Mau uiraa a te feia taio
I to te mau faehau a Saula amuraa i te iˈo ma te toto atoa ra, no te aha aita ratou i haapohehia, tera hoi te utua i haamauhia i roto i te Ture a te Atua?
Ua ofati mau â teie mau taata i te ture a te Atua no nia i te toto, tera râ ua arohahia paha ratou no te mea e te vai ra to ratou faatura no te toto, noa ˈtu e e tia ia ratou ia ara maite aˈe i te faaiteraa i taua faatura ra.
A hiˈo na i te ohipa i tupu. Te tamaˈi ra te mau ati Iseraela i raro aˈe i te faatereraa a te Arii ra o Saula e ta ˈna tamaiti o Ionatana e te mau ati Philiseti. I te hoê taime “e ati to Iseraela” i te aroraa, ua tǎpǔ aˈera o Saula ma te feruri ore eiaha to ˈna mau taata ia amu i te maa e haapao roa ia pau te enemi. (Samuela 1, 14:24) Aita i maoro, ua faatupu ihora ta ˈna horeo i te hoê fifi.
Te upootia ra to ˈna mau taata i te hoê aroraa puai, tera râ, te paruparuhia ra ratou. Ua poia roa e ua rohirohi roa ratou. Eaha ta ratou i rave i roto i teie huru tupuraa teimaha atoa? “Ua tapea noa ˈtura te taata i nia i te taoˈa, ua rave ihora i te mamoe, e te puaatoro, e te pinia puaatoro, e ua taparahi noa ihora i raro i te repo: e ua amu ihora te mau taata i te puaa ma te toto atoa ra.”—Samuela 1, 14:32.
E ofatiraa te reira i te ture a te Atua no nia i te toto, mai ta vetahi o te mau taata a Saula i parau atu ia ˈna, i te na ôraa ˈtu e: “Ua hara te mau taata aˈera ia Iehova, ua amu i te puaa ma te toto.” (Samuela 1, 14:33) Oia mau, te na ô ra te Ture e ia tupaihia te animala, e tia ia faatahehia te toto hou e amu ai i te iˈo. Aita te Atua i ani e ia ravehia te mau peu huru ê ora no te faatahe i te toto. Na roto i te raveraa i te mau ohipa tano no te faatahe i te toto, e nehenehe ïa ta ˈna mau tavini e faaite i te faatura no te faufaaraa o te toto. (Deuteronomi 12:15, 16, 21-25) E nehenehe te toto animala e faaohipahia ei tusia i nia i te fata, tera râ, eiaha ia amuhia. O te pohe ïa te utua ia ofatihia te reira ma te opua maite, inaha ua faauehia te nunaa a te Atua e: “Eiaha outou e amu i te toto o te mau mea atoa nei; no te mea, o te ora ïa o te mau mea atoa nei, o te toto ra; o tei amu i te reira ra, e tâpû-ê-hia ïa.”—Levitiko 17:10-14.
Ua ofati anei te mau faehau a te Arii ra o Saula i te Ture ma te opua maite? Ua faaite anei ratou i to ratou vahavaha rahi no te ture a te Atua no nia i te toto?—Faaau e te Numera 15:30.
Eiaha tatou e faaoti i te reira. Te na ô ra te faatiaraa e ‘ua taparahi ratou i te mau animala i raro i te repo e ua amu ihora ma te toto atoa ra.’ Peneiaˈe ua tamata paha ratou i te faatahe i te toto. (Deuteronomi 15:23) Teie râ, no to ratou rohirohi e to ratou poia, aita ratou i faatautau i te mau tino animala e i vaiiho i te taime no te faatahe maitai i te toto. Ua taparahi ratou i te mamoe e te puaatoro “i raro i te repo,” e ua faataere paha te reira i te taheraa. E ua tâpû oioi noa ˈtura ratou i te iˈo i nia i te mau tino animala o tei tarava noa paha i roto i te toto. No reira, noa ˈtu e ua manaˈo paha ratou e auraro i te ture a te Atua, aita ratou i rave faahope ia au i te mau ravea e i roto i te faito titauhia.
Te faahopearaa, “ua amu ihora te mau taata i te puaa ma te toto atoa ra,” e hara hoi. Ua faˈi Saula i te reira e ua faaue atura e ia afaihia mai te hoê ofai rahi ia ˈna ra. Ua faaue ihora oia i te mau faehau e: “E putô mai te taata atoa i ta ˈna puaatoro e ta ˈna mamoe i ǒ nei a taparahi ai, a amu ai; eiaha ia hara ia Iehova i te amuraa ma te toto atoa.” (Samuela 1, 14:33, 34) Ua auraro aˈera te mau faehau rave hara ra, e “ua faatia aˈera Saula i te tahi fata na Iehova.”—Samuela 1, 14:35.
Maoti i te taparahiraa i te animala i nia i te ofai, ua ravehia te faataheraa toto e tano. E amuhia te iˈo o te mau animala i te atea ê i te vahi i tupu ai te taparahiraa. Ua rave paha o Saula i te tahi toto faatahehia i nia i te fata no te ani i te aroha o te Atua i nia i te feia i hara ra. Ua faaite Iehova i te aroha, e au ra e no te mea e ua ite oia eaha te mau tamataraa ta te mau faehau i rave noa ˈtu e ua rohirohi e ua poia roa ratou. Ua haapao atoa paha te Atua i te mea e ua turai i te horeo feruri-ore-hia a Saula i to ˈna mau taata i roto i taua huru tupuraa hepohepo ra.
Te faaite ra teie aamu e eita te hoê tupuraa ru e riro ei otoheraa no te haapao ore i te ture a te Atua. E tauturu atoa mai oia ia tatou ia ite i te faufaaraa ia feruri maitai hou e rave ai i te hoê horeo, no te mea e nehenehe te hoê euhe feruri-ore-hia e faatupu i te mau fifi no tatou iho e no vetahi ê.—Koheleta 5:4-6.