VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w91 1/1 api 3-8
  • E tavini anaˈe na ia Iehova ma te oaoa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E tavini anaˈe na ia Iehova ma te oaoa
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau tumu no te oaoa
  • Te oaoa i roto i te ohipa a Iehova
  • Ua î roa te oaoa
  • Te faaoromai nei ratou ma te oaoa
  • Te oaoa o te turu
  • Te oaoa: Te hoê huru maitai no ǒ mai i te Atua
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2018
  • A tavini ia Iehova ma te oaoa o te mafatu
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Ua riro te oaoa o Iehova ei pare etaeta no tatou
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Ia î na tatou i te oaoa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
w91 1/1 api 3-8

E tavini anaˈe na ia Iehova ma te oaoa

‘E tavini ia Iehova ma te oaoa. E tomo mai i mua i tana aro ma te himene.’ — SALAMO 100:2.

1, 2. a) Mea nafea te feiiraa i te pae o te nunaa i te faraa mai i Berlin, e mea nafea râ te aroraa no te “Reich no te hoê tausani matahiti” i te hoperaa? b) Eaha te ohipa taa ê roa i itehia i te tahua no te mau hautiraa rahi i te avae tiurai 1990, e ua niuhia te oaoa o te mau kerisetiano no te mau fenua e rave rahi o tei putuputu i reira, i nia i te aha?

TEI te tahua taaroraa rahi tatou i Berlin, i reira, e 54 matahiti na mua ˈtu, ua faatupu o Adolf Hitler, te taata faatere haavî nazi, i te hoê aimârôraa ma te haavahavaha i te hoê taata horo marite ereere tei upootia e maha fetia piru. Mea haama roa na Hitler o tei faaino i te tahi atu nunaa, ma te faahiti i te parau no te “tiaraa teitei o te mau Ariensa”. I teie râ mahana, 26 no tiurai 1990, ua putuputu mai te mau huru taata atoa, te Ereere, te Uouo, te Rearea — e 44 532 taata i tahoêhia ei tia no e 64 nunaa — i roto i teie tahua taaroraa, no te tairururaa mataeinaa te “Reo viivii ore” a te mau Ite no Iehova. Auê hoi oaoa rahi i teie mahana maha i te avatea e! I muri aˈe i te oreroraa parau no te bapetizoraa, ua pii hua aˈera na 1 018 feia e piti taime e, “Ja!,” ma te haapapu i to ratou pûpûraa ia ratou i te Atua ra o Iehova no te rave i to ˈna hinaaro.

2 Ua navai noa e 19 minuti no taua mau Ite apî ra no te haere mai i rapae au i te tahua e no te haere i te vahi hopuraa pape no te bapetizoraa. I roto i te roaraa o taua mau minuti ra, ua faaroohia aˈera te hoê popouraa uˈana i roto i teie tahua rarahi. Aitâ te feia o tei upootia i te mau Hautiraa rahi i haapopouhia mai teie mau hanere taata no roto mai e rave rahi mau nunaa, ei tapao no te farii maitai ia ratou, o te faaite ra i te faaroo e nehenehe ai e upootia i nia i te ao nei (Ioane 1, 5:3, 4). Ua haamau-maitai-hia to ratou oaoa i roto i to ratou papuraa e, maoti te Basileia o te Atua faaterehia e te Mesia, e fanaˈo te huitaata i te mau haamaitairaa faahiahia mau no te hoê tausani matahiti. — Hebera 6:17, 18; Apokalupo 20:6; 21:4, 5.

3. Eaha te parau mau i haapapuhia e te feia i putuputu mai, e mea nafea?

3 I rotopu i te mau kerisetiano i haaputuputu mai, aita e feiiraa i te pae o te iri aore ra o te nunaa, no te mea e te parau nei ratou paatoa i te reo viivii ore o te Parau a te Atua, e e haapapu te reira i te parau mau a te faahitiraa a Petero e na ô ra e: “Ua ite mau atura vau e ore te Atua e haapao i te huru o te taata. O tei mǎtaˈu ra ia ˈna, e o tei rave i te parau-tia i te mau fenua atoa ra, o te itehia mai ïa e ana.” — Ohipa 10:34, 35; Zephania 3:9.

4. I roto i teihea mau huru tupuraa te rahiraa o te feia i putuputu i taua tairururaa ra i riro ai ei feia faaroo, e mea nafea ta ratou mau pure i te pahonoraahia?

4 E rave rahi o taua mau taata ra tei haere mai i te tairururaa i Berlin, tei riro ei feia faaroo i roto i te roaraa o te mau matahiti haavîraa, na mua roa i raro aˈe i te faatereraa Nazi (1933-45), e i raro aˈe i te faatereraa socialiste i tupu i muri aˈe i Helemani Hitia o te râ, i reira te opaniraa i roohia i nia i te mau Ite no Iehova i te faaoreraahia e te ture i te 4 no mati 1990. No reira, e rave rahi i rotopu ia ratou o tei “farii (...) i te parau ma te ati rahi, e ma te oaoa a te [v]arua [moˈa] ra”. (Tesalonia 1, 1:6.) I teie nei, e tiamâraa rahi atu â to ratou no te tavini ia Iehova, e aita ta to ratou oaoa e otia. — Hiˈo Isaia 51:11.

Te mau tumu no te oaoa

5. Nafea to te mau ati Iseraela faatupuraa i te hoê oroa no te faaoraraa ta Iehova i rave i te miti Uteute?

5 Te faahaamanaˈo maira te tiamâraa o to tatou mau taeae i Europa Hitia o te râ, e i teie nei i roto i te tahi mau tuhaa no Afirika e no Asia, i te mau faaoraraa ta Iehova i rave i te mau tau tahito ra. Te haamanaˈo nei tatou i te ohipa mana a Iehova i te miti Uteute, e mea nafea te himene arueraa a te mau ati Iseraela i te tapaeraa i te hoê faito puai na roto i teie mau parau: “O vai to te mau atua e au ia oe, e Iehova? o vai tei au ia oe, o tei hau ê i te maitai ra, e te mataˈutaˈu ia haamaitaihia ra, e te rave i te mea taa ê ra.” (Exodo 15:11). I to tatou mau mahana, aita anei tatou e oaoa ra i te mau ohipa faahiahia ta Iehova e rave ra no to ˈna nunaa? Aita roa ˈtu e feaaraa!

6. Eaha ta tatou e nehenehe e haapii i to Iseraela umereraa ma te oaoa i te matahiti 537 hou to tatou nei tau?

6 Auê hoi oaoaraa rahi no te mau ati Iseraela o tei faahoˈihia i roto i to ratou fenua i te matahiti 537 hou to tatou tau, i muri aˈe i to ratou faa-tîtî-raahia i Babulonia. Ua nehenehe atura ïa te nunaa a Iehova e parau i teie nei, mai ta Isaia i tohu, e: “Inaha! ua riro mai te Atua ei ora no ˈu; e tiaturi au, e ore au e mǎtaˈu: o to ˈu hoi ïa puai, e o to ˈu ïa arueraa, o te Fatu ra, o Iehova, e ua riro mai oia ei ora no ˈu.” Auê ïa oaoaraa e! E mea nafea to te nunaa faaiteraa i taua oaoaraa ra? Te parau faahou ra o Isaia e: “Ei te reira mahana outou e parau ai e, Haamaitai outou ia Iehova; e tiaoro atu i to ˈna iˈoa; e faaite i te taata i ta ˈna mau ravea puai; e faaite outou i te teitei o to ˈna ra iˈoa. E himene outou ia Iehova, i te mau ravea maitai hau ê na ˈna ra.” I teie nei, e nehenehe ratou “e umere ma te oaoa” na roto i te faaiteraa i ta ˈna mau ohipa mana i nia “i te fenua atoa ra,” mai te mau tavini a Iehova tei faatiamâhia e rave ra i teie nei mahana. — Isaia 12:1-6.

Te oaoa i roto i te ohipa a Iehova

7. Eaha te mau faaoraraa i faatupu i te oaoa i te matahiti 1919 ra?

7 Ua haamata te mau tavini a Iehova i te umere ma te oaoa a faatupu ai to ratou Atua i te hoê faaoraraa faahiahia mau i te matahiti 1919. I te 26 no mati o taua matahiti ra, ua tuuhia mai te mau melo o te Tino Aratai i rapae i te fare tapearaa marite, i reira to ratou tapearaahia e iva avae i muri aˈe i to ratou pari-haavare-raahia e e feia orure hau ratou. I to ratou hoˈiraa i te Betela i Brooklyn, ua faariihia aˈera ratou na roto i te hoê oroa rahi! Hau atu, e nehenehe te mau melo atoa o te toea faatavaihia e oaoa i teie nei no to ratou faatiamâraahia i te pae varua mai roto mai ia Babulonia Rahi, te faanahonahoraa i te pae faaroo i reira to Satani haafifiraa i te ao atoa nei. — Apokalupo 17:3-6; 18:2-5.

8. Ua faaitehia te neneiraa manaˈo-ore-hia o teihea vea i te tairururaa no Cedar Point i te matahiti 1919, e eaha te titauraa ia ohipa tei horoahia?

8 Ua tapae taua mau tupuraa ra o te aamu no te matahiti 1919 i to ratou faito rahi na roto i te tairururaa ta te nunaa a te Atua i faatupu i Cedar Point (i roto i te Hau no Ohio, i te mau Etats-Unis) mai te 1 e tae atu i te 8 o te avae setepa. I te paeraa o te mahana, parauhia “te mahana o te feia e rave amui ra i te ohipa,” ua parau tia ˈtu te peretiteni o te Taiete Watch Tower, o J. F. Rutherford, i na 6 000 taata na roto i te hoê oreroraa parau anaanatae mau, teie te upoo parau “A faaite i te Basileia”. I muri aˈe i to ˈna tatararaa i te Apokalupo 15:2 e te Isaia 52:7, ua faaite aˈera oia i te feia e faaroo ra ia ˈna e e haapararehia te hoê vea apî, oia hoi Te matahiti auro (i teie mahana A ara mai na!), e piti taime i te avae, no te opereraa iho â râ i roto i te pororaa. Ei faahopearaa, ua parau aˈera oia e: “Te feia o tei pǔpǔ ia ratou ma te taatoaraa no te Fatu; te feia mǎtaˈu ore e e mafatu viivii ore to ratou, o te here ra i te Atua e i te Fatu ra o Iesu ma to ratou feruriraa atoa, to ratou puai atoa, to ratou nephe atoa, e to ratou iho taata atoa, e oaoa ïa ratou i te apitiraa ˈtu i taua ohipa ra ia au i ta ratou e nehenehe e rave. A ani i te Fatu ia aratai ia outou e ia faariro ia outou ei tia afai parau mau, haapao maitai e te aravihi. I muri iho, na roto i te hoê himene oaoa i roto i to outou mafatu, a haere e a tavini ia ˈna.”

9, 10. Na te aha e faatia ia tatou ia parau e ua haamanuïa o Iehova i te opereraa o te mau vea ra Te Pare Tiairaa e A ara mai na!?

9 Ua faaroohia taua “himene oaoa” ra e ati noa ˈˈe te fenua nei! Ma te feaa ore, ua apiti atu e rave rahi o to tatou feia taio, i te maraaraa o te opereraa o te vea ra A ara mai na!, o te neneihia i teie nei na roto e 12 980 000 vea no te numera tataitahi na roto e 64 reo. Te tauturu nei teie mauhaa puai, o te apiti atu i Te Pare Tiairaa, i te feia aau tae ia ite i te parau mau. I te hoê fenua no te pae Hitia o te râ, ua maere roa te hoê tuahine pionie e, ia afai anaˈe oia i te mau vea apî i te hoê taata o te rave tamau ra i te mau vea, e horoa mai te fatu fare i te hoê tino moni e tuea i te 7 dala marite no te turu i te ohipa a te mau Ite no Iehova i roto i te ao nei. Mea papu mau e te faaite ra taua taata ra e te au rahi nei oia i te ohipa a te Basileia.

10 I teie nei, a haamata ˈi te 112raa o te matahiti haaparareraa, e piahia e 15 290 000 vea o Te Pare Tiairaa na roto e 111 reo, e 59 neneiraa o te matara mai i te hoê â taime e hoê â parau to roto. Mai te hoê tiaau haapao maitai, te tamau noa ra te toea faatavaihia i te horoa ˈtu na te feia taio aau mehara i “ta ratou tufaa maa [varua] i te tufaraa mau ra”. (Luka 12:42.) I te matahiti 1990, ua tapao te mau Ite no Iehova e 2 968 309 tamatahitiraa apî i na vea e piti, oia hoi te hoê maraaraa e 22,7 % ia faaauhia i te matahiti 1989.

Ua î roa te oaoa

11. a) Eaha te titauraa i faataehia i te mau tavini a te Atua i Cedar Point i te matahiti 1922? b) Nafea te piiraa oaoa i te haaparareraahia?

11 Ua î roa atoa te mau tavini a te Atua i te oaoa a putuputu ai ratou i te piti o te tairururaa i Cedar Point i te avae setepa 1922, ua naeahia to ratou numera e 10 000 i taua taime ra, e a bapetizohia ˈi e 361 i rotopu ia ratou. I roto i ta ˈna oreroraa parau “Te fatata mai nei te Basileia o te mau raˈi,” niuhia i nia i te Mataio 4:17, ua faatae aˈera te taeae Rutherford o tei tapae i te taime faufaa o ta ˈna oreroraa parau, i teie mau parau oaoa mau e: “E tia i te ao nei ia ite e o Iehova te Atua e e Arii o Iesu Mesia no te mau arii e te Fatu no te mau fatu. Teie te mahana o te mau mahana atoa. Inaha, te faatere nei te Arii! O outou ta ˈna mau afai parau. No reira: A poro, a poro, a poro, i te Arii e to ˈna Basileia.” Ua ite te feia o tei umere ma te oaoa i taua tairururaa ra, e rave rahi mau taata o tei apiti atu ia ratou, inaha i te matahiti 1989, ua taiohia hau atu i te 6 600 000 taata i te mau 1 210 tairururaa a te mau Ite no Iehova i roto i te ao atoa nei, e i reira e 123 688 i rotopu ia ratou tei bapetizohia.

12. a) Eaha te oaoa aita e faaauraa ta te mau tavini a te Atua e faaite ra i teie nei mahana? b) Mea nafea ratou e faaaifaito ai i ta ratou taviniraa ia Iehova e to ratou auraro i “te feia mana toroa”?

12 Te haafaufaa rahi nei te mau Ite no Iehova i to ratou tiamâraa. Te oaoa nei iho â râ ratou ia ite anaˈe ratou i te tupuraa o teie mau parau a Iesu: “E ite ïa outou i te parau mau, e na te parau mau outou e faatiamâ.” Auê hoi oaoaraa ia faatiamâhia tatou i te mau miterio e te mau tiaturiraa tumu ore a te haapaoraa hape! Auê hoi oaoaraa faito ore ia ite e o vai ra o Iehova e ta ˈna Tamaiti e ia rave amui i te ohipa e o raua, ma te tiaturi i te oraraa mure ore! (Ioane 8:32; 17:3; Korinetia 1, 3:9-11.) Te mauruuru atoa nei te mau tavini a te Atua ia faatura anaˈe te “feia mana toroa” e faatere ra i te mau fenua i reira ratou e ora ˈi, i to ratou tiamâraa no te poro i te tiaturiraa hanahana o te Basileia a Iehova e a te Mesia. Ua ineine ratou i te “hopoi maori, ta Kaisara ia Kaisara ra,” e i te hoê â taime “ta te Atua, e hopoi ïa i te Atua ra”. — Roma 13:1-7; Luka 20:25.

13. Mea nafea to te mau Ite no Iehova faaiteraa i to ratou oaoa a faaorahia ˈi ratou mai te haavîraa?

13 Tera râ, ia tamata noa ˈtu te mau mana a te taata i te taotia i te ohipa ta ratou e faariro ra ei hopoia i mua i te aro o te Atua, e pahono te mau Ite no Iehova mai ta te mau aposetolo i parau e: “O te Atua ta matou e faaroo e tia ˈi eiaha te taata.” I muri aˈe to te feia faatere tuuraa mai i te mau aposetolo i rapae, “haere atura ratou (...) ma te oaoa” Mea nafea to ratou faaiteraa i taua oaoaraa ra? “E aore e mahana tuua ia ratou i te aˈo, e te haapii atu i te taata, e o Iesu â te Mesia, i roto i te hiero, e i tera fare, i tera fare.” (Ohipa 5:27-32, 41, 42). Hoê atoa ïa huru i teie mahana; te oaoa nei te mau Ite no Iehova ia fanaˈo anaˈe ratou i te hoê tiamâraa rahi aˈe no te rave tamau i ta ratou taviniraa. I roto e rave rahi mau fenua i reira to te Atua haamatararaa i te eˈa, te faaite nei ratou i te hoê oaoa hohonu ma te horoa i te hoê faaiteraa taatoa no nia i te iˈoa o Iehova e no nia te taeraa mai te Basileia a Iesu Mesia. — Hiˈo Ohipa 20:20, 21, 24; 23:11; 28:16, 23.

Te faaoromai nei ratou ma te oaoa

14. Nafea taua oaoa ra, o te hoê hoi hotu o te varua, i te hau ê i te oaoa i faataahia i roto i te titionare?

14 Nafea râ e nehenehe ai e faataa i teie oaoaraa hohonu ta te mau kerisetiano mau e ite ra? Mea hohonu roa ˈtu â e e vai maoro roa ˈtu â i te oaoaraa poto noa a te hoê taata o te upootia mai i te mau Hautiraa rahi. O te hoê hotu o te varua moˈa o te Atua, ta ˈna e horoa i ‘te feia e faaroo ra ia ˈna mai te hoê raatira’. (Ohipa 5:32.) Ia au i te hoê titionare, mea ‘hohonu aˈe [te oaoa] i te mâharaa i te hinaaro, mea anaana aˈe e mea faaite-maitai-aˈe-hia i te mauruuru’. No te hoê kerisetiano, e auraa hohonu aˈe to te oaoa. I te mea e ua faatumuhia i roto i to tatou faaroo, mea puai mau te reira e e faaitoito oia. ‘Te oaoa no ǒ ia Iehova ra, to outou ïa pare.’ (Nehemia 8:10). Te oaoa o Iehova, ta ta ˈna mau tavini e atuatu ra, ua hau aˈe ïa i te anaanataeraa poto noa ta te faanavenaveraa i te pae tino o te ao nei e nehenehe e horoa mai. — Galatia 5:19-23.

15. a) I roto i te huru tupuraa i itehia e te mau kerisetiano haapao maitai, nafea te faaoromai i tahoêhia ˈi e te oaoa? b) A faaite mai i te tahi mau irava o te horoa i te puai e te tiaturiraa no te tapea noa i te oaoa.

15 E hiˈo anaˈe na i te huru tupuraa o to tatou mau taeae no te fenua Ukraine. I te omuaraa o te mau matahiti 1950, ua tiavaruhia e rave rahi tausani o ratou i te fenua Sibérie e ua faaoromai ratou e rave rahi mau fifi. I muri iho, a faatia ˈi te feia mana teitei i te hoê tiamâraa, ua mauruuru aˈera ratou, aita râ ratou pauroa i hoˈi i to ratou fenua. No te aha? Ua faahaamanaˈo te ohipa ta ratou i faaoromai i roto i taua fenua ra o te pae hitia o râ, ia Iakobo 1:2-4 e na ô ra e: “E au mau taeae ra, ia roohia outou e te ati e rave rahi te huru ra, a parau outou e, e mea oaoa anaˈe ïa. Ua ite hoi outou e, na taua tamataraa i to outou faaroo ra e faatupu i te faaoromai tamau.” Ua hinaaro ratou e tamau maite â i roto i taua auhune oaoa ra. E auê ïa oaoa i itehia i te mau tairururaa a te mau Ite no Iehova tei tupu aita i maoro aˈenei i te fenua Polonia, na roto i te fariiraa i te mau Ite no ǒ mai i te pae hitia o te râ, no te vahi atea mai te mau fenua no te pae Patitifa. Ua horoa te faaoromai tei tahoêhia i te oaoa, i teie mau hotu. Oia mau, o tatou paatoa o te faaoromai nei ma te oaoa i roto i te taviniraa a Iehova, e nehenehe tatou e parau e: “E oaoa vau ia Iehova, e ouˈauˈa noa vau i te Atua i to ˈu nei ora. O te Fatu ra o Iehova, o to ˈu ïa puai.” — Habakuka 3:18, 19; Mataio 5:11, 12.

16. Eaha te faaitoitoraa ta tatou e huti mai i roto i te hiˈoraa o Ieremia e o Ioba no nia i te ohipa pororaa?

16 Nafea râ tatou e nehenehe ai e tapea maite i to tatou oaoa ma te faaiteraa i te parau i rotopu i te feia patoi etaeta? E haamanaˈo anaˈe na e ua tapea maite te mau peropheta o te Atua i te hoê feruriraa oaoa i roto hoê â mau huru tupuraa. Noa ˈtu e ua tamatahia oia, ua parau o Ieremia e: “Ua itea ta oe parau e ua amu atura vau; e ta oe i faaue maira, o to ˈu ïa oaoa, o te oaoaraa ïa na tau [mafatu]: ua mairihia hoi au i to oe ra iˈoa, e te Atua sabaota ra, e Iehova.” (Ieremia 15:16). Auê hoi haamaitairaa ia amo i te iˈoa o Iehova e ia faaite i taua iˈoa ra! E haapaari ta tatou haapii-maite-raa i te Bibilia e te apitiraa ˈtu ma te taatoaraa i roto i te mau putuputuraa kerisetiano, ia tatou, ia tamau â i te oaoa i roto i te parau mau. E itehia to tatou oaoa na roto i to tatou huru ia poro anaˈe tatou, e i nia i to tatou mata ataata ia paraparau anaˈe tatou no nia i te Basileia. I raro aˈe atoa i te mau tamataraa riaria mau, ua nehenehe o Ioba e parau i to ˈna mau enemi e: “Ia atahia ˈtu ratou e au ra, aore ïa i onoono mai; aore i faarue i te maramarama o tau mata.” (Ioba 29:24). Mai te taata haapao maitai ra o Ioba, eiaha tatou e haaparuparu ia faaooo anaˈe mai te feia patoi ia tatou. Ia faaea noa tatou ma te mata ataata! E faaite to tatou hohoˈa mata i te oaoa e na te reira e rave e e itea mai te feia e faaroo maite ia tatou.

17. Mea nafea te faaoromai tei tahoêhia i te oaoa e horoa mai ai i te hotu?

17 I te mea e te poro nei tatou e te poro faahou ra tatou i roto i te tabula fenua, e nehenehe to tatou faaoromai e to tatou oaoa e haaputapû i te mau taata e au ra i te parau-tia e e turai ia ratou ia hiˈopoa i te tiaturiraa hanahana ta tatou e atuatu ra. Auê hoi oaoa ia faatere i te mau haapiiraa bibilia ma te tamau e teie mau taata! E ia tapea maite anaˈe ratou i te mau parau mau faufaa roa a te Parau a te Atua i roto i to ratou mafatu, auê ïa oaoa i te iteraa ˈtu ia ratou ia apiti mai ia tatou i roto i te taviniraa a Iehova! I reira noâ tatou e nehenehe ai e parau atoa mai te aposetolo Paulo tei papai atu i te mau taata o tei riro ei feia faaroo apî i to ˈna ra anotau e: “Eaha hoi to matou tiaturiraa, e te oaoaraa, e te riro ei korona oaoa no matou? E ere anei o outou i mua i te aro o to tatou ra Fatu o Iesu Mesia ia tae mai oia ra? Oiâ ïa, o outou to matou hinuhinu, e to matou oaoaraa.” (Tesalonia 1, 2:19, 20). E oaoa roa tatou ia aratai anaˈe tatou i te tahi atu mau taata i roto i te parau mau o te Parau a te Atua e ia tauturu anaˈe tatou ia ratou ia riro ei Ite, tei pûpû ia ratou iho i te Atua e tei bapetizohia.

Te oaoa o te turu

18. Na te aha e tauturu ia tatou ia faaruru i te mau tamataraa i to tatou nei tau?

18 I roto i to tatou oraraa o te mau mahana atoa, e rave rahi mau huru tupuraa o te titau i te faaoromai, mai te mau maˈi, te hepohepo rahi aore ra e te mau fifi i te pae faanavairaa faufaa. Nafea te kerisetiano e nehenehe ai e tapea i to ˈna oaoa no te faaruru i teie mau huru tamataraa? Ma te imi i te mau faaitoitoraa e te mau aˈoraa i roto i te Parau a te Atua. I roto i te mau taime fifi, e huti tatou i te hoê tamahanahanaraa rahi i roto i te taioraa i te mau Salamo aore ra i te faarooraa i te mau ripene no nia i te mau Salamo. A tapao na i teie aˈoraa paari a Davida: “E tuu oe i ta oe hopoia ia Iehova ra, e na ˈna oe e tauturu mai; e ore roa oia e vaiiho noa ˈtu i te taata parau-tia ia faaaueuehia.” (Salamo 55:22). Oia mau, ‘te faaroo nei [Iehova] i te pure’. — Salamo 65:2.

19. Mai ia Davida e ia Paulo, eaha te tiaturiraa e nehenehe e roaa mai ia tatou?

19 E vai ineine noa te faanahonahoraa a Iehova, na roto i ta ˈna mau buka e ta ˈna mau matahiapo i roto i te mau amuiraa, no te tauturu ia tatou, te mau taata paruparu, ia faaruru i to tatou mau fifi. Ua aˈo o Davida ma te mahanahana e: “E tuu atu i to parau ia Iehova; e tiaturi ia ˈna, e na ˈna e faatupu i te reira.” Ua nehenehe atoa oia e parau e: “I vai apî na hoi au, e teie nei ua ruhiruhia; aitâ râ vau i ite i te feia parau-tia i te faarueraahia, e to ˈna ra huaai i te aniraa i te [faraoa].” (Salamo 37:5, 25, 39). Ma te tahoêhia e te amuiraa kerisetiano, e ite ïa tatou e “te ora o te feia parau-tia ra, no ǒ ïa ia Iehova ra, oia to ratou [pare] etaeta i te anotau ahoaho”. (Salamo 37:5, 25, 39.) Ia pee noa tatou i teie aˈoraa a Paulo: “I ore ai matou i taiâ ˈi (...). Tatou hoi e haapao nei, eiaha i te mau mea hiˈohia ra, i te mau mea hiˈo-ore-hia râ: o te mau mea e hiˈohia nei hoi, no vaivai aˈe ïa; area te mau mea hiˈo-ore-hia ra, e tia mau â ïa i te vairaa.” — Korinetia 2, 4:16-18.

20. Eaha ta tatou e ite ra na roto i te mata o te faaroo, e eaha ta te reira e turai ia tatou ia rave?

20 Na roto i te mata o te faaroo, e nehenehe tatou e ite i te amuiraa apî o te mau mea ta Iehova i tǎpǔ. Auê ïa mau oaoaraa e mau haamaitairaa aita e faaauraa ta ˈna e horoa mai (Salamo 37:34; 72:1, 7; 145:16)! Ma te tiai i taua taime faahiahia mau ra, ia pee na tatou i te faaueraa i horoahia i roto i te Salamo 100:2: ‘E tavini ia Iehova ma te oaoa. E tomo mai i mua i tana aro ma te himene.’

[Nota i raro i te api]

a No nia i te “tiaraa teitei o te mau Ariens,” ua faahiti te vea ra The New York Times no te 17 no febuare 1940, i te parau a te hoê melo katolika no te pu faatere a te fare haapiiraa tuatoru no Georgetown, oia hoi “ua faaroo oia ia Adolf Hitler i te parauraa e e tia i te Hau emepera Moˈa Roma, e hau emepera helemani hoi i mutaa ihora, ia haamau-faahou-hia”. Te parau maira râ te taata faatia aamu ra o William L. Shirer e mea nafea te mau ohipa i te hoperaa: “No nia i te Toruraa o te Reich, i haamauhia i te 30 no tenuare 1933, ua faahiti ïa o Hitler ma te teoteo e e vai maoro te reira hoê tausani matahiti, e i roto i te huru paraparau nazi, e pii-pinepine-hia te reira ‘te Reich o te hoê tausani matahiti’. I te parau mau, ua vai noa te reira hoê ahuru ma piti matahiti e e maha avae.”

Faahaamanaˈoraa:

◻ Eaha te upootiaraa oaoa mau no nia i te feiiraa i rotopu i te mau nunaa e itehia i teie mahana?

◻ Na te aha i turai i te nunaa a te Atua i tahito ra ia himene e ia umere ma te oaoa?

◻ Mea nafea te oaoa mau i te rahi-roa-raa mai i teie nei tau?

◻ Eaha te faahopearaa ta te faaoromai e ta te oaoa i horoa mai?

◻ Na te aha e tauturu ia tatou ia tapea noa i to tatou oaoa?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono