Te haamanaˈo ra anei outou?
Ua oaoa anei outou i te taioraa i te mau vea hopea o Te Pare Tiairaa? Mai te peu e e, e anaanatae ïa outou i te haamanaˈoraa i te mau tumu parau i muri nei:
▫ No te aha te mau mata huna Iseraela i maiti ai e faaea i te fare o te vahine faaturi ra o Rahaba?
Ua haapao te mau mata huna Iseraela i te Ture a te Atua, no reira aita ratou i faaea i te fare o Rahaba no te tahi mau tumu taiata. Ua feruri paha raua e eita te taata e manaˈo ino mai ia raua i roto i te oire ia haere atu raua i roto i te fare o te hoê vahine faaturi. E faaohie atoa to ˈna fare faatiahia i nia i te patu o te oire i to raua hororaa. Hau atu râ, ua aratai Iehova ia raua i te fare o te hoê vahine hara o tei haaputapûhia te mafatu na roto i te mau faaiteraa o te mau raveraa a te Atua i nia i te ati Iseraela e ua tatarahapa e ua taui roa oia i to ˈna oraraa.—15/12, mau api 24-5.
▫ Nafea te riri ia faaino i to tatou oraora-maitai-raa?
Te faaite ra te mau maimiraa e e faatupu te riri i te mau oromona o te hepohepo. E nehenehe te mau riri taue pinepine e faatupu i te hoê aifaito-ore-raa i rotopu i te huru cholesterol paruru e te mea ino, e e nehenehe ïa e roohia ˈtu i te maˈi mafatu.—15/12, api 32.
▫ Eaha te mau manaˈo e tauturu ia tatou ia faarahi i ta tatou opereraa i te mau vea Te Pare Tiairaa e te A ara mai na!?
A anaanatae i Te Pare Tiairaa e te A ara mai na!; a faaohie noa i te pûpûraa; a ineine i te taui na roto i te faaineineraa te tahi mau pûpûraa poto; a haamau i te hoê tapao no tatou iho.—1/1, mau api 24-5.
▫ No te aha o Mose i riro ai ei hiˈoraa teotaratia maitai roa no tatou ia pee?
Ua imi o Mose i te aratairaa a Iehova i roto i te mau ohipa. Aita oia i imi i te tiaraa no ˈna iho, ua tapitapi râ oia no te hanahana o Iehova. E faaroo puai to ˈna, e aita roa i moehia ia ˈna e o Iehova te Faatere mau o te nunaa Iseraela.—15/1, api 11.
▫ Eaha vetahi mau ravea e upootia ˈi te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra?
E upootia te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra na roto i te horoa-maine-raa i te nunaa a Iehova i te maramarama o te parau mau. E aratai oia i te taata i roto i te maramarama i te pae varua, e e faaite oia i te feia haehaa nafea ia haamori i te Atua “ma te varua e te parau mau.” (Ioane 4:24) E upootia atoa te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra i nia i te mau tamataraa e te ao ino.—1/2, mau api 10-12.
▫ Eaha te taviri o te aˈoraa e manuïa?
Te taviri, o te faaturaraa ïa i te taata e to ˈna tiaraa ia ravehia oia ma te tura. No reira, e mea mǎrû e te papu te taata aˈo kerisetiano tera râ, e puohu oia i te taata e aˈohia ra i te faatura.—1/2, mau api 27, 28.
▫ Mea nafea to te ekalesia katolika roma fariiraa i te afai-tino-raahia o Maria i nia i te raˈi ei tooma?
I te mau senekele matamua i muri aˈe i te poheraa o Iesu, aita roa te mau kerisetiano i ite i te parau no te afai-tino-raahia o Maria i nia i te raˈi. I muri aˈe râ i to te haapiiraa no te Toru Tahi haamanaraahia ei haapiiraa ekalesia, ua fanaˈo atura o Maria i te hoê tiaraa faufaa roa ˈtu â. Aita te haapiiraa no te Afai-tino-raahia i fariihia ei tooma e tae roa mai i te 1 no novema 1950, i to te Pâpa Pie XII faaiteraa e: “Te faataa nei matou i te reira ei tooma i faaitehia mai e te Atua.”—Munificentissimus Deus.—15/2, mau api 26-8.
▫ I roto i te Ieremia pene 24, eaha ta te mau farii suke e piti, te mau suke maitatai e te mea iino, i faahohoˈa?
Ua faahohoˈa te mau suke maitatai i te mau ati Iuda i hopoi-tîtî-hia na i Babulonia, tei hoˈi atu te hoê toea i Iuda. Ua faahohoˈa te mau suke iino i te Arii ra o Zedekia e te feia na muri ia ˈna o tei orure atu i te Arii ra o Nebukanesa noa ˈtu e ua horeo ratou na nia i te iˈoa o te Atua. Oia atoa, te itehia ra i teie nei tau te toea o te Iseraela i te pae varua, o tei faatupu i te mau hotu maitatai i roto i to ratou oraraa, taa ê atu i te mau upoo o te amuiraa faaroo kerisetiano, o tei faatupu i te mau hotu iino.—1/3, mau api 14-16.
▫ O vai te mau Quartodecimans, e no te aha te mau kerisetiano e anaanatae ai ia ratou i teie mahana?
I muri aˈe i te tau o te mau aposetolo, ua vai na te tahi mau taata o tei faatupu i te Oroa a te Fatu i te 14 no Nisana i te mau matahiti atoa, ma te pee i te hiˈoraa o te mau aposetolo. Ua piihia ˈtura ratou “te mau taata o te taio mahana ahuru ma maha,” aore ra Quartodecimans. E mea anaanatae no teie mahana, no te mea te faaite ra te reira e i muri aˈe atoa i te poheraa o te mau aposetolo, te vai ra te tahi mau taata o tei tapea i te huru raveraa e tano no te faahaamanaˈo i te poheraraa o Iesu hoê taime i te matahiti i te 14 no Nisana.—15/3, mau api 4, 5.
▫ O vai o William Whiston?
E taata ite maramarama oia no te senekele 18 i Beretane, e hoa piri no Sir Isaac Newton. Ua huri o Whiston i te mau Papai Heleni Kerisetiano, ua patoi tahaa oia i te haapiiraa no te Toru Tahi, e ua horoa oia i te mau oreroraa no nia i te tuatapaparaa i te reva e te numeraraa. Ua haamanaˈo-rahi-hia râ o Whiston no ta ˈna huriraa na roto i te reo Beretane i te mau papai a te taata tuatapapa aamu ati Iuda ra o Flavius Josèphe.—15/3, mau api 26-8.
▫ Mea nafea to te taata hamaniraahia ia au i te hohoˈa o te Atua? (Genese 1:27)
Ua hamanihia te taata e te aravihi no te faatupu i te mau huru maitatai faahiahia o te Atua oia hoi te here, te parau-tia, te paari, e te puai—e tae noa ˈtu vetahi atu mau huru maitatai.—1/4, api 25.