13:2.
Te mau tavini a Iehova i tahito ra e te Hau
4. No te aha Iehova i faatia ˈi ia Iosepha ia riro ei taata teitei i roto i te faatereraa a Aiphiti?
4 I te mau tau na mua ˈˈe i te kerisetianoraa, ua faatia Iehova e ia haapao vetahi o ta ˈna mau tavini i te mau tiaraa teitei i roto i te mau faatereraa a te Hau. Ei hiˈoraa, i te senekele 18 hou to tatou tau, ua riro mai o Iosepha ei faatere hau nui no Aiphiti, o ˈna to muri iho noa i te Pharao e faatere ra. (Genese 41:39-43) Ua faaite te mau ohipa i tupu i muri aˈe e, na Iehova i faanaho i te reira, ia nehenehe Iosepha e riro ei mauhaa no te paruru i te ‘huaai o Aberahama,’ oia hoi ta ˈna mau tamarii, ia tupu Ta ˈna mau opuaraa. Oia mau, e tia ia haamanaˈo e ua hoohia o Iosepha ei tîtî i Aiphiti, e ua ora oia i te hoê tau e aita te mau tavini a te Atua i raro aˈe i te Ture a Mose aore ra i “te ture a te Mesia.”—Genese 15:5-7; 50:19-21; Galatia 6:2.
5. No te aha te mau ati Iuda hopoi-tîtî-hia i faauehia ˈi ‘ia imi i te hau’ no Babulonia?
5 E mau senekele i muri iho, ua faaurua Iehova i te peropheta haapao maitai ra o Ieremia, no te parau atu i te mau ati Iuda i hopoi-tîtî-hia, ia auraro i te mau faatere i to ratou vairaa i Babulonia e ia pure atoa ia hau taua oire ra. Teie ta ˈna i papai atu ia ratou: “Te na ô maira Iehova sabaota ra, te Atua o Iseraela, i te mau taata atoa no te pau ra, . . . E imi hoi outou i te hau no taua oire ra tei hopoi-tîtî-hia outou e au ra i reira, e e pure hoi outou ia Iehova i te reira; o to te reira hau, o to outou atoa â ïa hau.” (Ieremia 29:4, 7) I te mau tau atoa, e tumu papu to te nunaa o Iehova ‘ia imi i te hau’ no ratou iho e no te fenua o ta ratou e ora ra, ia fanaˈo ratou i te tiamâraa no te haamori ia Iehova.—Petero 1, 3:11.
6. Noa ˈtu e ua fanaˈo ratou i te mau tiaraa teitei i roto i te Hau, mea nafea to Daniela e to ˈna e toru hoa patoiraa i te ofati i te Ture a Iehova?
6 I te tau o te hopoi-tîtî-raa i Babulonia, ua auraro o Daniela e e toru ati Iuda haapao maitai o tei faatîtîhia i Babulonia, i te haapiiraa a te Hau e ua riro maira ratou ei mau tia tivila teitei i Babulonia. (Daniela 1:3-7; 2:48, 49) Teie râ, i roto atoa i ta ratou tau haapiiraa, ua rave ratou i te hoê tiaraa papu no nia i te maa o te aratai hoi ia ratou ia ofati i te Ture ta to ratou Atua ra o Iehova i horoa mai na roto ia Mose. E ua haamaitaihia ratou no teie haerea to ratou. (Daniela 1:8-17) I to te arii ra o Nebukanesa faatiaraa i te hoê tii a te Hau, e au ra e ua faahepohia na hoa hebera e toru o Daniela ia haere atu i teie oroa na muri i te tahi atu mau tavana hau. Noa ˈtu râ, aita ratou ‘i tipapa i raro e i haamori’ i te idolo a te Hau. I reirâ, ua haamauruuru Iehova i to ratou haerea taiva ore. (Daniela 3:1-6, 13-28) Oia atoa i teie mahana, te faatura nei te mau Ite no Iehova i te reva o te nunaa o ta ratou e faaea ra, tera râ, e ore roa ˈtu ratou e haamori i teie taoˈa.—Exodo 20:4, 5; Ioane 1, 5:21.
7. (a) Eaha te tiaraa maitai roa ta Daniela i rave, noa ˈtu e e toroa teitei to ˈna i roto i te Hau babulonia? (b) Eaha te mau tauiraa i tupu i te tau kerisetiano?
7 I muri aˈe i te toparaa o te puai babulonia, ua fanaˈo o Daniela i te hoê tiaraa teitei i roto i te Hau, i raro aˈe i te faatereraa medai-peresia apî o tei mono mai ia Babulonia. (Daniela 5:30, 31; 6:1-3) Aita râ oia i vaiiho i to ˈna tiaraa teitei ia aratai ia ˈna ia ofati i to ˈna taiva-ore-raa. I to te ture a te Hau titauraa ia ˈna ia haamori i te arii ra o Dariu, eiaha râ ia Iehova, aita oia i farii. No teie tumu oia i hurihia ˈi i roto i te apoo liona, ua faaora râ Iehova ia ˈna. (Daniela 6:4-24) Parau mau, tei te tau ïa te reira hou te kerisetianoraa. I te haamauraahia te amuiraa kerisetiano, “tei raro aˈe” atura te mau tavini a te Atua “i te ture [a] te Mesia.” E rave rahi mea tei faatiahia na i raro aˈe i te faanahoraa ati Iuda, e ere râ hoê â huru i teie nei, no te mea ua taui Iehova i ta ˈna huru raveraa i nia i to ˈna nunaa.—Korinetia 1, 9:21; Mataio 5:31, 32; 19:3-9.
To Iesu haerea i mua i te Hau
8. Eaha te ohipa i tupu e faaite ra e aita o Iesu i hinaaro e faaô i roto i te politita?
8 A vai ai Iesu Mesia i nia i te fenua nei, ua haamau oia i te mau faatureraa teitei aˈe no ta ˈna mau pǐpǐ, e aita roa ˈtu oia i farii i te faaô atu i roto i te mau ohipa politita aore ra ta te nuu. I muri aˈe i to Iesu faaamu-semeio-raa e rave rahi tausani taata e te tahi pane e e piti iˈa iti, ua hinaaro atura te mau ati Iuda e rave ia ˈna e faariro ei arii politita. Ua ape râ Iesu ia ratou na roto i te hororaa i nia i te mouˈa. (Ioane 6:5-15) No nia i teie ohipa i tupu, te na ô ra te hoê buka faahororaa (The New International Commentary on the New Testament) e: “E rave rahi hiaairaa here aiˈa tei uˈana i rotopu i te mau ati Iuda i taua tau ra, e eita e ore e e rave rahi o te feia o tei ite i te semeio o tei manaˈo e, teie te raatira no ǒ mai i te Atua ra, na ˈna e aratai ia ratou ia aro atu i to Roma. No reira ratou i opua ˈi e faariro ia ˈna ei arii.” Te na ô atoa ra teie buka e “ua patoi papu” Iesu i teie tiaraa politita i pûpûhia mai. Aita te Mesia i turu i te tahi noa ˈˈe orureraa a te mau ati Iuda i te Hau roma. Oia mau, ua tohu oia eaha te faahopearaa o te orureraa hau e tupu i muri aˈe i to ˈna poheraa—te mau ati aita e faaauraa no te huiraatira no Ierusalema e te haamouraa o teie oire.—Luka 21:20-24.
9. (a) Mea nafea to Iesu faataaraa i te tiaraa o ta ˈna Basileia i mua i teie nei ao? (b) Eaha te aveia ta Iesu i horoa na ta ˈna mau pǐpǐ no nia i to ratou haerea e te mau faatereraa o te ao nei?
9 Na mua iti noa ˈˈe i to ˈna poheraa, ua parau atu Iesu i te tia teitei a te emepera roma i Iudea e: “E ere i to teie nei ao to ˈu basileia; ahiri no teie nei ao to ˈu basileia, ua faaitoito ïa tau mau tavini ia ore au ia tuuhia ˈtu i te rima o te ati Iuda; e ere râ to ˈu basileia i to ǒ nei.” (Ioane 18:36) E tae roa ˈtu i te taime e faahope ai teie Basileia i te faatereraa a te mau hau politita, e pee noâ te mau pǐpǐ a te Mesia i to ˈna hiˈoraa. E auraro ratou i teie mau mana i haamauhia, eita râ ratou e faaô atu i roto i ta ratou mau opuaraa politita. (Daniela 2:44; Mataio 4:8-10) Ua horoa mai Iesu i te mau aveia no ta ˈna mau pǐpǐ, i te na ôraa e: “E hopoi maori i ta Kaisara ia Kaisara ra, e ta te Atua ra, e hopoi â ïa i te Atua ra.” (Mataio 22:21) Na mua ˈtu, i roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te Mouˈa, ua parau Iesu e: “O te faaue mai ia oe e haere i te hoê maile, e haere atoa orua e ia piti noa ˈtu.” (Mataio 5:41) Ia au i te tupuraa o teie aˈoraa, te faahohoˈa ra o Iesu i te parau no te auraroraa ma te aau tae i te mau aniraa tia, ta te tahi anei taata aore ra ta te hau, mai te peu e te tuea ra e te ture a te Atua.—Luka 6:27-31; Ioane 17:14, 15.
Te mau kerisetiano e o Kaisara
10. Ia au i te hoê taata tuatapapa aamu, eaha te haerea haapao maitai ta te mau kerisetiano matamua i tapea i mua ia Kaisara?
10 Na teie mau aveia poto noa e aratai i te haerea o te mau kerisetiano i mua i te Hau. I roto i ta ˈna buka Te faraa mai te kerisetianoraa (beretane), ua papai te taata tuatapapa aamu ra o E. W. Barnes e: “I te mau senekele i muri iho, ia feaa anaˈe te hoê kerisetiano no nia i ta ˈna hopoia i mua i te Hau, ua fariu atu oia i nia i te haapiiraa mana a te Mesia. Ua aufau oia i te tute: peneiaˈe e mea teimaha—ua teimaha roa hou te toparaa te Hau emepera Tooa o te râ—tera râ, ua aufau noâ te kerisetiano. Ua farii atoa oia te mau titauraa ê atu atoa a te Hau, mai te peu noa e aita oia i titauhia ia hopoi ia Kaisara ra, te mea e au i te Atua.”
11. Eaha te haerea ta Paulo i aˈo atu i te mau kerisetiano ia pee i mua i te feia faatere o te ao nei?
11 Ua tuea te reira e ta te aposetolo Paulo i parau atu i te mau kerisetiano no Roma, hau iti noa ˈˈe i te 20 matahiti i muri aˈe i te poheraa o te Mesia: “Ia auraro maite te taata atoa i te feia mana toroa ra.” (Roma 13:1) Tau ahuru matahiti i muri iho, na mua iti noa ˈˈe i to ˈna tapearaahia no te piti o te taime e to ˈna haapoheraahia i Roma, ua papai atu Paulo ia Tito e: “E faaite atu ia ratou [te mau kerisetiano no Kereta], e e auraro maite i te hui arii e te feia mana, e faaroo i te feia haava ra, e faatia i te mau ohipa maitatai atoa ra. Eiaha roa e parau ino i te taata atoa ra, eiaha ei marǒrô, ia mǎrû râ, e te mamahu i te taata atoa ra.”—Tito 3:1, 2.
Te maramarama i noaa mǎrû noa mai no nia i “te feia mana toroa”
12. (a) No Charles Taze Russell, eaha te tiaraa e tano no te hoê kerisetiano i mua i te mau mana a te hau? (b) No nia i te taviniraa i roto i te nuu, eaha te mau manaˈo taa ê o te mau kerisetiano faatavaihia i te tau o te Tamaˈi Rahi Matamua?
12 Mai te matahiti 1886 mai â, ua papai o Charles Taze Russell i roto i te buka ra Te tabula o te mau Anotau (beretane): “Aita roa Iesu e aita atoa te mau Aposetolo i amui atu e te feia faatere o te fenua nei. . . . Ua haapii ratou i te Ekalesia ia auraro i te mau ture, e ia faatura i te feia mana no to ratou tiaraa, . . . ia aufau i ta ratou mau tute e, taa ê noa ˈtu ia ofati te reira i te mau ture a te Atua (Ohi. 4:19; 5:29), ia ore e patoi i te ture i haamauhia. (Roma 13:1-7; Mat. 22:21) Ua auraro Iesu e te mau Aposetolo e te ekalesia matamua i te ture, noa ˈtu e ua faataa ê mai ratou, e aita roa ˈtu ratou i apiti atu i roto i te mau faatereraa o teie nei ao.” Ua haapapu teie buka ma te tano mau e, o vai “te mau mana teitei,” aore ra “te feia mana toroa,” faahitihia e te aposetolo Paulo, o te mau mana faatere ïa a te taata nei. (Roma 13:1, Bible du roi Jacques) I te matahiti 1904, ua faataa te buka ra Te poieteraa apî (beretane) e, o te mau kerisetiano mau “te tia ia riro ei feia faatura roa ˈˈe i te ture i teie nei tau—e ere ratou i te feia faahuehue, i te feia mârô, e te imi peapea.” Ua manaˈo vetahi e te auraa ra, ia auraro taatoa ïa ratou i te mau mana a te hau, e tae roa ˈtu i te faito e farii i te taviniraa i roto i te nuu i te tau o te Tamaˈi Rahi Matamua. Area vetahi ra, ua manaˈo ratou e te ofati ra te reira i teie faaueraa ta Iesu: “O te rave hoi i te ˈoˈe ra, e pohe ïa i te ˈoˈe.” (Mataio 26:52) Te hinaarohia ra ïa ia noaa mai te maramarama no nia i te auraroraa kerisetiano i te feia mana toroa.
13. Eaha te tauiraa o tei faataa e o vai râ te mau mana teitei, tei vauvauhia i te matahiti 1929, e mea nafea te reira i te riroraa ei tauturu?
13 I te matahiti 1929, i te tau a haamata ˈi te mau ture a te mau faatereraa huru rau i te opani i te mau mea e faauehia ra e te Atua, aore ra i te titau i te mau mea e opanihia ra e te mau ture a te Atua, ua tiaturihia e, te mau mana teitei, o te Atua ïa o Iehova e o Iesu Mesia.b Tera ïa te maramarama i noaa mai i te mau tavini a Iehova i taua tau taiâ mau ra, na mua ˈˈe e i roto i te Piti o te Tamaˈi Rahi, e tae roa mai i te tau o te Tamaˈi Toetoe, a vai hau ai te mau nunaa na roto i te haamǎtaˈuraa i te tahi e te tahi e to ratou ineineraa i te pae o te nuu. Ia feruri-anaˈe-hia, e tia ia parauhia e, ua tauturu teie huru hiˈoraa, o tei faateitei hoi i te tiaraa hau aˈe o Iehova e o ta ˈna Mesia, i te nunaa o te Atua ia tapea i to ˈna tiaraa amui ore ma te aueue ore i roto i taua anotau fifi mau ra.
E auraroraa taotiahia
14. Mea nafea te noaaraa mai te maramarama no nia i te Roma 13:1, 2 e te mau irava tuea i te matahiti 1962?
14 I te matahiti 1961, ua oti Te mau Papai Moˈa—Tatararaa a te ao apî na roto i te reo beretane. I to ˈna faaineineraahia, ua tuatapapa-hohonu-hia te reo tumu o te mau Papai. Ua haamatara mai te huriraa papu roa o te mau parau i faaohipahia, eiaha noa i roto i te Roma pene 13, i roto atoa râ i te mau irava mai te Tito 3:1, 2 e te Petero 1, 2:13, 17, e te parau ra “feia mana toroa,” e ere ïa te Mana Hau aˈe, oia hoi o Iehova, e ta ˈna Tamaiti, o Iesu, o te mau mana faatere taata râ. I te hopea o te matahiti 1962, ua neneihia te mau tumu parau i roto i Te Pare Tiairaa o tei vauvau i te tatararaa papu maitai no nia i te Roma pene 13 e o tei horoa atoa mai i te hoê hiˈoraa maramarama aˈe i to te tau o C. T. Russell. Ua haapapu teie mau tumu parau e eita ta te kerisetiano e nehenehe e auraro taatoa i te mau tia mana. E auraroraa taotiahia râ, mai te peu e eita e titauhia i te mau tavini a te Atua ia ofati i te mau ture a te Atua. Ua tuu faahou te mau tumu parau i muri iho mai a Te Pare Tiairaa i te tapao i nia i teie manaˈo faufaa roa.c
15, 16. (a) Eaha te manaˈo aifaito aˈe ta te maramarama apî no nia i te Roma pene 13 i faatupu? (b) Eaha te mau uiraa e tia ia pahono?
15 Ua tauturu teie haapapuraa no nia i te auraa mau o te Roma pene 13 i te nunaa o Iehova ia faaaifaito i te faatura e tia ia horoa ˈtu i te mau mana politita e to ratou tiaraa aueue ore no nia i te mau faaueraa tumu faufaa roa a te mau Papai. (Salamo 97:11; Ieremia 3:15) Ua tauturu te reira ia ratou ia noaa i te hiˈoraa e tano no nia i to ratou mau taairaa e te Atua e to ratou haerea i mua i te Hau. Ua haapapu te reira e, noa ˈtu e e faahoˈi atu ratou i ta Kaisara ra ia Kaisara, eita roa ratou e haamoe i te faahoˈi i ta te Atua ra i te Atua.
16 Eaha mau na râ ta Kaisara? Eaha te mau mea ta te Hau e nehenehe e titau i te hoê kerisetiano? E tuatapapahia teie mau uiraa i roto i te tumu parau i muri nei.
[Nota i raro i te api]
a A hiˈo i te Salamo 103:22, nota i raro i te api, NW.
b Te Pare Tiairaa, 1 e 15 no tiunu 1929 (beretane).
c A hiˈo i Te Pare Tiairaa, 15 no febuare, 1 e 15 no mati 1963 (farani); 1 no novema 1990; 1 no febuare 1993; 1 no tiurai 1994.
Teie te parau anaanatae mau ta te orometua haapii ra o F. F. Bruce e papai ra i roto i ta ˈna tatararaa i te Roma pene 13: “Mea papu maitai ia hiˈohia te taatoaraa o te mau irava o taua pene ra, e te taatoaraa atoa o te mau papai a te mau aposetolo e, e tano e ia titau te hau ia aurarohia oia, i roto anaˈe râ i te mau otia no reira oia i haamauhia ˈi e te Atua—oia hoi, e nehenehe e e tia atoa ia patoi i te hau, mai te peu e e titau oia i te auraroraa e tia ia faataehia i te Atua anaˈe.”
Nafea outou ia faataa mai?
◻ No te aha te auraroraa i te mau mana toroa, e ere ïa hoê â huru e te auraroraa ia Satani?
◻ Eaha te haerea o Iesu i mua i te politita i to ˈna ra tau?
◻ Eaha te aˈoraa ta Iesu i horoa na ta ˈna mau pǐpǐ no nia i to ratou haerea e o Kaisara?
◻ Eaha te haerea ta Paulo i faaue atu i te mau kerisetiano ia pee i mua i te feia faatere a te mau nunaa?
◻ Mea nafea te maramaramaraahia e o vai te feia mana toroa i te roaraa o te mau matahiti?
[Hohoˈa i te api 10]
I to Satani pûpûraa mai i te mana politita, aita Iesu i farii
[Hohoˈa i te api 13]
Ua papai o Russell e, o te mau kerisetiano mau “te tia ia riro ei feia faatura roa ˈˈe i te ture i teie nei tau”