Te afai-tino-raahia o Maria—E tooma anei i faaitehia mai e te Atua?
TE AFAI-TINO-RAAHIA o Maria—oia hoi te haapiiraa faaroo e ua reva tino o Maria, te metua vahine o Iesu, i nia i te raˈi—e parau faufaa roa ïa te reira no te mau mirioni katolika roma. Te na ô ra te taata tuatapapa aamu ra o George William Douglas e: “E [mea maoro] te faahanahanaraahia te afai-tino-raahia o Maria Peata i nia i te raˈi mai te oroa rahi roa ˈˈe no ˈna e hoê o te mau oroa matamua o te matahiti a te Ekalesia.”
Te farii nei râ te feia tuatapapa faaroo katolika e aita te Bibilia e faaite ra e ua rave o Maria i teie huru revaraa i nia i te raˈi. Inaha hoi, e mea iti roa te mau katolika o tei ite e ua riro teie haapiiraa faaroo herehia ei tumu parau aimârôraa e te peapea i roto e rave rahi mau senekele. Mea nafea hoi to te ekalesia fariiraa i te afai-tino-raahia o Maria i nia i te raˈi ei toomaa? E tumu anei no te faariro i teie haapiiraa faaroo ei parau faaitehia mai e te Atua? E ere noa te mau pahonoraa i teie mau uiraa i te tahi tuatapaparaa. E mea faufaa roa râ no te feia atoa e imi ra i te parau mau.
Nafea te tooma i te tupuraa mai
E maere paha outou i te iteraa e i te mau senekele matamua i muri aˈe i te poheraa o Iesu, aita roa te mau kerisetiano i ite i te parau no te afai-tino-raahia o Maria i nia i te raˈi. Te papai ra te taata tuatapapa faaroo katolika ra o Jean Galot i roto i te vea L’Osservatore Romano e: “I te omuaraa, aita hoê haamanaˈoraa no te poheraa o Maria i taaihia i te amuiraa kerisetiano.”
I muri aˈe i to te haapiiraa no te Toru Tahi haamanaraahia ei haapiiraa ekalesia, ua fanaˈo atura o Maria i te hoê tiaraa faufaa roa ˈtu â. Ua mairihia ˈtura oia i te mau tiaraa iˈoa hanahana mai teie, “Metua vahine o te Atua,” “tôhia ma te hara ore,” “Arai,” e “te Arii vahine no te raˈi.” I muri aˈe, o ta te taata tuatapapa faaroo ra o Galot e faataa ra, “aita ˈtura te mamûraa o te tutuu tahito no nia i te poheraa o Maria i haamâha faahou i taua mau kerisetiano ra o tei farii i te tia-roa-raa o Maria e o tei hinaaro e faahanahana ia ˈna. No reira, ua matara maira te mau faataaraa o te afai-tino-raahia o Maria i nia i te raˈi, no roto mai hoi i te feruriraa taata.”
I te area o te senekele maha o to tatou nei tau, ua haamata aˈera te mau papai apokiripha no nia i te afai-tino-raahia o Maria i te parare. Te faataa ra taua mau papai ra i te mau faatiaraa faahiahia no nia i te revaraa o Maria i nia i te raˈi. Ei hiˈoraa, a rave na i te papai ra “Te varearaa te Metua vahine moˈa o te Atua i te taoto.” Te parauhia ra e na te aposetolo Ioane i papai, tera râ, e mea papu aˈe e ua papaihia tau 400 matahiti i muri aˈe i te poheraa o Ioane. Ia au i teie faatiaraa haavare, ua haaputuputu-semeio-hia mai te mau aposetolo a te Mesia i pihai iho ia Maria, i reira to ratou iteraa ia ˈna i te faaoraraa i te matapo, te tariˈa turi, e te pirioi. I te pae hopea, ia au i te na ôhia ra i roto i teie faatiaraa, ua faaroo aˈera te mau aposetolo i te Fatu i te parauraa ia Maria e: “Inaha, ia afaihia to tino i roto i te paradaiso, e ia vai to nephe moˈa ra i nia i te raˈi i roto i te vahi faufaa o to ˈu metua i roto i te maramarama hau aˈe, tei reira te hau e te oaoa o te mau melahi moˈa, e a muri noa ˈtu.”
Eaha te huru o te feia faaroo i mua i teie mau papai? Te faataa ra te taata tuatapapa i te parau no Maria ra o René Laurentin e: “Ua rau te huru. Ua vare te feia tiaturi ohie noa, ma te ore e feruri noa ˈˈe, i te faahiahia o teie aamu nehenehe. Ua haavahavaha vetahi i teie mau faatiaraa papu ore, o tei patoi pinepine i te tahi e te tahi e aita e mana to ratou.” Ua aro ïa te tatararaa no nia i te Afai-tino-raahia o Maria ia fariihia oia. Te mea i faarahi atu â i te huanane oia hoi te faahanahanahia ra te mau ivi tei parauhia e no te tino o Maria i te tahi mau vahi. E mea fifi roa ïa ia faatuea i te reira e te tiaturiraa e ua afaihia to ˈna tino iˈo i nia i te raˈi.
I te senekele 13, ua haapapu o Thomas Aquinas, mai vetahi atu mau taata tuatapapa faaroo e rave rahi, e eita e nehenehe e faataa i te Afai-tino-raahia o Maria ei tooma, inaha “aita te mau Papai e haapii ra i te reira.” Noa ˈtu râ, ua tamau noa teie tiaturiraa i te auhia, e ua rahi roa aˈera te mau hohoˈa no te afai-tino-raahia o Maria tei penihia e te mau taata tuiroo mai ia Raphael, Correggio, Titien, Carracci, e Rubens.
Aita te aimârôraa i faatitiaifarohia e tae roa mai i te hoê tau aita i atea roa. Ia au i te taata jésuite ra o Giuseppe Filograssi, e tae roa mai i te afaraa matamua o to tatou senekele, ua tamau noa te feia ite katolika i te nenei i “te mau tuatapaparaa e te mau aparauraa tei ore i turu noa” i te tatararaa no nia i te Afai-tino-raahia o Maria. E tae noa ˈtu te mau pâpa, mai ia Leon XIII, Pie X, e Benedict XV, “ua haamarirau ratou i nia i teie tumu parau.” Teie râ, i te 1 no novema 1950, ua rave ihora te ekalesia i ta ˈna faaotiraa. Ua faaite te Pâpa Pie XII e: “Te faataa nei matou i [te Afai-tino-raahia o Maria i nia i te raˈi] ei tooma i faaitehia mai e te Atua e ua reva te Metua vahine viivii ore o te Atua, o Maria Peata ra, i te hoperaa to ˈna oraraa i nia i te fenua, to ˈna tino e to ˈna nephe i roto i te hanahana o te raˈi.”—Munificentissimus Deus.
E ere atura te tiaturiraa i te reva-tino-raa o Maria i nia i te raˈi i te hoê maitiraa no te mau katolika—ua riro râ i teie nei ei tooma a te Ekalesia. Ua faaite te Pâpa Pie XII e “mai te peu e e tamata noa ˈtu te hoê taata . . . i te patoi aore ra i te haafeaa i te manaˈo ma te opua maite i nia i te parau o ta Matou i faataa, ia ite ïa oia e ua hapa oia i te Faaroo a te Atua e te Faaroo Katolika.”
Eaha mau na ta te mau Papai e faaite ra
I nia râ i teihea niu to te Ekalesia raveraa i teie tiaraa papu? Ua tiaoro te Pâpa Pie XII e “ua niu-papu-hia” te tooma o te Afai-tino-raahia o Maria “i nia i te Papai Moˈa.” I rotopu i te mau irava faahiti-pinepine-hia ei haapapuraa no te afai-tino-raahia o Maria, te vai ra te Luka 1:28, 42. Te na ô ra teie mau irava no nia ia Maria e: “Ia ora na, e tei î i te karatia e; te ia oe na te Fatu: o oe tei haamaitai hia i rotopu i te mau vahine atoa ra . . . , e haamaitai hia hoi te huaai o to oe na opu.” (V.C.J.S.) Te faaau nei te feia tiaturi i te afai-tino-raahia o Maria e i te mea e ua “î [o Maria] i te karatia,” aita roa oia i roohia i te pohe. E i te mea e ua “haamaitai hia” oia mai te ‘huaai [atoa] o to ˈna ra opu,’ ua fanaˈo oia i te hoê â mau tiaraa e to Iesu—e tae noa ˈtu to Iesu revaraa i nia i te raˈi. Ia manaˈo anaˈe outou, e haaferuriraa maramarama anei teie?
A tahi, te na ô ra te feia tuatapapa reo e ua riro te parau “î i te karatia” ei huriraa papu ore e e mea tano aˈe ia iritihia te parau tumu Heleni i faaohipahia e Luka na roto i te parau ra “tei fanaˈo i te haamaitairaa o te Atua.” Te tatara ra te Bibilia no Ierusalema katolika (beretane) i te Luka 1:28 e: “A oaoa, e tei haamaitai-rahi-hia!” Aita e tumu no te faaoti e ua afai-tino-hia o Maria i nia i te raˈi no te mea noa e ua “haamaitai-rahi-hia” oia e te Atua. Ua parau-atoa-hia hoi no nia i te kerisetiano matamua o tei pohe no to ˈna faaroo ra, o Setephano, i roto i te Bibilia katolika no V.C.J.S., e taata haamaitai-rahi-hia, tei ‘î i te karatia’—e aita hoi i parauhia e ua faatia-tino-hia oia.—Ohipa 6:8.
Teie râ, aita anei o Maria i haamaitaihia? Oia, tera râ te vahi anaanatae, ua faarirohia te vahine o Iaela to ˈna iˈoa i te tau o te mau tavana no Iseraela ei vahine “haamaitai hia i ropu i te mau vahine atoa.” (Te mau tavana 5:24, V.C.J.S.) Eita hoê taata e mârô mai e ua afai-tino-hia o Iaela i nia i te raˈi. Hau atu, ua niuhia te manaˈo taatoa o te Afai-tino-raahia o Maria i nia i te parauraa e ua haere tino atoa o Iesu iho i nia i te raˈi. Tera râ, te na ô ra te Bibilia e ua “faaora faahou hia” o Iesu, oia hoi ua faatia-faahou-hia mai oia, “e te varua.” (Petero 1, 3:18, V.C.J.S.; a faaau Korinetia 1, 15:45.) Te na ô atoa ra te aposetolo Paulo e “e ore te basileia o te Atua e noaa i te îô e te toto.”—Korinetia 1, 15:42-50, V.C.J.S.
Oia mau, te faahiti ra te Bibilia i te parau no te tia-faahou-raa i nia i te raˈi no te mau kerisetiano haapao maitai faatavaihia e te varua. Teie râ, te haamaramarama maitai ra te Tesalonia 1, 4:13-17 e e ore teie tia-faahou-raa e haamata e tae noa ˈtu ‘te vairaa mai o te Fatu,’ i roto i te mau mahana hopea o teie anotau ino. E tae atu i reira, e taoto ïa o Maria i roto i te pohe, mai te mau tausani atu kerisetiano haapao maitai.—Korinetia 1, 15:51, 52.
Maria—E vahine faaroo
Ia papu ia outou e na roto i te mau parau i nia nei, aita matou e faatura ore ra ia Maria. Ma te feaa ore, ua riro o Maria ei vahine hiˈoraa maitai—tei au hoi ia peehia to ˈna faaroo. Ua farii oioi noa oia i te hopoia haamaitaihia e riro ei metua vahine no Iesu, apitihia e te mau tamataraa e te mau faatusiaraa atoa ta te reira e hopoi mai. (Luka 1:38; 2:34, 35) Ua haapii raua o Iosepha ia Iesu i roto i te paari paieti. (Luka 2:51, 52) Ua faaea oia i pihai iho ia Iesu i to ˈna haamauiuiraahia i nia i te pou. (Ioane 19:25-27) E ei pǐpǐ haapao maitai, ua faaroo oia e ua faaea oia i Ierusalema e ua roo-atoa-hia oia i te niniiraahia o te varua o te Atua i te Penetekose ra.—Ohipa 1:13, 14; 2:1-4.
Eita te hoê hiˈoraa hape no nia ia Maria e faahanahana i te Poiete, eita atoa e faahanahana ia Maria. Te haapuai nei te haapiiraa no te Afai-tino-raahia o Maria i nia i te raˈi i te parau niu ore e ua riro o Maria ei arai e te Atua. Tera râ, ua turu anei o Iesu Mesia i teie huru haapiiraa? Aita roa ˈtu, inaha ua parau oia e: “O vau te eˈa, e te parau mau, e te ora, aore roa e taata e tae i te Metua ra, maori râ ei ia ˈu. O ta outou i ani ma to ˈu ra iˈoa, na ˈu ïa e rave.” (Ioane 14:6, 14; a faaau te Ohipa 4:12.) Oia mau, o Iesu Mesia anaˈe, eiaha râ o Maria, te riro ei arai e te Poiete. Mea na roto ia Iesu—eiaha râ ia Maria—e tia ˈi ia tatou ia haafatata ˈtu i to tatou Faaora ia noaa mai te “tauturu i te taime hinaarohia.”—Hebera 4:16, Revised Standard Version, Catholic Edition.
E mea mauiui no vetahi ia farii i te parau mau no nia ia Maria. E titau paha te reira ia faarue i te mau mea tiaturi-maoro-hia e te mau manaˈo herehia. Noa ˈtu râ e mea mauiui i te tahi taime, e “faatiamâ” te parau mau. (Ioane 8:32) Ua parau o Iesu e te imi ra to ˈna Metua i te feia o te haamori ia ˈna “ma te varua e te parau mau.” (Ioane 4:24) No te mau katolika aau haavare ore, e au teie mau parau i te hoê haafifiraa e tia ia haapaiumahia.
a I roto i te haapaoraa katolika, taa ê atu i te hoê noa tiaturiraa, ua riro te hoê tooma ei parau mau tei tuuhia mai e te hoê anei apooraa eukumene aore ra na roto i te “mana hapa ore” a te pâpa. I rotopu i te mau haapiiraa faaroo o tei faataahia mai e te Ekalesia katolika, te mea apî roa ˈˈe, o te Afai-tino-raahia ïa o Maria i nia i te raˈi.
[Tumu parau tarenihia i te api 27]
UA POHE ANEI O MARIA?
Ua pohe mau anei o Maria hou to ˈna revaraa, mai te parauhia ra, i nia i te raˈi? Tei mua te feia tuatapapa faaroo katolika i te hoê maitiraa fifi roa i te pae faaroo. Te faaite ra te buka Nuovo dizionario di teologia e “mea fifi roa ia parau e ua paruruhia o Maria i te pohe, inaha aita te Mesia iho i fanaˈo i te reira.” I te tahi atu pae, te vai atoa ra te fifi ia parauhia e ua pohe o Maria. Te tapao ra te vahine tuatapapa faaroo ra o Kari Børresen e “te pohe, o te utua ïa no te hara matamua, e ia au i [te haapiiraa faaroo no nia i te “tôraa viivii ore” o Maria], aita o Maria i roohia i te reira.” No te aha ïa oia i pohe ai? Eita ïa e maerehia i te mea e ua ape te Pâpa Pie XII i te tumu parau taatoa no nia i te poheraa o Maria ia ˈna i faataa i te tooma o te Afai-tino-raahia o Maria i nia i te raˈi.
Auaa râ, aita roa e huananeraa i roto i te haapiiraa a te Bibilia. Aita roa oia e haapii ra—aore ra e faahiti ra—e ua tôhia o Maria ma te ‘viivii ore.’ Area ra, te faataa ra oia e e vahine tia ore o Maria o tei titau i te taraehara. No teie tumu, i muri aˈe i te fanauraahia o Iesu, ua haere atu oia i te hiero e ua pûpû atu oia i te hoê tusia no te hara i mua i te Atua. (Levitiko 12:1-8; Luka 2:22-24) Mai te mau taata tia ore atoa, ua pohe o Maria.—Roma 3:23; 6:23.
E mea taa ê roa teie parau mau ohie roa ia faaauhia i te mau uiraa aita e pahonoraa i faahitihia e te tooma o te Afai-tino-raahia o Maria i nia i te raˈi.
[Hohoˈa i te api 26]
‘Afai-tino-raahia o Maria Peata,’ penihia e Titien (area 1488-1576)
[Faaiteraa i te tumu]
Giraudon/Art Resource, N.Y.
[Hohoˈa i te api 28]
Na roto i te pûpûraa i te hoê tusia no te hara i te hiero i muri aˈe i te fanauraahia o Iesu, ua faaite o Maria e e vahine hara oia o tei titau i te taraehara