Noa ˈtu e ua hamanihia tatou i te repo fenua, ia haere papu na tatou i mua e tia ˈi!
“Ua ite hoi oia i to tatou huru; te manaˈo ra oia e, e repo tatou nei.”—SALAMO 103:14.
1. Mea tano anei te Bibilia i te pae aivanaa ia parau oia e ua hamanihia te taata i te repo fenua? A faataa mai na.
IA AU i to tatou nei huru hamaniraahia, e repo fenua tatou. “A hamani ai te Atua ra o Iehova i te taata i te repo fenua nei, ua haapuai ihora oia i te aho ora i roto i tana apoo ihu ra, riro aˈera te taata ei taata ora.” (Genese 2:7) Ua tuati maitai teie huru faataaraa ohie no nia i te poieteraahia te taata, i te parau mau i te pae aivanaa. E itehia te mau tuhaa e vai ra i roto i te tino taata, i roto i te “repo fenua.” Ua parau te tahi taata tuatapapa i te mau huru o te taoˈa i te hoê taime e, e itehia i roto i te tino o te hoê taata paari e 65 i nia i te hanere oxygène, 18 i nia i te hanere carbone, 10 i nia i te hanere hydrogène, 3 i nia i te hanere nitrogène, 1,5 i nia i te hanere calcium, e 1 i nia i te hanere phosphore, e te toea ua hamanihia ïa i te tahi atu mau tuhaa. Mea tano teie mau numera aore ra eita, e ere roa ˈtu ïa i te mea faufaa. Te ohipa râ e vai mai, inaha: “E repo fenua tatou!
2. Eaha te manaˈo ta te huru ravea i faaohipahia e te Atua no te poiete i te taata, e faatupu i roto ia outou, e no te aha?
2 O vai hoi, taa ê atu ia Iehova tei nehenehe e poiete i teie mau huru taata hamaniraa fifi mau, i te repo fenua noa? E mau ohipa tia anaˈe ta te Atua e aita e hapa, e papu maitai te maitiraa oia i teie huru ravea no te poiete i te taata, eita roa ˈtu ïa e riro ei tumu faahaparaa. Oia mau, te neheneheraa te Poiete Rahi e hamani i te taata i te repo fenua na roto i te hoê ravea e faatupu i te mǎtaˈu e te faahiahia, e riro te reira i te faarahi atu â i to tatou faahiahia no To ˈna mana otia ore, no to ˈna aravihi e to ˈna paari rahi.—Deuteronomi 32:4, nota i raro i te api; Salamo 139:14.
Te tauiraa te mau huru tupuraa
3, 4. (a) I te poieteraa o ˈna i te taata i te repo fenua, eaha ta te Atua i ore e manaˈo? (b) Eaha ta Davida e manaˈo ra ia ˈna i faahiti i te Salamo 103:14, e nafea te taatoaraa o te mau irava o taua pene ra, ia tauturu mai ia tatou ia na reira atoa i te manaˈo?
3 E otia to te mau mea i poietehia i te repo fenua. Aita aˈenei te Atua i manaˈo e e riro te reira ei mea teimaha aore ra ei mea etaeta roa. Aita teie mau otia i haamauhia no te haaparuparu i te manaˈo aore ra no te ore e faatupu i te oaoaraa. Inaha, mai ta te mau parau a Davida i roto i te Salamo 103:14 e haapapu ra, e nehenehe te mau otia o te taata e haaparuparu e e faatupu i te peapea. No te aha? I te oreraa o Adamu raua o Eva e auraro i te Atua, ua faatupu aˈera raua i te hoê tauiraa no to raua utuafare fetii a muri aˈe. Ua rave aˈera hoi te parau no te hamaniraahia i te repo fenua i te tahi mau auraa apî.a
4 Te parau ra ïa o Davida, eiaha no nia i te mau otia natura e itehia i roto i te mau taata i hamanihia i te repo fenua noa ˈtu to ratou huru taata tia, no nia râ i te mau huru paruparu o te taata faatupuhia na te huru taata tia ore no roto mai i to ratou mau tupuna. I te tahi aˈe pae, eita ïa oia e parau no nia ia Iehova e: “Oia tei faaore i ta oe atoa ra mau hapa, e o tei faaora i to oe atoa ra mau maˈi; o tei faaora ia oe i te pohe; [a]ita aˈenei oia i tahoo mai ia tatou e ia faito i ta tatou mau hara, aore hoi i faautua mai ia tatou e ia faito i to tatou mau ino.” (Salamo 103:2-4, 10) Noa ˈtu e ua hamanihia ratou i te repo fenua, ia tapea te mau taata tia i to ratou haapao maitai, eita roa ˈtu ratou e rave i te hoê hape, e rave i te hara, ma te ore hoi e hinaaro e ia faaorehia mai ta ratou mau hara; eita atoa ratou e roohia i te maˈi ma te ore ratou e faaorahia. E te vahi faufaa roa ˈtu â, eita roa ˈtu ratou e pou i roto i te apoo o te pohe eita atu ai ratou e titau i te hoê tia-faahou-raa.
5. No te aha e ere roa ˈtu i te mea fifi no tatou ia taa i te mau parau a Davida?
5 I te mea hoi e feia tia ore anaˈe tatou, ua faaruru mai na ïa tatou paatoa i te mau mea ta Davida e parau ra. Te ite papu nei hoi tatou i to tatou mau otia no roto mai i to tatou huru taata tia ore. E peapea roa tatou ia faaino ratou i te tahi mau taime i to tatou mau taairaa e o Iehova e to tatou mau taeae kerisetiano. E tatarahapa tatou i to tatou mau huru tia ore e te mau faaheporaa ta te ao a Satani e tuu mai nei i nia ia tatou i te tahi mau taime e paruparu roa ˈtu tatou. I te mea hoi e te fatata noa ˈtura te faatereraa a Satani i to ˈna hopearaa, e rahi roa ˈtu â ïa to ˈna ao i te faateimaha i te mau taata atoa, e hau atu â i te mau kerisetiano.—Apokalupo 12:12.
6. No te aha paha vetahi mau kerisetiano e haaparuparu ai, e nafea o Satani e nehenehe ai e faaohipa i teie huru manaˈo?
6 Ia manaˈo outou, te rahi roa ˈtura anei outou i te fifiraa no te ora i te hoê oraraa kerisetiano? Ua faaroohia vetahi mau kerisetiano i te parauraa e maoro noa ˈtu â ratou i roto i te parau mau, mai te huru ra ïa e rahi noa ˈtu â ratou i te riroraa ei feia tia ore. Eita e ore, no te mea ua rahi roa ˈtu â ratou i te tâuˈa i ta ratou iho mau hapa e i to ratou aravihi ore no te faaau ia ratou i te mau faaueraa tumu a Iehova mai ta ratou iho e hinaaro. Inaha, i te parau mau, e faahopearaa papu maitai hoi te reira ia tamau noâ ratou i te haere i mua i roto i te ite e te mauruuru i te mau titauraa tia a Iehova. Mea faufaa roa râ, ia ore roa ˈtu tatou e vaiiho i teie huru ite no tatou nei ia haaparuparu ia tatou e rave roa ˈtu ai tatou i ta te Diabolo e hinaaro maira ia tatou e rave. I roto i te roaraa o te mau senekele, ua tamata noa oia i te haafaufaa i te manaˈo haaparuparu ia nehenehe te mau tavini a Iehova e faarue i te haamoriraa mau. Tera râ, ua tapea te here mau i te Atua, e tae noa ˈtu hoi te “riri-uˈana-raa” i te Diabolo e rave rahi o ratou eiaha roa ˈtu e na reira.—Salamo 139:21, 22; Maseli 27:11.
7. E nehenehe tatou e riro i te tahi mau taime mai ia Ioba, i roto i teihea mau tuhaa?
7 Inaha, eita e ore ua haaparuparu aˈenei te manaˈo o te mau tavini a Iehova i te hoê taime. E riro paha o te oreraa tatou e mauruuru i te mau faahopearaa o ta tatou iho mau ohipa i rave, te tahi tumu. E nehenehe atoa te mau tuhaa i te pae tino aore ra te mau auraa etaeta mau e te mau melo o te utuafare fetii, te mau hoa, aore ra te mau hoa ohipa, i te ô mai i roto. I te mea hoi e ua haaparuparu roa te manaˈo o te tavini haapao maitai ra o Ioba, ua na ô atura oia i te Atua: “Ahiri oe e faatapuni ia ˈu i hade e; ahiri oe e huna ia ˈu, e ia ore to oe riri; ahiri oe e faataa i te taime, a manaˈo mai ai ia ˈu nei.” I teie nei, mai te peu e ua nehenehe te mau huru tupuraa fifi mau e turai ia Ioba, te hoê “taata parau-tia e te paieti, e te mǎtaˈuraa i te Atua, e te faarueraa i te ino,” ia ite i te mau tumu haaparuparuraa, eita ïa tatou e maere e ia roo-atoa-hia tatou i taua huru fifi ra.—Ioba 1:8, 13-19; 2:7-9, 11-13; 14:13.
8. No te aha te haaparuparuraa tatou i te tahi mau taime e nehenehe ai e riro ei tapao maitai?
8 Auê hoi tamahanahanaraa ia ite tatou e te hiˈo maira Iehova i to tatou nei mafatu e eita oia e haavare ite mai i to tatou mau manaˈo maitatai! Eita roa ˈtu oia e faarue i te feia e tutava nei ma te aau rotahi, ia au to ratou haerea i mua ia ˈna. E nehenehe hoi te manaˈo haaparuparu i te tahi taime, e riro ei tapao maitai, e haapapu mai e aita roa ˈtu tatou e faariro nei i ta tatou taviniraa ia Iehova ei taviniraa faufaa ore. Ia au i teie huru hiˈoraa, te taata e ore roa ˈtu e roohia i te manaˈo haaparuparu, e riro oia i te ore e tâuˈa i to ˈna huru paruparu i te pae varua mai ta te tahi pae e tâuˈa ra. A haamanaˈo na: “E teie nei, o tei manaˈo e te tia ra oia, e ara oia o te hiˈa.”—Korinetia 1, 10:12; Samuela 1, 16:7; Mau Arii 1, 8:39; Paraleipomeno 1, 28:9.
Ua hamani-atoa-hia ratou i te repo fenua
9, 10. (a) To vai faaroo te tia i te mau kerisetiano ia pee? (b) Eaha te huru o Mose i mua i ta ˈna hopoia?
9 Te faahiti ra te Hebera pene 11 i te parau no te tahi mau Ite no Iehova i ora na na mua ˈˈe i te tau kerisetiano e tei faaohipa i te faaroo paari mau. Ua na reira atoa te mau kerisetiano o te senekele matamua e to teie nei tau. Mea rahi te mau haapiiraa ta tatou e huti mai no roto mai ia ratou. (A faaau e te Hebera 13:7.) Ei hiˈoraa, to vai faaroo ta te mau kerisetiano i nehenehe maitai e pee maoti hoi i to Mose? Ua titauhia oia e haere e faaite i te mau poroi haavaraa i te taata faatere puai roa ˈˈe i to ˈna tau oia hoi, te Pharao no Aiphiti. I teie nei mahana, e tia i te mau Ite no Iehova ia haere e faaite i taua mau huru poroi haavaraa ra i haapaohia no te haapaoraa hape e no te tahi atu mau faanahonahoraa e patoi nei i te Basileia o te Mesia i haamauhia.—Apokalupo 16:1-15.
10 E ere roa ˈtu i te ohipa ohie ia faatupu i teie nei hopoia, mai ta Mose i faaite. “O vai hoi au a tae ai au ia Pharao ra, e a aratai mai ai au i te tamarii a Iseraela mai Aiphiti mai?” o ta ˈna ïa i ui. E nehenehe tatou e taa i to ˈna mau manaˈo otohe. Ua mǎtaˈu atoa oia i te huru o te mau hoa Iseraela: “O te ore râ ratou o te faaroo mai ia ˈu, o te ore o te û atu ta ˈu parau?” Ua faataa maira o Iehova ia ˈna nafea o ˈna e nehenehe ai e haapapu i taua parau faatia na ˈna ra, tera râ hoi e fifi ê ati to Mose. Ua na ô atura oia e: “E tau Fatu [Iehova], e ere au i te taata parau, mai ia oe â i parau mai i to tavini nei, e mai mutaaiho mai â; e reo maromaroâ e te maumau to ˈu.”—Exodo 3:11; 4:1, 10.
11. Mai ia Mose, eaha to tatou huru i mua i te mau hopoia teotaratia, tera râ ia faaohipa tatou i te faaroo, e nehenehe ïa tatou e tiaturi i te aha?
11 Eita e ore tatou i te tahi mau taime, i te manaˈo mai ia Mose. Noa ˈtu â ïa e ua taa maitai ia tatou i ta tatou mau hopoia teotaratia, e riro tatou i te uiui e nafea râ tatou ia faatupu i taua mau hopoia ra. ‘O vai hoi au nei e haafatata ˈtu ai i te mau taata tiaraa teitei paha vetahi i te pae totiare, faanavairaa faufaa, aore ra i te pae no te haapiiraa, e manaˈo atu ai au e haapii atu ia ratou i roto i te mau haerea o te Atua? Eaha ïa te huru o to ˈu mau taeae i te pae varua ia horoa vau i te mau pahonoraa i roto i te mau putuputuraa kerisetiano aore ra ia vauvau atu vau na mua ˈtu, i te tahi mau tumu parau i roto i te tuhaa no te Haapiiraa o te Taviniraa Teotaratia? Eita anei ratou e ite mai i to ˈu mau paruparu?’ Inaha, a haamanaˈo e tei pihai iho o Iehova ia Mose e ua faaineine hoi ia ˈna i roto i ta ˈna hopoia no te mea ua faaohipa o Mose i te faaroo. (Exodo 3:12; 4:2-5, 11, 12) Ia pee tatou i te faaroo o Mose, i pihai iho atoa ïa o Iehova ia tatou e e faaineine maitai mai oia ia tatou i roto i ta tatou ohipa.
12. Nafea te faaroo o Davida ia faaitoito mai ia tatou i mua i te haaparuparuraa a te mau hara aore ra mau hapa?
12 Papu maitai, e nehenehe mau â te taata e haaparuparu to ˈna manaˈo no te mau hara aore ra mau hapa, e haamanaˈo ia Davida ia ˈna i parau e: “Te faˈi nei hoi au i ta ˈu nei hara, e te vai noa nei â to ˈu ino i pihaiiho ia ˈu.” Ma te tuu atu i to ˈna manaˈo i mua ia Iehova, ua na ô atoa aˈera o Davida e: “E huna ê atu oe i to mata i ta ˈu nei mau hara, e parai hua i to ˈu nei mau ino.” Aita aˈenei râ oia i faatia noa ˈˈe i te manaˈo haaparuparu ia vehî roa ia ˈna i to ˈna hinaaro e tavini ia Iehova. “Eiaha e faarue ia ˈu i mua i to aro nei, eiaha hoi e rave ê atu i to [v]arua [moˈa] ia ˈu nei.” Papu maitai e “repo fenua” o Davida, aita râ o Iehova i fariu ê aˈenei ia ˈna, no te mea ua faaohipa o Davida i te faaroo i roto i te parau tǎpǔ a Iehova e ore roa ˈtu o ˈna e vahavaha “i te aau paruparu ra e te oto.”—Salamo 38:1-9; 51:3, 9, 11, 17.
13, 14. (a) No te aha tatou e ore ai e pee i te taata? (b) Mea nafea te mau hiˈoraa o Paulo raua o Petero i te haapapuraa mai e ua hamanihia iho â raua i te repo fenua?
13 Teie râ, ia tapao mai na tatou e noa ˈtu e faariro tatou i teie “nahoa rahi i ite nei” mai te hoê faaitoitoraa e “horo tamau maite ai i teie nei hororaa i mua ia tatou nei,” aita tatou e titauhia maira e pee ia ratou. Te titauhia maira tatou ia pee i te mau taahiraa avae o “Iesu, i te tumu e te faaoti i to tatou faaroo,” eiaha râ i te mau taata tia ore—e eiaha atoa hoi i te mau aposetolo haapao maitai o te senekele matamua.—Hebera 12:1, 2; Petero 1, 2:21.
14 Inaha i te tahi mau taime, e hiˈa na te mau aposetolo Paulo raua o Petero, mau pou i roto i te amuiraa kerisetiano. “O te maitai hoi ta ˈu i hinaaro ra, aore ïa vau i rave: area te ino hinaaro-ore-hia e au ra, o ta ˈu ïa e rave nei,” o ta Paulo ïa i papai. “Auê hoi au o te taata ati rahi e!” (Roma 7:19, 24) I te hoê taime, ma te tiaturi papu maitai ia ˈna iho, ua na ô atura o Petero ia Iesu e: “Maheaitu [faarue] noâ te taata atoa ia oe, e ore roa vau e maheaitu!” Ia faaara ˈtu o Iesu ia Petero e huna oia ia ˈna e toru taime, ua faahapa ˈtura oia i to ˈna Fatu ma te teoteo e ua na ô atura ma te faaahaaha e: “Pohe noâ vau i ǒ na ia oe na, e ore roa vau e huna ia oe.” E inaha, ua huna mau â oia ia Iesu, e te hoê teie hape tei faaoto papu mau ia ˈna. Oia mau, ua hamanihia o Paulo raua o Petero i te repo fenua.—Mataio 26:33-35.
15. Noa ˈtu â ïa e ua hamanihia tatou i te repo fenua, eaha te faaitoitoraa e vai ra ia tatou nei no te haere papu i mua?
15 Noa ˈtu râ to ratou mau huru paruparu, ua upootia mai o Mose, Davida, Paulo, Petero, e te tahi atu mai ia ratou. No te aha? No te mea ua faaohipa ratou i te faaroo puai mau i roto ia Iehova, ua tiaturi papu ia ˈna, e ua ati maite atu ia ˈna noa ˈtu te mau fifi. Ua fariu tia ratou i nia ia ˈna no te horoa mai i te “mana rahi maitai ra.” E ua na reira mau â oia, ma te ore roa ˈtu e vaiiho ia ratou ia topa e ore atu ai e maitai mai. Ia tamau tatou i te faaohipa i te faaroo, e nehenehe tatou e papu e ia haavahia mai tatou, e tuati maite ïa te reira i teie mau parau e na ô ra e: “E ere te Atua i te Atua parau-tia ore, a haamoe ai oia i ta outou ohipa i rave, e to outou hinaaro i to ˈna ra iˈoa.” Auê ïa faaitoitoraa ia tatou no te haere i mua noa ˈtu e ua hamanihia tatou i te repo fenua nei!—Korinetia 2, 4:7; Hebera 6:10.
I te mea ua hamanihia tatou i te repo fenua eaha ïa to te reira auraa no tatou tataitahi?
16, 17. Ia tae i te taime haavaraa, nafea o Iehova ia faaohipa i te faaueraa tumu i faataahia i roto i te Galatia 6:4?
16 Ua haapii te ite i noaa mai i te mau metua e rave rahi e i te mau orometua haapii e huru mau â no te paari ia haavahia te mau tamarii aore ra te feia haere haapiiraa ia au i te aravihi o te taata tataitahi, eiaha râ na roto i te faaauraa i tera tamarii e tera tamarii aore ra i tera tamarii haere haapiiraa i tera tamarii haapiiraa. E tuati maitai te reira i te faaueraa tumu a te Bibilia e faaitoito ra i te mau kerisetiano ia pee: “E hiˈopoa maite na râ te taata atoa i ta ˈna ihora ohipa, e riro tana oaoaraa ia ˈna iho i reira, eiaha ia vetahi ê.”—Galatia 6:4.
17 Ia au i teie nei faaueraa tumu, noa ˈtu e aratai o Iehova i to ˈna nunaa mai te hoê pǔpǔ faanahonahohia, e haava mai oia i te taata tataitahi. Te na ô ra te Roma 14:12 e: “E hope roa tatou atoa i te faˈi i te parau ia ˈna iho i te Atua ra.” Ua ite maitai o Iehova i te huru hamaniraa i te pae no te mau taoˈa tupuna o ta ˈna mau tavini tataitahi. Ua ite o ˈna i to ratou huru hamaniraa i te pae tino e i te pae no te feruriraa, i to ratou aravihi, i to ratou mau huru puai e paruparu, te mau ravea e vai ra i roto ia ratou, e oia atoa i roto i teihea faito ratou e nehenehe ai e faaohipa i teie mau ravea no te faatupu i te hotu kerisetiano. Ua riro te mau parau a Iesu no nia i te vahine ivi tei tuu e piti na lepeta i roto i te afata moni a te hiero e tae noa ˈtu hoi ta ˈna parabole no nia i te huero i ueuehia i roto i te repo maitai ra, ei mau hiˈoraa faaitoito mau no te mau kerisetiano e hepohepo nei no te mea paha, no to ratou paari ore, e faaau ratou ia ratou i te tahi pae.—Mareko 4:20; 12:42-44.
18. (a) No te aha e tia ˈi ia tatou ia papu eaha mau na te auraa te parau ra ua hamanihia i te repo fenua, no tatou tataitahi? (b) No te aha te hiˈopoa-maite-raa tatou ia tatou iho e ore ai e haaparuparu ia tatou?
18 Mea faufaa roa ia papu maitai ia tatou eaha te auraa te riroraa tatou iho ei repo fenua ia nehenehe tatou e tavini ia au i ta tatou mau ravea atoa. (Maseli 10:4; 12:24; 18:9; Roma 12:1) Na roto noa i te anaanataeraa tatou i to tatou iho mau huru paruparu tatou e nehenehe ai e vai ara noa i nia i te hinaaro e te mau ravea e haere ai tatou i mua. Ia hiˈopoa tatou ia tatou tataitahi, eiaha roa ˈtu tatou e haavahavaha i te mana o te varua moˈa no te tauturu mai ia tatou no te haere i mua. Maoti te reira te ao nei i te poieteraahia, te Bibilia i te papairaahia, e i roto i te hoê ao e pohe atura, ua faatupuhia te hoê totaiete hau no te ao apî. No reira, papu maitai e mana rahi to te varua moˈa no te faatupu i roto i te feia e ani atu, i te paari e te puai e hinaarohia ia ore ratou e taiva.—Mika 3:8; Roma 15:13; Ephesia 3:16.
19. Eiaha roa ˈtu te hamaniraahia tatou i te repo fenua ia riro ei otoheraa i roto i teihea tuhaa?
19 Auê hoi tamahanahanaraa ia ite tatou e te haamanaˈo maira o Iehova e repo fenua tatou nei! Eiaha roa ˈtu râ tatou e manaˈo e e otoheraa tano roa ia riro tatou ei feia paruparu aore ra ia rave paha tatou i te ino. Eiaha roa ˈtu! Te haamanaˈoraa mai o Iehova e e repo fenua tatou, e tapao ïa te reira no to ˈna maitai faito ore. Eita râ tatou e hinaaro e riro ei “feia paieti ore, o tei ruri ê i te aroha mau o to tatou Atua ei taiataraa, e te faarueraa i te Fatu hoê ia Iesu Mesia ra.” (Iuda 4) Eiaha roa ˈtu na te hamaniraahia tatou i te repo fenua ia riro ei otoheraa na tatou no te rave i te mau ohipa paieti ore. E aro te hoê kerisetiano i te mau huru paruparu, i te motoraa i to ˈna tino e aratai atu ai ei tîtî, ia ore oia ia “faariri i te [v]arua [moˈa] o te Atua ra.”—Ephesia 4:30; Korinetia 1, 9:27.
20. (a) I roto i teihea na tuhaa e piti e “rahi [ai] tatou i te rave i te ohipa a te Fatu”? (b) No te aha tatou e atuatu ai i te manaˈo maitai?
20 I teie nei, i teie mau matahiti hopea o te amuiraa a Satani, e ere roa ˈtu teie te taime no te haamarirau—i te pae iho â râ no te pororaa i te Basileia e te faatupuraa i te mau hotu o te varua moˈa o te Atua. I roto i na tuhaa e piti nei, “mea rahi â” te ohipa te tia ia tatou ia rave. Teie te taime no te haere papu i mua inaha, ua ite hoi tatou e e “ere te mea faufaa ore” ta tatou ohipa e rave nei. (Korinetia 1, 15:58) E turu mai o Iehova ia tatou, inaha teie ta Davida i parau no ˈna: “E ore roa oia e vaiiho noa ˈtu i te taata parau-tia ia faaaueuehia.” (Salamo 55:22) Auê hoi i te oaoa ia ite tatou e te faatia maira Iehova ia tatou tataitahi ia apiti atu i roto i te ohipa rahi roa ˈˈe i faauehia i te mau taata tia ore e rave—e te reira noa ˈtu e ua hamanihia tatou i te repo fenua!
[Nota i raro i te api]
a Teie ta te tatararaa bibilia Herders Bibelkommentar, e faataa ra no nia i te Salamo 103:14, e parau ra: “Ua ite maitai oia e ua hamani oia i te taata i te repo fenua nei, e ua ite oia i te paruparu e te naturaa poto roa o to ratou oraraa, e faateimaha ra ia ratou mai te hara matamua mai â.”—Na matou i papai faaopa.
E nehenehe anei outou e faataa mai?
◻ E taa ê te Genese 2:7 e te Salamo 103:14 i roto i teihea tuhaa ia faahiti raua e ua hamanihia te taata i te repo fenua nei?
◻ No te aha te Hebera pene 11 e riro ai ei tumu faaitoitoraa no te mau kerisetiano i teie mahana?
◻ No te aha e riro ai ei mea maitai no tatou ia faaohipa tatou i te faaueraa tumu i roto i te Galatia 6:4?
◻ Nafea te Hebera 6:10 e te Korinetia 1, 15:58 ia tauturu mai ia haapae i te manaˈo haaparuparu?
[Hohoˈa i te api 10]
E pee te mau kerisetiano i te faaroo o to ratou mau hoa faaroo, e apee râ ratou i tei faaoti i to ratou faaroo, maoti râ o Iesu