Te tamahanahanaraa no te feia tei ‘hepohepo te feruriraa’
I TEIE nei mahana, ua naeahia te ao a Satani i te faito e aita to ˈna ‘e feruriraa morare mâ’ faahou. (Ephesia 4:19; Ioane 1, 5:19) Ua parare roa te faaturi e te poreneia. I roto e rave rahi mau fenua, e 50 i nia i te hanere aore ra hau atu o te mau faaipoiporaa o te faataa nei. Te farii-noa-hia nei te peu mahu. Te faahiti-pinepine-hia nei te haavîraa uˈana i te pae taatiraa—te maferaraa—na roto i te mau parau apî. Ua riro te mau hohoˈa faufau ei ohipa tapihaa e miria dala marite te hoona.—Roma 1:26, 27.
I rotopu i te mau peu faufau hairiiri roa ˈˈe, te vai nei te hamani-ino-raa i te mau tamarii hapa ore i te pae taatiraa. Mai te paari o te ao a Satani, ua riro te hamani-ino-raa i te tamarii i te pae taatiraa ei peu “animala, demoni.” (Iakobo 3:15, MN) Te na ô ra te vea Time e, i te mau Hau Amui no Marite anaˈe, “hau atu i te 400 000 tabula o te mau haruraa i te pae taatiraa haapapuhia, o tei afaihia e te mau orometua haapii e te mau taote i mua i te mau tia mana i te mau matahiti atoa.” Ia riro mai teie mau tamarii tei hamani-ino-hia ei mau taata paari, e rave rahi te vai noa nei â i roto ia ratou te mau pepe mauiui mau, e e ere teie mau pepe i te haavare! Te na ô ra te Bibilia e: “E faaoromai te varua [feruriraa, te mau huru e te mau manaˈo hohonu] o te taata i to ˈna ra maˈi; area te varua hepohepo [pepe, atihia] ra, o vai te faaoromai i te reira?”—Maseli 18:14, MN.
Te arato nei te parau apî maitai o te Basileia o te Atua i te mau huru taata atoa, e tae noa ˈtu te feia “aau oto” e te feia “aau taiâ.” (Isaia 61:1-4) Eita e maerehia i te mea e e rave rahi o te mauiui nei hoi i te pae horuhoru, o te pahono nei i teie titauraa: “E o tei poihâ ra, a haere mai. E tei hinaaro ra, a rave noa mai oia i te pape ora.” (Apokalupo 22:17) E nehenehe te amuiraa kerisetiano e riro ei vahi tamahanahanaraa no teie mau taata. Te oaoa nei ratou i te iteraa e fatata roa, e riro te mauiui ei ohipa no mutaa ihora. (Isaia 65:17) A tiai noa ˈtu ai râ i tera taime, e titauhia paha e ia ‘tamahanahanahia’ ratou e ia ‘faaorahia’ to ratou mau pepe. Ua tano mau to Paulo aˈoraa ˈtu i te mau kerisetiano e: “E haamahanahana ˈtu i te aau taiâ, e tauturu atu i tei paruparu, ia maoro te faaoromai i te taata atoa ra.”—Tesalonia 1, 5:14.
“Mau haamanaˈoraa haavîhia”
I te mau matahiti i mairi aˈenei, ua ‘oto te aau’ o te tahi feia no te mau tumu e mea fifi roa na vetahi ê ia taa. E feia paari ratou o te parau nei e ua hamani-ino-hia ratou i te pae taatiraa i to ratou nainairaa, ia au hoi i te mea faataahia mai te “mau haamanaˈoraa haavîhia.”a Aita vetahi i manaˈo noa ˈˈe e ua rave-ino-hia ratou e tae roa ˈtu i te taime e puta taue mai ai te tahi ohipa i tupu i mutaa ihora e te mau “haamanaˈoraa haavîhia” no te hoê taata paari (aore ra e rave rau mau taata paari) o tei hamani ino ia ratou i to ratou nainairaa ra. Te roohia anei ra te tahi i roto i te amuiraa kerisetiano i teie mau huru manaˈo hepohepo mau? Oia, i roto i te tahi mau fenua, e e riro paha teie mau taata pûpûhia i te roohia i te ahoaho rahi, te riri, te manaˈo faahapa, te haama, aore ra te moemoe. Mai ia Davida, e riro paha ratou i te manaˈo e ua atea ê roa ratou i te Atua e te pii nei ratou e: “Eaha oe, e Iehova, i faaatea ˈi? eaha oe i tapuni ai i te taime ahoaho nei?”—Salamo 10:1.
E rave rahi mau huru o teie “mau haamanaˈoraa” o tei ore i papu-maitai-hia e te feia aravihi i te pae no te oraora-maitai-raa o te feruriraa. Noa ˈtu râ, e nehenehe teie “mau haamanaˈoraa” e hauti atoa i nia i te huru pae varua o te mau kerisetiano pûpûhia. No reira, e fariu tatou ma te tiaturi i nia i te Parau a te Atua ia noaa mai te aratairaa no te faatitiaifaro i te reira. Te horoa mai nei te Bibilia i “te ite i te mau mea atoa nei.” (Timoteo 2, 2:7; 3:16) E tauturu atoa te reira i te feia atoa i amuihia i roto i teie huru tupuraa, ia tuu i to ratou faaroo i roto ia Iehova, “te [Metua] o te aroha e o te Atua no ˈna anaˈe te mahanahana; o tei haamahanahana mai ia [t]atou i to [t]atou mau pohe atoa nei.”—Korinetia 2, 1:3, 4.
Ua tupu mau anei te reira?
I roto i te ao nei, ua riro te faataaraa e eaha mau na teie “mau haamanaˈoraa” e i roto i teihea faito teie mau manaˈo e faataa ˈi i te mau ohipa o tei tupu mau iho â, ei aimârôraa rahi. “E ere” te mau Ite no Iehova “i to teie nei ao” e eita ratou e turu i tera aore ra tera pae i roto i teie aimârôraa. (Ioane 17:16) Ia au i te mau tabula i piahia, ua itehia i te tahi mau taime e e mea tano iho â te “mau haamanaˈoraa.” Ei hiˈoraa, i muri aˈe i to te hoê rave ohipa a te hoê taiete parururaa, o Frank Fitzpatrick, “haamanaˈoraa” i to ˈna hamani-ino-raahia e te hoê perepitero, fatata hoê hanere feia ê atu o tei tia mai no te faaite e ua hamani-ino-atoa-hia ratou e taua perepitero ra. E ia au i tei faataahia, ua faˈi teie perepitero e ua hamani ino iho â oia i tera mau taata.
E tia râ ia tapao mai e e rave rahi mau taata aita ta ratou i nehenehe e horoa mai i te mau haapapuraa no te turu i to ratou “mau haamanaˈoraa.” Vetahi o tei atihia i roto i teie tuhaa, ua hoˈi faahou mai te mau haamanaˈoraa papu no te hoê taata o tei hamani ino ia ratou aore ra no te hoê vahi papu maitai i reira to ratou hamani-ino-raahia. I muri aˈe râ, ua haapapu-maitai-hia e e ere teie mau “haamanaˈoraa” i te parau mau.
A horoa ˈtu i te haapuraa
Noa ˈtu râ, nafea ia horoa ˈtu i te tamahanahanaraa na te feia o te ‘hepohepo’ nei no taua “mau haamanaˈoraa” ra? A haamanaˈo na i te parabole a Iesu no nia i te taata Samaria maitai. Ua haruhia te hoê taata e te feia eiâ, ua taparahihia oia, e ua ravehia ta ˈna mau taoˈa atoa. I to te ati Samaria haerea mai, ua putapû roa to ˈna mafatu i te aroha no teie taata pepe. Eaha ta ˈna i rave? Ua onoono anei oia e ia faaroo oia i te mau tuhaa iti atoa o teie taparahiraa? Aore ra ua imi anei te ati Samaria e ia faataahia mai te huru o te feia eiâ a haere atu ai e tapapa ia ratou? Aita. Ua pepe taua taata ra! No reira, ua rapaau mǎrû noa te ati Samaria i to ˈna mau pepe e hopoi atura oia ia ˈna ma te aroha i te vahi paruruhia o te hoê hotela fatata noa i reira oia e maitai mai ai.—Luka 10:30-37.
Parau mau, te vai ra te hoê taa-ê-raa i rotopu i te mau pepe i te pae tino e te ‘hepohepo’ no roto mai i te hoê hamani-ino-raa mau i te pae taatiraa i tupu i te nainairaa. E faatupu râ teie na huru pepe e piti i te mauiui rahi. No reira, te faaite ra te mea ta te ati Samaria i rave no te ati Iuda i pepe, i te mea e nehenehe e ravehia no te tauturu i te hoê hoa kerisetiano i atihia. Te ohipa matamua, o te horoaraa ˈtu ïa i te tamahanahanaraa î i te aroha e te tautururaa ia ˈna ia maitai mai.
Ua haamauiui te Diabolo i te taata taiva ore ra o Ioba, mai te mea ra hoi e ua papu ia ˈna e e fati te taiva ore o Ioba i mua i te mauiui i te pae horuhoru aore ra i te pae tino. (Ioba 1:11; 2:5) Mai reira mai, ua tamata pinepine o Satani i te faaohipa i te mauiui—noa ˈtu e o ˈna iho te tumu aore ra eita—no te haaparuparu i te faaroo o te mau tavini a te Atua. (A faaau e te Korinetia 2, 12:7-9.) E feaa anei tatou i te mea e e faaohipa te Diabolo i teie nei i te hamani-ino-raa i te tamarii e te “aau taiâ” o te mau taata paari e rave rahi o tei hamani-ino-hia (aore ra o tei haapeapeahia te feruriraa e te “mau haamanaˈoraa” e ua hamani-ino-hia ratou) no te tamata i te haaparuparu i te faaroo o te mau kerisetiano? Mai ia Iesu i to ˈna faahemaraahia e Satani, te na ô ra te kerisetiano o te mauiui nei tera râ o te patoi uˈana nei i te faarue i to ˈna taiva ore, e: “E haere ê atu oe, e Satani.”—Mataio 4:10.
A vai puai i te pae varua
Ua pia “te tavini haapao maitai e te paari” i te mau haamaramaramaraa no te tauturu ia faatitiaifaro i te mauiui i te pae varua e i te pae horuhoru faatupuhia e te hamani-ino-raa i te tamarii. (Mataio 24:45-47) Te faaite ra te mau ohipa i tupu e e tauturuhia te taata e mauiui ra mai te peu e e nehenehe ta ˈna e turui atu i nia i te ‘itoito o te Fatu e i to ˈna puai rahi,’ ma te ahu i “te haana tamaˈi atoa a te Atua.” (Ephesia 6:10-17) I roto i teie haana tamaˈi, te vai ra te “parau mau” a te Bibilia, o te faaite tahaa ra ia Satani mai te enemi rahi e o te tatara i te pouri i reira oia e to ˈna mau taata e ohipa ai. (Ioane 3:19) Te vai atoa ra “te tapoˈi ouma ra o te parau-tia.” E tia i te taata i atihia ia tutava no te pee maite i te mau ture parau-tia. Ei hiˈoraa, te vai ra i roto ia vetahi te mau hinaaro puai e haamauiui ia ratou iho aore ra e rave i te peu taiata. I te mau taime atoa ratou e patoi ai i teie mau hinaaro, ua noaa ïa ia ratou te hoê re!
Te vai atoa ra i roto i te haana tamaˈi pae varua “te evanelia ra o te hau.” E haapuai te paraparauraa ˈtu ia vetahi ê no nia i te mau opuaraa a Iehova i te taata e paraparau e tae noa ˈtu i te taata e faaroo. (Timoteo 1, 4:16) Ahiri e e ‘hepohepo’ outou, e e haafifi te reira ia outou ia paraparau no nia i te parau apî maitai, a tamata i te haere na muri iho i te tahi atu kerisetiano ia rave anaˈe oia i teie ohipa faufaa roa. E eiaha ia moehia “te paruru [rahi] o te faaroo.” A tiaturi e te here nei Iehova ia outou e e faahoˈi mai oia i te mea i erehia e outou. A tiaturi ma te feaa ore e te here atoa nei o Iesu ia outou, e ua haapapu mai oia i te reira na roto i te poheraa no outou. (Ioane 3:16) Ua faaite haere noa na o Satani ma te hape e e ere Iehova i te mea tâuˈa roa i ta ˈna mau tavini. O te hoê ïa o ta ˈna mau haavare hairiiri e te ino.—Ioane 8:44; a faaau e te Ioba 4:1, 15-18; 42:10-15.
Mai te peu e e haafifi te mauiui o te mafatu ia outou ia tiaturi e te haapao maira Iehova ia outou, e tauturuhia outou na roto i te amuimuiraa ˈtu e vetahi feia o te tiaturi papu nei e te haapao mau ra oia. (Salamo 119:107, 111; Maseli 18:1; Hebera 10:23-25) A patoi i te vaiiho ia Satani ia faaere ia outou i te re o te ora. A haamanaˈo, e tuhaa ‘te taupoo o te ora’ no te haana tamaˈi; oia atoa “te ˈoˈe a te [v]arua.” Ua faauruahia te Bibilia e te varua moˈa, o te ore hoi e vî ia Satani. (Timoteo 2, 3:16; Hebera 4:12) E nehenehe ta ˈna mau parau rapaau e tamǎrû i te mauiui horuhoru.—A faaau e te Salamo 107:20; Korinetia 2, 10:4, 5.
I te pae hopea, a pure ma te tuutuu ore ia noaa mai te puai no te faaoromai. (Roma 12:12; Ephesia 6:18) Ua turu te pure aau rotahi ia Iesu i roto i te mauiui horuhoru uˈana, e e nehenehe atoa te reira e tauturu ia outou. (Luka 22:41-43) E mea fifi anei na outou ia pure? A ani ia vetahi ê ia pure na muri ia outou e no outou. (Kolosa 1:3; Iakobo 5:14) E turu te varua moˈa i ta outou mau pure. (A faaau e te Roma 8:26, 27.) Hoê â huru no te hoê maˈi mauiui i te pae tino, eita paha vetahi tei roohia i te mau pepe horuhoru hohonu e ora roa i roto i teie faanahoraa o te mau mea. Maoti râ te tauturu a Iehova e nehenehe tatou e faaoromai, e ua riro te faaoromai ei re, mai te hiˈoraa o Iesu iho. (Ioane 16:33) “E tiaturi ia [Iehova] eiaha e faaea, e te mau taata e! e ninii hua i to outou aau i mua ia ˈna! o te Atua anaˈe ra to tatou haapuraa.”—Salamo 62:8.
E te taata ïa i manaˈohia e o ˈna te taata hamani ino?
Te taata o te hamani ino i te hoê tamarii i te pae taatiraa, e taata haru ïa oia e e tia ia hiˈohia oia ei taata haru. Te taata o tei hamani-ino-hia mai teie te huru, e tiaraa to ˈna no te pari i te taata i hamani ino ia ˈna. Area râ, eita e tia ia pari oioi noa i te hoê taata ahiri e ua niu-noa-hia te pariraa i nia i te tahi “mau haamanaˈoraa haavîhia” o te hamani-ino-raa. I roto i teie huru tupuraa, te mea faufaa roa ˈˈe, oia hoi ia noaa faahou mai i te taata e mauiui ra i te tahi aifaitoraa i te pae horuhoru. Ia mairi anaˈe te tahi taime, e maitai mai paha oia no te hiˈopoa i te “mau haamanaˈoraa” a faaoti atu ai e eaha ta ˈna e hinaaro e rave no nia i teie mau manaˈo, mai te peu noa ˈtu e e hinaaro o ˈna e rave i te tahi mea.
A rave na i te hiˈoraa o Donna. Ua itehia e te fifihia ra o ˈna i te pae no te tamaaraa e ua haere oia e hiˈo i te hoê taata aˈo—e au ra hoi e e ere i te taata papu. Aita i maoro i muri iho, pari atura o Donna e ua taoto to ˈna metua tane ia ˈna e ua afaihia ˈtura oia i mua i te haavaraa. Aita te tino haavaraa i afaro, e aita ˈtura te metua tane i mau i te auri, tera râ ua titauhia oia ia aufau e 100 000 dala marite [fatata e 10 000 000 farane patitifa] no te mau haamâuˈaraa a te haavaraa. E i muri aˈe i teie mau ohipa atoa, ua parau atura o Donna i to ˈna nau metua e aita o ˈna e tiaturi faahou ra e ua hamani ino to ˈna papa ia ˈna!
Ua parau o Solomona ma te paari e: “Eiaha e ru vave i te faatupu i te mârô ra.” (Maseli 25:8) Mai te peu e te vai ra te mau tumu papu no te manaˈo e te hamani ino noa râ te hoê taata e manaˈohia ra e e taata hamani ino, i te tamarii, e tia paha ia horoahia te faaararaa. E nehenehe te mau matahiapo o te amuiraa e tauturu i roto i teie huru tupuraa. Ahiri aita, eiaha e ru. I te pae hopea, e mauruuru paha outou i te tuu i teie ohipa i te hiti. Mai te peu râ e e hinaaro outou e farerei roa ˈtu i te taata manaˈohia e e taata hamani ino (i muri aˈe i te hiˈopoaraa na mua ˈˈe i to outou huru i mua i te mau pahonoraa e horoahia mai), e tiamâraa to outou no te na reira.
I roto i te area taime e rapaauhia ˈi te taata e haamanaˈo ra i te tahi “mau haamanaˈoraa,” e farereihia paha te tahi mau huru tupuraa fifi. Ei hiˈoraa, e puta faahou mai paha i roto i te feruriraa o te hoê taata te tahi mau manaˈo papu e te hamani-ino-hia ra oia e te hoê tane aore ra te hoê vahine o ta ˈna e ite nei i te mau mahana atoa. Aita e ture e nehenehe e haamauhia no nia i te ohipa e tia ia rave i roto i teie tupuraa. “E riro hoi ta te taata nei hopoia ei nia ïa ia ˈna iho e ati noa ˈˈe.” (Galatia 6:5) I te tahi mau taime, e manaˈo paha te hoê taata e e tuhaa ta te hoê fetii aore ra te hoê fetii piri i roto i te hamani-ino-raa. A haamanaˈo i te huru papu ore o te tahi “mau haamanaˈoraa haavîhia” ia titau-anaˈe-hia ia haapapu e o vai râ te taata hamani ino. I roto i teie huru tupuraa, mai te peu e aitâ te ohipa i haapapuhia ˈtura ma te feaa ore, e faaite te atuaturaa i te mau taairaa e te mau fetii—na roto paha i te farereiraa, i te papairaa i te rata, aore ra te taniuniuraa—e te tamata ra te tahi taata i te pee i te hoê haerea e au i te mau Papai.—A faaau e te Ephesia 6:1-3.
Eaha ta te mau matahiapo e nehenehe e rave?
Mai te peu e e haere mai te hoê melo o te amuiraa o te roohia i te mau haamanaˈoraa no mutaa ihora aore ra te “mau haamanaˈoraa haavîhia” e ua hamani-ino-hia oia i to ˈna nainairaa, e farerei i te mau matahiapo, e mea matauhia ia faataahia e piti matahiapo no te tauturu i teie melo. E tia i teie mau matahiapo ia faaitoito mǎrû noa i te taata atihia ia haamau i to ˈna feruriraa i teie taime i nia i te faarururaa i te ahoaho i te pae horuhoru. E tia ia tapea-huna-hia te iˈoa o te feia hamani ino tei “haamanaˈohia.”
Te hopoia matamua a te mau matahiapo, o te ohiparaa ïa ei mau tiai mamoe. (Isaia 32:1, 2; Petero 1, 5:2, 3) E tia ia ratou ia ara maitai i te ‘ahu [ia ratou] i te aroha noa, e te hamani maitai, e te haehaa, e te mǎrû, e te faaoromai rahi.’ (Kolosa 3:12) Ia faaroo ratou ma te hamani maitai a horoa ˈtu ai i te mau parau rapaauraa no roto mai i te mau Papai. (Maseli 12:18) Ua faaite vetahi o tei roohia i te “mau haamanaˈoraa” mauiui i to ratou mauruuru no te mau matahiapo o te haere tamau nei e hiˈo ia ratou aore ra o te taniuniu atoa ˈtu no te ani e eaha to ratou huru. Eita e titauhia ia paraparau maoro, tera râ, e tapao faaite te reira e te haapao maira te faanahonahoraa a Iehova. Ia taa anaˈe i te taata atihia e te here mau ra to ˈna mau taeae kerisetiano ia ˈna, e nehenehe te reira e tauturu ia noaa faahou mai to ˈna aifaitoraa i te pae horuhoru.
E ahiri e e faaoti te taata e mauiui ra e rave i te hoê pariraa?b E nehenehe ïa e piti matahiapo e horoa i te manaˈo e, ia au i te faaueraa i roto i te Mataio 18:15, e haere roa ˈtu o ˈna e farerei i te taata parihia no nia i teie ohipa. Mai te peu e eita ta te taata pari e nehenehe e faaruru i teie farereiraa tino, e nehenehe oia e taniuniu aore ra e papai i te hoê rata. Ia na reirahia, te horoahia ra te ravea na te taata i parihia ia horeo i mua ia Iehova no nia i ta ˈna pahonoraa i taua pariraa ra. Peneiaˈe e faaite mai oia i te haapapuraa e aita ta ˈna i nehenehe e rave i taua hamani-ino-raa ra. Aore ra e faˈi paha te taata i parihia i ta ˈna hapa, e e nehenehe raua e faaafarohia. Auê ïa haamaitairaa e! Mai te peu e e tupu te hoê faˈiraa hapa, e nehenehe na matahiapo e piti e faatitiaifaro atu â i teie ohipa ia au i te mau faaueraa a te mau Papai.
Mai te peu e e patoihia teie pariraa, e tia i te mau matahiapo ia faataa i te taata pari e aita ˈtu ohipa e nehenehe e ravehia i te pae haavaraa. E e tamau noa te amuiraa i te faariro i te taata i parihia ei taata hapa ore. Te na ô ra te Bibilia e e titauhia e piti aore ra e toru ite hou te hoê ohipa haavaraa e ravehia ˈi. (Korinetia 2, 13:1; Timoteo 1, 5:19) Noa ˈtu ua hau atu i te hoê taata o te “haamanaˈo” ra i te hamani-ino-raa i ravehia e taua taata noa nei â, e mea papu ore roa teie mau haamanaˈoraa no te niu i te mau haavaraa i nia i te reira mai te peu e aita ˈtu haapapuraa. E ere te auraa e e hiˈohia teie “mau haamanaˈoraa” ei parau haavare (aore ra e e hiˈohia ei parau mau). E tia râ ia pee i te mau faaueraa a te Bibilia ia faaafarohia te hoê ohipa i te pae haavaraa.
E mai te peu e ua hapa iho â te taata i parihia—noa ˈtu e e patoi oia i te hapa? Ua “ora” anei ïa oia i te faautuaraa? Aita! E nehenehe te parau no to ˈna hapa aore ra to ˈna hapa ore e tuuhia ma te papu i roto i te rima o Iehova. “Te vai iho noa ra te hara a te tahi pae taata, te na mua ra ïa e taa noa ˈtura, area ta te tahi pae na muri ïa i te itea.” (Timoteo 1, 5:24; Roma 12:19; 14:12) Te na ô ra te buka Maseli e: “Ta te feia parau-tia e tiai ra, e oaoa ïa hopea, o tei tiaturihia râ e te paieti ore ra, e mou ïa.” “Ia pohe te taata parau ino ra ua mou ïa tana i manaˈo ra.” (Maseli 10:28; 11:7) I te pae hopea, na te Atua ra o Iehova e na Iesu Mesia e faaoti i te haavaraa mure ore ma te parau-tia.—Korinetia 1, 4:5.
Te patoiraa ˈtu i te Diabolo
Ia faaoromai anaˈe te feia pûpûhia i te mauiui rahi i te pae tino aore ra i te pae horuhoru, e riro mau â te reira ei haapapuraa no te puai e vai ra i roto ia ratou e no to ratou here no te Atua! E e haapapuraa atoa no te mana o te varua o Iehova i te tururaa ia ratou!—A faaau e te Korinetia 2, 4:7.
E tano te mau parau a Petero no teie mau taata: “O te patoi atu [ia Satani] ma te faaroo turori ore.” (Petero 1, 5:9) E ere i te mea ohie. I te tahi mau taime, e mea fifi roa atoa ia feruri ma te maramarama e te papu. Eiaha râ e haaparuparu! Fatata roa, e mou te Diabolo e ta ˈna mau peu haavarevare. Oia mau, te tiai nei tatou i te taime i reira e “na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra.”—Apokalupo 21:3, 4.
[Nota i raro i te api]
a Ua tuuhia te mau parau ra “mau haamanaˈoraa haavîhia” e vetahi atu mai te reira te huru, i rotopu i te mau tapao no te paraparau no te faataa ê ia ratou i te mau haamanaˈoraa matauhia o ta tatou paatoa e farerei nei.
b E titau-atoa-hia paha e ia ravehia te taahiraa avae i faahitihia i roto i teie paratarapha mai te peu e ua parare te parau no teie ohipa i roto i te amuiraa.