VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w94 1/9 api 13-18
  • E oaoa ia Iehova!

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E oaoa ia Iehova!
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E oaoa—No te aha e nafea?
  • Te mau tumu oaoaraa eita e nehenehe e taio
  • Te pororaa—E hopoia teimaha aore ra e oaoaraa?
  • A oaoa i te tiaturiraa o te Basileia!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • A tavini ia Iehova ma te oaoa o te mafatu
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Ua riro te oaoa o Iehova ei pare etaeta no tatou
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • E tavini anaˈe na ia Iehova ma te oaoa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
w94 1/9 api 13-18

E oaoa ia Iehova!

“E oaoa i te Fatu, eiaha e faaea, e parau faahou atu â vau, E oaoâ outou.”—PHILIPI 4:4.

1. No te aha paha tatou e uiui ai eaha ta Paulo e hinaaro ra e parau ia ˈna i faahiti e e oaoâ te mau kerisetiano?

I TEIE nei tau, mai te huru ra ïa e mea iti roa e mea varavara roa hoi te mau tumu e itea ˈi te oaoa. Te farerei nei te mau taata i hamanihia i te repo fenua nei, e tae noa ˈtu hoi te mau kerisetiano mau, i te mau huru tupuraa e faatupu i te peapea—mai te ereraahia i te ohipa, te maˈi, te poheraa tei herehia e ratou, te mau fifi i te pae no te huru o te taata, aore ra i te patoiraa no roto mai i te mau melo o te utuafare aita to roto i te parau mau aore ra no roto mai i te mau hoa tahito. No reira, nafea ïa tatou e nehenehe e taa i te faaararaa a Paulo, “e oaoâ”? Ia au i te mau huru tupuraa au ore e te fifi mau te tia ia tatou paatoa ia aro, e nehenehe mau anei e na reira? E tauturu mai te taatoaraa o te tumu parau o teie mau parau ia tatou, ia haamaramarama i taua tuhaa nei.

E oaoa—No te aha e nafea?

2, 3. Eaha te faufaaraa o te oaoa, mai tei faataahia mai no nia ia Iesu e te mau Iseraela i tahito ra?

2 “E oaoa i te Fatu, eiaha e faaea, e parau faahou atu â vau, E oaoâ outou.” E riro te reira i te faahaamanaˈo mai ia tatou i te mau parau i faahitihia ˈtu i te mau ati Iseraela tau 24 senekele i teie nei: “O te oaoa râ no ǒ ia Iehova ra, to outou ïa maitai,” aore ra ia au i te tatararaa a Moffatt: “Te oaoaraa i roto i te Fatu mure ore ra o to outou ïa puai.” (Nehemia 8:10) E faatupu te oaoa i te puai e e riro oia mai te hoê pare etaeta i reira te taata tataitahi e nehenehe ai e tamahanahanahia e e paruruhia. Ua riro te oaoa ei ravea no te tauturu atoa i te taata tia ra o Iesu ia mau maite. “[No te oaoa i faaauhia mai ia ˈna, ua faaoromai oia i te pou haamauiuiraa], aore i haapao i te haama, i te maitai i tuuhia mai i mua i tana aro; e te parahi ra i teie nei i te pae atau i te terono o te Atua ra.” (Hebera 12:2) Ma te papu maitai, mea faufaa mau â ia oaoa i mua i te mau fifi, ei ora no tatou.

3 Na mua roa ˈˈe ratou e tomo atu ai i roto i te fenua i tǎpǔhia maira, ua faauehia ˈtu te mau ati Iseraela e: “E oaoa hoi oe i te mau maitai atoa a to Atua a Iehova i ho mai na oe, e na to utuafare atoa ra; o oe, e te ati Levi, e te taata ê e parahi i ǒ oe ra.” E mau faahopearaa etaeta mau te iteahia ia ore ratou e tavini ia Iehova ma te oaoa. “E roohia mai oe e teie atoa nei mau ino, e e titau maite â ia oe, e piri roa i nia ia oe, e ia pau oe ra . . . No te mea aore oe i haamori i to Atua ra ia Iehova, ma te oaoa, e ma te rearea o te aau ra, i te rahi o te mau mea atoa ra.”—Deuteronomi 26:11; 28:45-47.

4. No te aha hoi tatou i nehenehe ai e erehia i te oaoa?

4 No reira, mea titauhia ia oaoa te toea faatavaihia i teie mahana e to ratou mau hoa oia hoi te “mau mamoe ê atu” e tia ˈi! (Ioane 10:16) Te haafaufaa ra o Paulo, na roto i te faahiti-faahou-raa oia i ta ˈna aˈoraa, oia hoi “e parau faahou atu â vau, e oaoâ outou,” i te parau no te oaoaraa i te mau mea maitatai atoa ta Iehova i rave no tatou nei. Te oaoa mau ra anei tatou? Aore ra ua riro roa to tatou manaˈo i te mau ohipa matauhia o te oraraa nei e inaha moe-roa-hia ˈtura ia tatou i te mau tumu e rave rahi e oaoa ˈi tatou? Ua teitei roa anei te mau fifi eita ˈtura tatou e ite faahou i te Basileia e ta ˈna mau haamaitairaa? Te faatia ra anei tatou i te tahi atu mau mea—mai te oreraa e auraro i te mau ture a te Atua, te oreraa e tâuˈa i te mau faaueraa tumu a te Atua, aore ra te oreraa e haapao i te mau ohipa kerisetiano—ia eiâ i to tatou nei oaoaraa?

5. No te aha te hoê taata manaˈo tano ore e fifi ai i te oaoa?

5 “Ia itea to outou mǎrû e te taata atoa ra. Tei pihai iho nei te Fatu.” (Philipi 4:5) E erehia te hoê taata feruriraa tano ore i te aifaitoraa. E nehenehe o ˈna e ore e haapao mai te au i to ˈna maitairaa i te pae tino, e tuu faufaa ore noa i to ˈna tino i roto i te hepohepo aore ra i te taiâ. Peneiaˈe aita o ˈna i haapii i te farii i to ˈna mau otia e i te ora ia au maite i te reira. E riro paha o ˈna i te tuu i ta ˈna mau tapao i nia roa e ia oti a tamata ˈi i te faatupu i te reira ma te ore e tâuˈa i te mau faahopearaa. Aore ra e riro oia i te faaohipa i to ˈna mau otia ei otoheraa no te haamarirau. Ia erehia o ˈna i te aifaitoraa e i te manaˈo tano, mea fifi roa ˈtura ïa no ˈna ia oaoa.

6. (a) Eaha ta te mau hoa kerisetiano e ite mai i roto ia tatou, e afea noa hoi e tupu ai mai te reira te huru? (b) Nafea te mau parau a Paulo i roto i te Korinetia 2, 1:24 e te Roma 14:4 ia tauturu mai ia tatou ia riro ei mau taata manaˈo tano?

6 Noa ˈtu â ïa e faariro mai te feia patoi ia tatou ei mau taata manaˈo paetahi, e tamau noâ te mau hoa kerisetiano i te ite mai i to tatou manaˈo tano. E na reira mau â ratou mai te peu e e feia huru aifaito tatou e aita tatou e titau ra i te huru tia roa no roto mai ia tatou nei aore ra i te tahi pae. Hau atu, e tia ia tatou ia haapae i te tuu i te mau hopoia aita roa ˈtu e tuati ra i ta te Parau a te Atua e titau ra, i nia ia vetahi ê. Te na ô ra hoi te aposetolo Paulo e: “E ere râ mai te mea e o matou te fatu o to outou faaroo, ei tauturu râ matou i to outou oaoa.” (Korinetia 2, 1:24) Ia au i to ˈna tiaraa Pharisea tahito, ua ite maitai o Paulo e e faaore te mau ture etaeta i haamauhia e i faahepohia mai e te feia faatere, i te oaoa, area te mau manaˈo tauturu e horoahia mai na te feia e faaohipa ra, e faarahi ïa i te reira. I te mea e “te fatata maira te Fatu”, e riro ïa te reira i te faahaamanaˈo i te taata feruriraa maitai e eita e tia ia tatou ‘ia haava i to vetahi ê ra tavini. Tei to ˈna ra fatu to ˈna mau aore ra to ˈna hiˈa.’—Roma 14:4.

7, 8. No te aha te mau kerisetiano e tia ˈi ia roohia i te mau fifi, noa ˈtu te reira, nafea ratou e nehenehe ai e tamau â i te oaoa?

7 “Eiaha outou e ahoaho noa ˈtu i te mau mea atoa nei; e faaite hua râ i to outou hinaaro i te mau mea atoa nei i te Atua, i te pure, i te aniraa ˈtu ma te haamaitai.” (Philipi 4:6) Te ora nei tatou i teie mahana i te mau “tau fifi” mai ta Paulo i papai. (Timoteo 2, 3:1-5) No reira e tia i te mau kerisetiano ia faaruru i te mau fifi. Aita roa ˈtu te mau parau a Paulo “e oaoâ outou” e haapae ra i te parau e e riro te hoê kerisetiano haapao maitai i te tahi taime, i te ore e roohia i te hepohepo aore ra i te manaˈo haaparuparu. O Paulo iho, ua farii papu oia e: “Ua ati matou i te pohe, aita râ i apǐapǐ; ua peapea matou, aita râ i ahoaho: ua hamani-ino-hia, aita râ i faarue-roa-hia: ua hurihia i raro, aita râ i pohe roa.” (Korinetia 2, 4:8, 9) Teie râ, e tamǎrû mai te oaoa o te hoê kerisetiano e oia hoi e na nia ˈˈe i te mau taime poto o te taiâ e te peapea. E faatupu oia i te puai e au no te haere papu i mua, ma te ore roa ˈtu e moehia i te mau tumu e rave rahi e oaoa ˈi.

8 Ia tupu te mau fifi, noa ˈtu eaha te huru, e taparu te kerisetiano oaoa ma te haehaa i te tauturu a Iehova na roto i te pure. Eita o ˈna e vaiiho ia ˈna ia topa i roto i te taiâ rahi. Ia oti oia i te rave ma te au i ta ˈna iho e nehenehe e rave no te faatitiaifaro i te fifi, e tuu oia i te reira i roto i te rima o Iehova ia au i te titauraa e na ô ra e: “E tuu oe i ta oe hopoia ia Iehova ra, e na ˈna oe e tauturu mai.” E a tiai noa ˈtu ai, e tamau â te kerisetiano i te haamauruuru ia Iehova no To ˈna mau maitai atoa.—Salamo 55:22; a hiˈo atoa i te Mataio 6:25-34.

9. Nafea te ite no nia i te parau mau ia faatupu i te hau o te feruriraa, e eaha to te reira faahopearaa maitai i nia i te hoê kerisetiano?

9 “E na te hau a te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei, e faaitoito mai i to outou aau, e to outou manaˈo i te Mesia nei ia Iesu.” (Philipi 4:7) E faatiamâ te ite no nia i te parau mau bibilia i te feruriraa o te kerisetiano, i te haavare e e tauturu ia ˈna ia faatupu i te mau hiˈoraa maitai feruri-papu-hia. (Timoteo 2, 1:13) No reira, e tauturuhia oia ia ape i te haerea ino aore ra paari ore o te nehenehe e faaino i te mau auraa hau e te tahi pae. Maoti hoi i te inoino i te parau-tia ore e te ino, e tuu oia i to ˈna tiaturiraa i nia ia Iehova no te faatitiaifaro i te mau fifi o te huitaata nei maoti te Basileia. E faaherehere taua huru manaˈo hau ra i to ˈna mafatu, e tapea i to ˈna mau manaˈo viivii ore e e aratai hoi i to ˈna huru feruriraa i roto i te eˈa tia. E ei faahoˈiraa, e faatupu te mau manaˈo viivii ore e te huru feruriraa tano, i te mau tumu e rave rahi e oaoa ˈi, noa ˈtu te mau fifi e te mau faaheporaa ta te hoê ao e mou atura i faatupu.

10. E nehenehe te oaoaraa mau e itehia na roto noa i te parauraa aore ra i te manaˈoraa i te aha?

10 “E teie nei, e au mau taeae, te mau mea haavare ore ra, te mau mea au maitai ra, te mau mea tia ra, te mau mea viivii ore, te mau mea popouhia ra, te mau mea roo maitatai ra; te vai na te tahi maitai e te tahi mea haamaitai ra, e haamanaˈo i taua mau mea ra.” (Philipi 4:8) Eita te hoê kerisetiano e ite i te oaoa ia parau oia aore ra ia manaˈo oia i te mau mea iino. E faaore ïa te reira i te hoê tuhaa rahi o te mau peu faaanaanataeraa manaˈo ta teie nei ao e horoa mai nei. Eita te hoê taata e nehenehe e tapea i te oaoaraa kerisetiano ia faaî oia i to ˈna feruriraa e i to ˈna mafatu i te haavare, i te mau parau hauti maamaa, e i te mau ohipa tia ore, taiata, i te mau mea viivii, i te riri, e te mea faufau. Ma te papu maitai, eita te taata e nehenehe e itea i te oaoaraa mau ia faaî oia i to ˈna feruriraa e i to ˈna mafatu i te mau mea faufau. I roto i te ao viivii a Satani, auê hoi manaˈo popou i te iteraa e mea rahi ta te mau kerisetiano mau mea maitatai e nehenehe e manaˈonaˈo e e aparau!

Te mau tumu oaoaraa eita e nehenehe e taio

11. (a) Eaha te mea o te ore roa e nehenehe e haafaufaa-ore-hia, e no te aha? (b) Eaha te ohipa ta te amui-noa-raa ˈtu te hoê taata e ta ˈna vahine i te hoê tairururaa nunaa, i faatupu i nia ia raua?

11 Ia faahiti tatou i te parau no te mau tumu e oaoa ˈi, eiaha ia moehia ia tatou i to tatou mau hui taeae i roto i te ao nei. (Petero 1, 2:17) A faaite noa ˈi te mau pǔpǔ taata e rave rahi o te ao nei, i to ratou riri uˈana i te tahi e te tahi, te fatata noa ˈtu ra ïa te nunaa o te Atua i roto i te here. E ite-papu-hia to ratou autahoêraa i roto i te mau tairururaa nunaa. No nia i te hoê tairururaa i tupu i te matahiti 1993 i Kiev, Ukraine, teie ta te tahi tia no te fenua Marite i papai: “Te haapapu maitai ra hoi te mau roimata o te oaoa, te mau mata ataata, te mau tauahiraa tamau i rotopu i te mau fetii, e te mau aroharaa e na rotohia ˈtu i te tahua taaroraa i te faatae na te mau pǔpǔ e tahirihiri noa i to ratou mau fare amarara peni rau e to ratou mau horoi, i te autahoêraa teotaratia. Ua î roa to mâua mafatu i te teoteo no te semeio ta Iehova i faatupu i roto i te hui taeae o te ao nei. Ua putapû roa mâua ta ˈu vahine i te reira e e mau auraa apî tei apiti mai i to mâua nei faaroo.”

12. Nafea te Isaia 60:22 i te tupuraa i mua i to tatou nei mata?

12 Auê hoi te faaroo o te mau kerisetiano o teie nei tau i te puai, ia ite mata roa ratou i te mau parau tohu a te Bibilia i te tupuraa e! A tapao na, ei hiˈoraa, i te mau parau a Isaia 60:22 e na ô ra: “E riro te mea iti haihai ei tausani; e o tei riirii ra e riro ei fenua itoito: na ˈu, na Iehova, e faatupu etaeta i te reira, i to ˈna tau.” A fanauhia ˈi te Basileia i te matahiti 1914 ra, e 5 100 anaˈe—e mea iti haihai—tei poro haere. I roto râ i na matahiti e pae i mairi aˈenei, ua maraa te hui taeae o te ao nei i nia i te hoê faito au noa, e 5 628 mau Ite i bapetizo-apî-hia i te hebedoma hoê! I te matahiti 1993 ra, ua taeaehia te hoê faito e 4 709 889 rahiraa tavini itoito. A feruri na! Te auraa ra e nehenehe e parau e ua fatata roa “te mea iti haihai” i te matahiti 1914 ra i te riro “ei tausani”!

13. (a) Eaha te mau ohipa i tupu mai te matahiti 1914 mai? (b) Mea nafea te mau Ite no Iehova ia faaohipa i te faaueraa tumu o te mau parau a Paulo i roto i te Korinetia 2, 9:7?

13 Mai te matahiti 1914 mai, ua tia te Arii Mesia i rotopu i to ˈna mau enemi. Na te mau taata aau tae i turu i Ta ˈna faatereraa, e tei horoa hoi i te taime, te puai e te moni no te tamau â i te rave i te ohipa pororaa mai te hoê ohipa paturaa rahi ra te huru e ravehia i roto i te ao nei. (Salamo 110:2, 3) Mea oaoa roa na te mau Ite no Iehova ia horoahia te mau ô moni no te faatupu i teie mau ohipa, noa ˈtu â ïa e e varavara te parau no te moni i te faahitihia i roto i ta ratou mau putuputuraa.a (A faaau e te Paraleipomeno 1, 29:9.) Aita e faufaa e turai i te mau kerisetiano mau ia horoa; te faariro nei ratou ei haamaitairaa taa ê i te tururaa i to ratou Arii ia au i te faito rahi roa ˈˈe ta to ratou oraraa e nehenehe e faatia, te taata tataitahi mai “ta ˈna i opua i roto i to ˈna aau; eiaha ma te nounou [aore ra ma te faahepohia].”—Korinetia 2, 9:7.

14. Eaha te huru tupuraa i roto i te nunaa o te Atua tei ite-papu-hia mai te matahiti 1919 mai, o te horoa hoi no ratou i teihea tumu oaoaraa?

14 Te faahopearaa o te haamau-faahou-raahia i te haamoriraa mau i faaite-atea-hia mai i roto i te nunaa o te Atua, o te tupuraa ïa te hoê paradaiso i te pae varua. Mai te matahiti 1919 mai to ˈna faarahi-noa-raa i to ˈna mau otia. (Salamo 14:7; Isaia 52:9, 10) Te faahopearaa? Ua ite mai te mau kerisetiano mau i te “popou e te oaoa.” (Isaia 51:11) Ua riro te hotu maitai i noaa mai ei haapapuraa i te mea ta te varua moˈa o te Atua e nehenehe e faatupu na roto i te arai o te mau taata tia ore. O Iehova te tia ia haamaitaihia e ia faahanahanahia, auê râ ïa haamaitairaa rahi roa i te riroraa ei hoa rave ohipa no te Atua e? (Korinetia 1, 3:9) E mana to Iehova no te haaparaparau i te mau ofai, mai te peu e e hinaaro oia, no te faaite i te poroi o te parau mau. Tera râ, ua maiti o ˈna eiaha e faaohipa i taua ravea ra, e faaohipa râ oia i te mau taata aau tae i hamanihia i te repo fenua no te haere e faaite i to ˈna hinaaro.—Luka 19:40.

15. (a) Eaha te mau ohipa o teie nei tau ta tatou e nehenehe e apee ma te anaanatae mau? (b) E hiˈo tatou i teihea ohipa i mua ia tatou nei ma te oaoa?

15 Ma te tura rahi, te tamoemoe nei te mau tavini a Iehova i te mau ohipa e tupu i roto i te ao nei mai te mau ohipa e tuati i te mau parau tohu faufaa roa a te Bibilia. Te tamata uˈana nei te mau nunaa—ma te faufaa ore hoi—i te faatupu i te hoê hau au maitai. Te faahepo nei te mau ohipa e tupu ra ia titau ratou i te faanahonahoraa a te mau Nunaa Amui ia ohipa mai i roto i te mau vahi aehuehu mau o teie nei ao. (Apokalupo 13:15-17) A tiai noa ˈtu ai, te hiˈo tia ra te nunaa o te Atua i mua ma te anaanatae rahi, i te hoê o te mau ohipa oaoa roa ˈˈe tei ore aˈenei i tupu, i te hoê ohipa e fatata roa i te tupu. “E oaoa tatou, e ia rahi atu â te oaoa, e e haamaitai hoi ia ˈna: ua tae hoi i te faaipoiporaa a te Arenio, e ua faanehenehe ta ˈna vahine ia ˈna iho.”—Apokalupo 19:7.

Te pororaa—E hopoia teimaha aore ra e oaoaraa?

16. A faataa mai na mea nafea te oreraa o ˈna e faaohipa i te mea ta ˈna i haapii mai e nehenehe ai e faaere i te hoê kerisetiano i to ˈna oaoa.

16 “I te mau mea ta outou i ite, ta outou i farii, ta outou i faaroo, e ta outou i hiˈo mai ia ˈu nei, e rave ïa: e e riro te Atua hau ei pihai atoa iho ia outou.” (Philipi 4:9) Na roto i te faaohiparaa i te mau mea ta ratou i haapii mai, e nehenehe te mau kerisetiano e tiaturi e e haamaitai mai te Atua ia ratou. Te hoê o te mau mea faufaa roa ˈˈe ta ratou i haapii mai, te parau ïa no te faufaaraa e ia porohia te parau apî maitai i te tahi atu mau taata. Inaha, o vai taata i nehenehe e fanaˈo i te hau o te feruriraa aore ra i oaoa ia ore oia e horoa ˈtu i te mau parau haamaramaramaraa i te mau taata aau haavare ore, inaha tei te faarooraa hoi ratou i te reira, to ratou oraraa taatoa?—Ezekiela 3:17-21; Korinetia 1, 9:16; Timoteo 1, 4:16.

17. No te aha ta tatou ohipa pororaa e riro noa ˈi ei tumu oaoaraa?

17 Auê hoi tatou i te oaoa ia farerei tatou i te mau taata mai te mau mamoe ra i te huru e hinaaro mau ra e faaroo i te parau no nia ia Iehova e! Inaha, no te feia e tavini ra ma te manaˈo maitai, e riro noa te taviniraa o te Basileia ei tumu oaoaraa. E te reira no te mea, te tumu matamua e riro ai ei Ite no Iehova, no te faahanahana ïa i To ˈna iˈoa e no te faateitei i To ˈna tiaraa Faatere Manahope. (Paraleipomeno 1, 16:31) Te taata e farii i te reira, e oaoa roa oia noa ˈtu eita te mau taata tei ore i noaa ia ratou i te paari e farii mai i te parau apî maitai ta ˈna e faaite atura. Ua ite o ˈna e e hope te pororaa i te mau taata faaroo ore ia tae i te hoê mahana; te parau no te faahanahanaraa râ i te iˈoa o Iehova e tamau noa ïa e a muri noa ˈtu.

18. Na te aha i faaitoito i te hoê kerisetiano ia rave i te hinaaro o Iehova?

18 E turai te haapaoraa mau i te feia e faaohipa mau ra i te reira, ia rave i te mau mea e titauhia maira e Iehova, eiaha no te mea e tia ia ratou ia na reira, no te mea râ te hinaaro mau ra ratou e rave. (Salamo 40:8; Ioane 4:34) Mea fifi roa na te rahiraa o te taata ia taa i te reira. I te hoê taime, ua parau atura te hoê vahine faaipoipo i te tahi vahine Ite tei haere mai e farerei ia ˈna e: “Ua ite oe, e tia ia ˈu ia haapopou ia outou. Papu maitai eita roa ˈtu ta ˈu e nehenehe e haere i tera fare e i tera fare e poro haere no nia i ta ˈu haapaoraa mai ta outou e rave na.” Ma te hoata, ua pahono atura te Ite e: “E nehenehe ta ˈu e taa i to oe manaˈo. Hou aˈe vau e riro mai ai ei Ite no Iehova, eiaha ïa oe e parau mai ia ˈu e haere e paraparau no nia i ta ˈu haapaoraa i te tahi atu mau taata. I teie nei râ, te hinaaro mau nei au.” Ua feruri aˈera taua vahine faaipoipo ra maa taime iti e ua faaoti aˈera e: “Ma te papu maitai, e taoˈa horoa ta ta oe na haapaoraa e aita hoi ta ta ˈu nei haapaoraa. Peneiaˈe e tamata vau i te tuatapapa.”

19. No te aha teie te taime maitai roa ˈˈe no te oaoa?

19 E faahaamanaˈo tamau mai ta tatou irava matahiti 1994, e itehia i roto i ta tatou mau Piha o te Basileia, ia tatou e: “E tiaturi ia Iehova ma to aau atoa ra.” (Maseli 3:5) Te vai ra anei te tahi tumu rahi roa ˈtu â no te oaoaraa, i te nehenehe-noa-raa e tuu i to tatou tiaturiraa i nia ia Iehova, to tatou pare etaeta i reira tatou e haapû ai? Te faataa ra te Salamo 64:10 e: “E oaoa te feia parau-tia ra ia Iehova, e ua tiaturi ia ˈna.” E ere teie te taime no te haamarirau aore ra no te faarue. A mairi noa ˈi te avaˈe, e fatata ˈtu â ïa tatou i te parau mau no nia i te mea ta te mau tavini a Iehova i hinaaro uˈana noa e ite mai te tau mai â o Abela. Teie te taime no te tiaturi ia Iehova ma to tatou aau atoa, ma te ite e aita aˈenei i noaa ia tatou i te mau tumu e rave rahi e oaoa ˈi tatou!

[Nota i raro i te api]

a I te mau tairururaa e hoê taime i te avaˈe i roto i te mau amuiraa, e taiohia mai te hoê parau poto roa e faaite mai i te faito moni i noaa, no roto i te mau ô i horoahia mai e tae noa ˈtu hoi i te haamâuˈaraa i ravehia. I te tahi mau taime, e haponohia te mau rata no te haapapu e mea nafea râ teie mau ô i te faaohiparaahia. No reira, e faahaamanaˈohia ïa i te taata tataitahi i te huru o te ohipa a te mau Ite no Iehova i roto i te ao nei, i te pae no te faufaa moni.

Nafea outou ia pahono mai?

◻ No te aha, ia au i te Nehemia 8:10, tatou e oaoa ˈi?

◻ Mea nafea to te Deuteronomi 26:11 e 28:45-47 faaiteraa e mea faufaa mau ia oaoa?

◻ Nafea te Philipi 4:4-9 e nehenehe noa ˈi e tauturu ia tatou ia oaoa?

◻ Eaha te tumu oaoaraa ta te irava matahiti 1994 e horoa mai nei na tatou?

[Hohoˈa i te api 16]

Mau Ite rusia e helemani e oaoa ra i te apiti atu i roto i te hui taeae o te ao nei

[Hohoˈa i te api 17]

Te haereraa e faaite i te parau mau ia vetahi ê, o te hoê ïa tumu oaoaraa

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono