Te hoê tau no te vai ara
“E mata na râ te evanelia i te faaite-haere-hia i te mau fenua atoa nei. . . . O te mau maite râ e tae noa ˈtu i te hopea ra, o te ora ïa.”—MAREKO 13:10, 13.
1. No te aha e tia ia tatou ia faaoromai e ia faaitoito?
E TIA ia tatou ia faaoromai—i te roaraa o te ui faaroo ore e te ino! Mai te matahiti 1914 mai â, ua ino roa te hoê ui taata, oia hoi, mai te tau atoa ra o Iesu. E i teie nei mahana, ua taeahia te ao atoa nei i te ino. I teie nei “anotau hopea,” te haapeapea nei te hoê ‘tau fifi mau ia faaruru atu,’ mai tei faataahia e te aposetolo Paulo, i te huitaata. ‘E te mau taata iino e te feia haavare ra, e tupu â to ratou ino i te rahi.’ Papu maitai, “te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra,” te Diabolo ra o Satani, o te rave ra i teie nei i te mau tutavaraa hopea no te faaino i te fenua. A faaitoito râ! Te tae maira te hoê “ati rahi” o te afai mai i te tamǎrûraa tamau no te feia atoa e here ra i te parau-tia.—Timoteo 2, 3:1-5, 13; Ioane 1, 5:19; Apokalupo 7:14.
2. Nafea te parau tohu i te tupuraa i te matahiti 1914?
2 Ma te oaoa mau, ua faaarii o Iehova i te Fatu ra o Iesu Mesia i nia i te raˈi, no te faaineine i te faaore i te mau enemi e haavî ra i te huitaata nei. (Apokalupo 11:15) Mai te tau o te haerea matamua mai o te Mesia, oia atoa i teie nei senekele te tupu nei te hoê parau tohu faahiahia mau tei papaihia e Daniela. I roto i te Daniela 4:16, 17, 32, te faaitehia ra ia tatou te tapearaahia te faatereraa tia i nia i te fenua nei e ‘hitu tau’ te maoro. I roto i to ˈna tupuraa rahi, hoê â huru taua hitu tau ra i na hitu matahiti o te Bibilia e 360 ‘mahana’ tataitahi, aore ra 2 520 matahiti i roto i to ˈna taatoaraa.a Ua haamata te reira i te matahiti 607 hou to tatou nei tau, i to Babulonia haamataraa i te taataahi i te basileia no Iseraela, e tae roa i te matahiti 1914 o to tatou nei tau, te matahiti i parahi ai o Iesu i nia i te terono i nia i te raˈi ei Arii parau-tia no te huitaata. I reira ‘te tau o te mau nunaa’ i te hoperaa. (Luka 21:24) Ua patoi râ te mau nunaa i te farii i te Basileia Mesia e haere maira.—Salamo 2:1-6, 10-12; 110:1, 2.
3, 4. (a) Eaha te faaauraa e nehenehe e ravehia no nia i te mau ohipa i tupu i te senekele matamua e i te ohipa e tupu nei i to tatou nei tau? (b) Eaha te mau uiraa fifi mau te tia ia uiuihia?
3 A fatata mai ai te 70raa o te hebedoma matahiti (29-36 o to tatou nei tau), e oia atoa a piri mai ai te matahiti 1914, ua tiai te mau taata i mǎtaˈu i te Atua i te taeraa mai o te Mesia. E ua tae mau oia! I roto i na tupuraa e piti, mea taa ê te huru o to ˈna faraa mai i te tiairaa. I roto atoa i na tupuraa e piti, i muri aˈe i te hoê faaauraa i na area tau poto, i te pae hopea ua mauiui te hoê “ui” ino i te haamouraa na roto i te faaueraa a te Atua.—Mataio 24:34.
4 I roto i ta tatou tumu parau na mua ˈtu, ua tapao tatou e nafea te ui taata ino ati Iuda i te aniraa e ia haapohehia Iesu, i te iteraa i to ˈna hopea. Eaha râ no nia i te ui taata o te patoi noa ra i teie nei mahana aore ra e tâuˈa ore nei ia ˈna? Afea râ e faatupuhia ˈi te haavaraa o te feia o te ui faaroo ore?
‘A vai ara noa’!
5. (a) No teihea mau tumu maitai roa aita e faufaa e ia ite tatou i te taime e tupu ai te ‘mahana e te hora’ o Iehova? (b) Ia au i te Mareko, na roto i teihea huru parau to Iesu faaotiraa i ta ˈna parau tohu?
5 I muri aˈe i te faaiteraa i te mau ohipa e tupu o te aratai i te tau o te “ati rahi,” ua parau faahou o Iesu e: “Area te reira mahana e te reira hora, e ore roa te hoê e ite, e ore hoi te mau melahi o te raˈi; maori râ o tau Metua anaˈe ra.” (Mataio 24:3-36; Mareko 13:3-32) Aita e faufaa e ia ite tatou i te hora mau o te mau tupuraa. Maoti râ, e tia ia tatou ia tutava no te vai ara noa, ia atuatu i te hoê faaroo paari maitai, e ia ohipa noa i roto i te taviniraa a Iehova—eiaha râ na roto i te numeraraa i te taio mahana. Ua faaoti o Iesu i ta ˈna parau tohu rahi mau ma te parau e: “E haapao maitai, e faaitoito, e e pure, aita hoi outou i ite i taua tau ra. . . . E faaitoito . . . E ta ˈu e parau atu ia outou na, o ta ˈu ïa parau i te taata atoa, E faaitoito.” (Mareko 13:33-37) Te vai huna nei te ati i roto i te pouri o teie nei ao. E tia ia tatou ia vai ara!—Roma 13:11-13.
6. (a) E haamau tatou i to tatou faaroo i nia i te aha? (b) Nafea tatou ia “taio i to [tatou] pue mahana”? (c) Eaha mau na ta Iesu e hinaaro ra e parau na roto i te taˈo ra “ui”?
6 Eiaha noa tatou e haapao i te mau parau tohu i faauruahia mai no nia i te mau tau hopea o teie amuiraa o te mau mea e tia atoa ia tatou ia haamau i to tatou faaroo na mua roa i nia i te tusia faufaa roa o Iesu Mesia e i nia i te parau tǎpǔ faahiahia i niuhia i nia i te reira. (Hebera 6:17-19; 9:14; Petero 1, 1:18, 19; Petero 2, 1:16-19) Ma te hinaaro ru e ite i te hopea o te amuiraa o te mau mea iino, ua hamani noa te mau tavini a Iehova i te tahi taime i te manaˈo no nia i te taime e tupu ai te “ati rahi,” tae roa i te faatuati i te reira i te mau numeraraa o te roaraa o te oraraa o te hoê ui mai te matahiti 1914 mai â. Teie nei râ, e “riro [te] aau i te haapao maitai,” eiaha na roto i te feruriraa ehia rahiraa matahiti aore mahana o te faatupu i te hoê ui, na roto râ i te feruriraa e nafea ia “taio i to [tatou] pue mahana” ma te horoa i te mau arueraa oaoa no Iehova. (Salamo 90:12) Maoti hoi i te horoa i te hoê ture no te faitoraa i te tau, te faatano matamua ra te parau ra “ui” tei faaohipahia e Iesu no nia i te mau taata o te hoê tuhaa o te aamu, e to ratou mau huru taa ê.b
7. Eaha ta te hoê orometua no nia i te aamu i papai no nia i “te ui o te matahiti 1914,” e nafea te reira i te tuatiraa e te parau tohu a Iesu?
7 Ia au i te manaˈo i faahitihia i nia nei, ua papai te orometua no nia i te aamu o Robert Wohl i roto i ta ˈna buka ra The Generation of 1914 e: “Eita te aamu o te hoê ui e faaitehia na roto i te taio mahana . . . Eita te hoê ui o te vaiiho i ta ˈna tapao i roto i te aamu e faataahia na roto i te taio mahana.” Ua tapao râ oia e ua faatupu te Tamaˈi Rahi Matamua i “te hoê moturaa maere mau e te mau ohipa na mua ˈtu,” e te parau faahou ra oia e: “Aita te feia i ora mai i te tamaˈi i nehenehe e tiaturi e ua hope te hoê ao e ua haamata te hoê ao apî i te avaˈe atete 1914.” Auê hoi parau mau e! Ua riro taua parau anaanatae mau ei tumu parau faahiti-pinepine-hia. Ua ite “teie nei ui” taata mai te matahiti 1914 mai â i te tahi tauiraa riaria mau. Ua itehia te ao i te paremoraa i te toto o na mirioni taata. Ua fa tauê mai te mau tamaˈi, te haapoheraa taata, te totovaraa, te taparahiraa taata, e te vahavaharaa i te ture ati aˈe teie nei ao. Ua parare roa te oˈe, te maˈi, e te peu viivii i te pae taatiraa na te ao nei. Ua tohu o Iesu e: “Oia atoa teie, ia hiˈo outou [ta ˈna mau pǐpǐ] i taua mau mea nei i te tupuraa, ua fatata ïa te basileia o te Atua, ia ite hoi outou. Oia mau ta ˈu e parau atu ia outou nei, e ore teie nei ui e mou e hope ai i te tupu.”—Luka 21:31, 32.
8. Mea nafea to te mau peropheta a Iehova onoonoraa i nia i te faufaaraa ia vai ara?
8 Oia mau, te piri nei te upootiaraa hopea o te Basileia Mesia! E noaa anei ia tatou i te hoê mea na roto i te hiˈopoaraa i te taio mahana aore ra na roto i te feruriraa no nia i te roaraa tano o te oraraa o te hoê “ui”? Aita roa ˈtu! Te parau nei te Habakuka 2:3 ma te maramarama e: “No te taime i haapaohia ra taua orama nei, ia tae râ i te hopea ra e faaite papu mai ai e ore e haavare: e ia maoro iti noâ, e tiai atu â; e tae mau mai ïa, e ore e haamaoro hua.” Te fatata noa maira te taio o te mahana o Iehova.—Ieremia 25:31-33; Malaki 4:1.
9. Eaha te tupuraa mai te matahiti 1914 mai â o te faaite ra e ua poto te taime?
9 A haamata ˈi te faatereraa o te Basileia Mesia i te matahiti 1914, ua hurihia Satani i raro i te fenua nei. Ua riro ïa ei “ati . . . to te fenua . . . tei raro atu na hoi te diabolo ia outou na; e riri rahi hoi to ˈna, no te mea ua ite oia e maa taime poto to ˈna e toe nei.” (Apokalupo 12:12) Mea poto mau â taua taime ra, ia faaauhia i na tausani matahiti o te faatereraa a Satani. Te fatata roa maira te Basileia, e na reira atoa te mahana e te hora no Iehova no te faatupuraa i ta ˈna haavaraa i nia i teie nei ui ino mau!—Maseli 3:25; 10:24, 25.
Te “ui” o te mou
10. Nafea “teie nei ui” i te riroraa mai te mahana o Noa ra?
10 E tuatapapa maitai anaˈe na tatou i te parau a Iesu i roto i te Mataio 24:34, 35: “Oia mau ta ˈu e parau atu ia outou nei, E ore e mou teie nei ui e hope ai teie nei mau mea atoa i te tupu. E mou te raˈi e te fenua; e ore roa râ ta ˈu parau e mou.” Te faaite ra te mau parau a Iesu i muri iho e ‘aita te hoê aˈe taata i ite i taua mahana ra e te hora.’ Hau atu â i te faufaa, ua faaite oia e e tia ia tatou ia ape i te mau marei e haaati nei ia tatou i roto i teie nei ui. No reira o Iesu i parau faahou ai e: “Mai tei te anotau ra ia Noa ra, oia atoa te haerea mai o te Tamaiti a te taata nei. Mai tei te anotau i mua iho i te diluvi ra, te amu ra ratou i te maa e te inu ra, te faaipoipo ra e te horoa ra ia faaipoipohia, e tae roa aˈera i te mahana i tomo ai Noa i roto i te pahi; aore roa i ite, e roohia noa ihora ratou e te diluvi, pau roa ˈtura e te diluvi, pau roa ˈtura ratou; oia atoa te haerea mai o te Tamaiti a te taata nei.” (Mataio 24:36-39) Ua faaau o Iesu i ǒ nei i te ui o to ˈna ra tau i te ui o te tau o Noa.—Genese 6:5, 9; tatararaa beretane, nota i raro i te api.
11. Eaha te faaauraa no nia i te mau ‘ui’ ta Iesu i rave, mai tei faataahia e Mataio e o Luka?
11 E ere oia no te taime matamua te mau aposetolo i faaroo ai ia Iesu i te faahitiraa i taua faaauraa ra o te mau ‘ui,’ te tahi tau mahana na mua ˈˈe ua parau oia no ˈna iho e: “Te Tamaiti a te taata . . . e na mua râ to ˈna pohe e rave rahi, e e haapaehia e teie nei ui. E mai tei te anotau ra ia Noa ra, oia atoa ia tae i te anotau o te Tamaiti a te taata nei.” (Luka 17:24-26) No reira, ua rave te Mataio pene 24 e te Luka pene 17 i te hoê â faaauraa. I te tau o Noa “ua ino roa te haerea o te taata atoa o te ao nei” e o “teie nei ui” tei haamouhia i roto i te Diluvi. I te tau o Iesu “teie nei ui” o te nunaa ati Iuda apotata ïa o tei patoi ia Iesu.—Genese 6:11, 12; 7:1.
12, 13. (a) Eaha “teie nei ui” i teie nei mahana o te mou? (b) Nafea te mau tavini a Iehova i te matararaa mai mai roto atu i teie nei “ui taata iino e te mârô”?
12 No reira, i roto i te tupuraa hopea o te parau tohu a Iesu i teie nei mahana, mai te huru ra e “teie nei ui”, o te mau taata ïa o te fenua atoa nei o te ite ra i te tapao o te vairaa mai o te Mesia o tei ore râ i faaafaro i to ratou mau haerea. Taa ê atu, tatou te mau pǐpǐ a Iesu te patoi nei tatou eiaha e faaau atu i to tatou huru oraraa i to “teie nei ui.” Noa ˈtu e tei roto tatou i teie nei ao, e ere râ tatou no teie nei ao “ua fatata te tau e tupu ai.” (Apokalupo 1:3; Ioane 17:16) Te faaara nei te aposetolo Paulo ia tatou e: “E rave i te mau mea atoa ra ma te ohumu ore, e te mârô ore. Ia riro outou ei feia hapa ore, e te ino ore, ei tamarii na te Atua aore e faainoraa, i rotopu i teie nei ui piˈo e te mârô; ia anaana maite outou i roto ia ratou mai te mau tiarǎma o te ao nei.”—Philipi 2:14, 15; Kolosa 3:5-10; Ioane 1, 2:15-17.
13 E riro tatou i te ‘anaana mai te mau tiarǎma’ eiaha noa na roto i te faaahuraa i te hoê huru taata apî kerisetiano, na roto râ i te ohipa faufaa roa, ma te faatupu i te faaueraa i tohuhia e Iesu: “E parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.” (Mataio 24:14) Aita hoê taata e nehenehe e parau e afea râ te hopea e tae mai ai, ua ite râ tatou e tae mai te hopea o “teie nei ui” o te mau taata ino na mua ˈˈe râ te faaiteraa e horoahia no te maitai o te Atua “e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua ra.”—Ohipa 1:8.
“Te reira mahana e te reira hora”
14. Eaha te faaararaa ta Iesu e ta Paulo i horoa no nia i ‘te mau taime e te mau tau,’ e eaha to tatou huru?
14 Ia tae anaˈe te faaiteraa na te ao nei i te otia ta Iehova i opua, o ta ˈna ïa ‘mahana e hora’ no te faaore i taua faanahonahoraa o te ao nei. Aita e faufaa e ia ite tatou i te taio mahana na mua ˈˈe. No reira, ma te apee i te hiˈoraa o Iesu, ua faaue te aposetolo Paulo e: “Area i te taime, e te tau, e au mau taeae, eiaha noa ˈtu vau e papai atu i te parau ia outou i te reira. Ua ite papu hoi outou iho, e te haere maira taua mahana o te Fatu ra, mai te haerea mai o te eiâ i te po ra. E parau hoi te taata e, E hau, e aita e ino, ei reira ra ratou e roohia-noa-hia mai ai e te pohe oioi, mai te vahine hapu ia roohia i te mauiui ra, e e ore roa ratou e ora.” A tapao na i te ara-maite-raa o Paulo: “E parau hoi te taata e.” Oia mau, ia paraparau-anaˈe-hia no nia i te ‘hau e te ino ore,’ ia ore e tiaihia, e tae tauê mai te haavaraa a te Atua. Auê hoi te tano te faaararaa a Paulo e: “E teie nei, eiaha tatou e taoto mai te tahi paeau ra, e ara râ tatou, e haapao maitai”!—Tesalonia 1, 5:1-3, 6; a hiˈo atoa i te mau irava 7-11; Ohipa 1:7.
15, 16. (a) No te aha eita tatou e manaˈo e ua piri roa o Aramagedo ia au i ta tatou i manaˈo noa na? (b) Nafea te tiaraa mana arii o Iehova ia faahanahanahia i te mau tau i mua?
15 Te faataahia ra anei na roto i taua huru hiˈoraa no nia i “teie nei ui” e te fatata roa nei o Aramagedo i ta tatou e manaˈo ra? E ere roa ˈtu! Aita roa tatou i ite noa ˈˈe i te “reira mahana e te reira hora,” o te Atua ra o Iehova anaˈe te ite i te reira, e aita oia i taui. (Malaki 3:6) Papu maitai, te haere noa ˈtura te ao i to ˈna pau. Ua hau atu te titauraa i te ru i tei itehia aˈenei. Ua faaite o Iehova ia tatou “i te mau mea e fatata i te tupu ra,” e e tia ia tatou ia pahono ma te ite papu i te mea ru.—Apokalupo 1:1; 11:18; 16:14, 16.
16 A piri noa ˈi taua tau ra, a vai ara, no te mea e fatata roa o Iehova i te afai mai i te ati i nia i te faanahonahoraa atoa a Satani! (Ieremia 25:29-31) Te parau ra o Iehova e: “E na reira vau i te faarahi ia ˈu iho, e te haamaitai ia ˈu iho; e itehia hoi au e te mau fenua atoa e rave rahi; e ite hoi ratou e, o vau o Iehova.” (Ezekiela 38:23) Te piri roa maira taua “mahana [hopea] o Iehova” ra!—Ioela 1:15; 2:1, 2; Amosa 5:18-20; Zephania 2:2, 3.
“Te raˈi apî e te fenua apî” parau-tia
17, 18. (a) Ia au i te mau parau a Iesu e a Petero, nafea “teie nei ui” i te mouraa? (b) No te aha e tia ia tatou ia haapao maitai i to tatou haerea e mau ohipa paieti?
17 No nia i ‘te mau mea atoa te tia ia tupu,’ ua parau o Iesu e: “E mou te raˈi e te fenua; e ore roa râ ta ˈu parau e mou.” (Mataio 24:34, 35) Te vai ra i roto i te feruriraa o Iesu te “raˈi e te fenua”—te feia faatere e tei faaterehia—o “teie nei ui.” Te faaohipa ra te aposetolo Paulo i te hoê â parau no nia i “te raˈi e te fenua e vai nei,” o tei “tapeahia i te auahi ia tae i te mahana haavaraa, i te poheraa o te feia paieti ore ra.” I muri iho te faataa ra oia e nafea “e tae mai [ai] te mahana o [Iehova] mai te eiâ i te rui ra; e pee ê atu ai teie nei raˈi [te mau faatereraa] ma te haruru rahi” i te hoê â taime e te totaiete taata ino, aore ra te “fenua,” e ta ˈna mau ohipa rave hara. Te faaitoito nei te aposetolo ia tatou ia rave i te “haapao maitai e te paieti; i te tiairaa e te ruraa ˈtu ia tae mai taua mahana o te Atua ra, te mahana e mou ai te raˈi i te tutuihia i te auahi, e e tarapape te mau mea rii tumu i te veavea rahi?” Eaha to muri iho? Te huti nei o Petero i to tatou ara-maite-raa i nia i te ‘raˈi apî e te hoê fenua apî i reira te parau-tia e vai mau ai.’—Petero 2, 3:7, 10-13.c
18 E afai mai taua “raˈi apî” ra, te Basileia e faaterehia e Iesu Mesia e ta ˈna mau arii apiti e rave rahi haamaitairaa i nia i te “fenua apî” parau-tia o te huitaata nei. Tei rotopu anei outou i te mau melo e tiaturi nei e ora i roto i taua totaiete ra? Mai te peu e e, e tumu ïa to outou no te umere no nia i te haamaitairaa rahi e faahereherehia nei i mua!—Isaia 65:17-19; Apokalupo 21:1-5.
19. Eaha te haamaitairaa rahi e vai nei ia tatou i teie nei?
19 Oia mau, te haaputuputuhia ra te hoê “ui” taata parau-tia i teie nei â. I teie nei mahana te horoa ra te “tavini haapao maitai e te paari” i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra ia au i te mau parau a te Salamo 78:1, 4: “E faaroo mai, e au mau taata, i ta ˈu ra ture; e fariu mai to outou tariˈa i te parau a tau vaha . . . , e faaite faahou râ tatou i te tahi ui, i te haamaitairaa ia Iehova, e to ˈna mana; e te ohipa taa ê i ravehia e ana ra.” (Mataio 24:45-47) I te 14 no eperera o teie nei matahiti, i roto hau atu i te 75 500 amuiraa e te tahi tau 230 fenua, ua putuputu mai hau atu i te 12 000 000 taata ati aˈe te fenua nei i te oroa Haamanaˈoraa o te poheraa o te Mesia. Tei rotopu anei outou ia ratou? Ia vai tamau noa to outou faaroo i roto ia Iesu Mesia e ‘a tiaoro i te iˈoa o Iehova no te ora.’—Roma 10:11-13.
20. I te mea e “te poto nei te taime,” nafea tatou ia vai ara, e eaha te tiaturiraa e vai ra i mua ia tatou nei?
20 “Te poto nei te taime,” ta te aposetolo Paulo e parau nei. No reira e taime teie no te vai ara noa e no te ohipa noa i roto i te ohipa a Iehova, a faaoromai noa ˈi tatou i te mau tamataraa e te mau hamani-ino-raa e faatupuhia nei e te ui taata ino. (Korinetia 1, 7:29; Mataio 10:22; 24:13, 14) Ia vai ara noa tatou, ma te hiˈopoa i te mau mea atoa i tohuhia i roto i te Bibilia o te haere mai i nia i “teie nei ui.” (Luka 21:31-33) Na roto i te aperaa i taua mau mea atoa ra e na roto i te vai tamau i roto i te farii maitai o te Atua i mua i te Tamaiti a te taata nei, e nehenehe e noaa ia tatou i te pae hopea i te re o te ora mure ore.
[Nota i raro i te api]
a No te tahi atu â mau haamaramaramaraa no nia i na ‘hitu tau,’ a hiˈo i te mau api 127-38, 186-9 o te buka ra “Que ton royaume vienne!,” neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
b A hiˈo i te buka 1, api 918, o te buka ra Insight on the Scriptures, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
c A hiˈo atoa i te mau api 151-5 e 179-180 o te buka ra Le futur gouvernement universel—le Royaume de Dieu, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
Mau uiraa haamanaˈoraa:
◻ Ma te tapao i te tupuraa o te Daniela 4:32, nafea tatou i teie nei ia ‘vai ara noa’?
◻ Nafea te mau Evanelia a Mataio e a Luka i te faataaraa i “teie nei ui”?
◻ A tiai noa ˈi tatou i “te reira mahana e te reira hora,” eaha ta tatou e hiˈopoa, e nafea tatou ia pahono?
◻ Eaha ta te tiaturiraa no nia i te “raˈi apî e te fenua apî” parau-tia e faaitoito nei ia tatou ia rave?
[Hohoˈa i te api 17]
E ite te huitaata e mauiui ra i te tamahanahanaraa ia mou anaˈe teie ui ino e te mârô
[Faaiteraa i te tumu]
Alexandra Boulat/Sipa Press
[Faaiteraa i te tumu]
I te pae aui e i raro aˈe: Luc Delahaye/Sipa Press
[Hohoˈa i te api 18]
To mua noa mai i te mau huru taata atoa te mau “raˈi apî e te fenua apî” hanahana