Ma te hinaaro papu e tavini ia Iehova!
“EITA vau e faatia ia oe ia haere e poro!” “Eiaha to oe mau hoa ia haere mai i te fare!” E rave rahi mau vahine kerisetiano o te faaroo nei i teie mau huru parau no ǒ mai i ta ratou mau tane patoi. Teie râ, ia rave anaˈe teie mau tane i roto i te nuu, te faaruru nei ta ratou mau vahine i te mau haafifiraa taa ê i nia i to ratou faaroo. (Isaia 2:4; Ioane 17:16) Eaha ïa ta teie mau vahine kerisetiano e rave nei no te vai puai noa i te pae varua e te itoito i roto i te taviniraa o te Basileia?
Te tauturu nei te taiva-ore-raa i te Atua ra o Iehova apitihia e to ratou hinaaro papu ia ratou ia mau maite. “No to ˈu iho hinaaro papu,” o ta Yvonne ïa e faataa ra, e faehau ta ˈna tane. “Ua ite au e te vai ra iho â te tahi mau ravea no te haapaiuma i te patoiraa a ta ˈu tane.” E te vai iho â ra.
Te faatia ra te hoê vahine kerisetiano, faaipoipohia i te hoê ofitie a te nuu, e mea nafea to ˈna tia-papu-raa no te faaohieraa i te oraraa no ta ˈna tane. “Ua ite oia i ta ˈu tabula ohipa mai ta ˈna iho, e mea au na te mau faehau i te reira,” o ta ˈna ïa e faataa ra. Noa ˈtu râ, e ere ta ˈna taviniraa tamau ia Iehova i te mea ohie.
Te haapaiumaraa i te moemoe
E faaruru pinepine te mau vahine a te mau faehau i te haafifiraa e taui i te faaearaa ma te faaarahia mai tau mahana noa na mua ˈˈe, mai te peu e e apee ratou i ta ratou tane i te vahi i tonohia ˈi ratou i te atea ê i te fare. I reira, i te mea e te faaea ra oia i te hoê vahi matau-ore-hia, e mea ohie ia tupu mai te moemoe. Aita e faufaa e ia riro mai te reira. E fanaˈoraa ta te feia e tavini nei ia Iehova. Eaha ïa teie faanaˈoraa? Ia au i te aposetolo kerisetiano ra o Petero, o “te hui taeae” ïa. E mau mirioni ratou i teie nei, te haa nei te mau Ite no Iehova i roto e 231 fenua mai te hoê fetii kerisetiano rahi, te hoê ‘autaeaeraa.’ E farerei outou ia ratou fatata i te mau vahi atoa.—Petero 1, 2:17.
Ua haere atu o Susan, tei faarue taue i to ˈna vahi faaearaa, e ora i te pu a te nuu manureva i reira ta ˈna tane i te tonoraahia. Mea apî oia i roto i te faaroo e ua faahepohia oia e ta ˈna tane aita to roto i te parau mau, ia faaea i te haere i roto i te taviniraa kerisetiano, e te faatia ra oia e: “Ua haere oioi atu vau i te mau putuputuraa i taua vahi ra, e i reira, ua nehenehe ta ˈu e parahi e e paraparau e vetahi atu mau tuahine. E nehenehe mau â vau e parau e na teie amuimuiraa i tauturu ia ˈu ia haere noa i mua.”
I te tahi mau taime, e nehenehe te moemoe e faatupu i te hepohepo. I reira atoa, e horoa mai te parau apî maitai i te hoê faaitoitoraa farii-popou-hia. Te faatia ra o Glenys, te hoê tuahine Beretane o tei apee atu i ta ˈna tane i to ˈna tonoraahia na te ara, e: “Ia paruparu roa anaˈe au, ma te manaˈo-ore-hia, e papai mai te hoê hoa o ta ˈu i matau e rave rahi mau matahiti na mua ˈtu i te tau tei roto atoa vau i te nuu no te faaite mai e ua bapetizohia o ˈna ei Ite no Iehova aita i maoro aˈenei. Ua faaitoito mai te reira ia ˈu i te taime tano maitai.”
Ua itea mai ia Jane, o tei tere atu e ta ˈna tane i Kenya, e ua riro te mau putuputuraa kerisetiano ei parururaa, noa ˈtu e ua faaterehia na roto i te mau reo o ta ˈna i ore i taa. “Ua ite au e tera te vahi ta Iehova e hinaaro ra e ia haere au,” o ta ˈna ïa e faataa ra. “Tei pihai iho vau i to ˈu mau taeae, e ua riro ratou mai te hoê faaitoitoraa no ˈu. Ua farii mai ratou ia ˈu, e ua taa ia ˈu e ua riro matou ei utuafare fetii.”
Tei roto o Jane i te mau rahiraa taata e farerei nei i teie mau huru tupuraa o tei ite i te mau fetii pae varua o ta ˈna i ore i manaˈo noa ˈˈe na mua ˈtu!—Mareko 10:29, 30.
Te tapea-maite-raa i mua i te patoiraa
“Eiaha e manaˈo e i haere mai au e hopoi mai i te hau i te fenua nei,” o ta Iesu ïa i faaara. “Aore au i hopoi mai i te hau, i te ˈoˈe râ.” (Mataio 10:34) Eaha ïa ta ˈna e hinaaro ra e parau? I roto atoa i te hoê utuafare fetii, i reira e manaˈohia e e vai te hau, e tupu te hoê “tairiraa taue o te ˈoˈe,” o ta A. T. Robertson ïa e faataa ra i roto i ta ˈna buka (Word Pictures in the New Testament). “E itea hoi to te taata nei enemi i roto i to ˈna ihora fetii,” o ta Iesu ïa i faahiti. (Mataio 10:36) E parau tano roa te reira ia patoi anaˈe te hoê hoa faaipoipo i te parau mau!
I to Diane haamataraa i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova, ua au ore roa ta ˈna tane, te hoê ofitie a te nuu manureva. Eaha te faahopearaa i nia i to ˈna faaipoiporaa? “Mai te mea e ua faura mai te hoê ofai pape toetoe paari i rotopu ia mâua,” o ta Diane ïa e faatia ra. “Mea oaoa hoi to mâua faaipoiporaa. E ma te tupu taue noa, te faaea noa ra mâua i roto i te hoê â fare.” Mea nafea ïa to ˈna faarururaa i te reira? “To ˈu manaˈo puai e to ˈu hinaaro papu, tera te mea faufaa roa, apitihia e te tauturu a Iehova e to ˈna varua.” Ua haafaufaa o Diane i te hiˈoraa bibilia o te peropheta ra o Daniela.
I to ˈna afai-tîtî-raahia i Babulonia e te pûpûraahia mai te maa aore e tia i te hoê tavini a te Atua ia amu, “te manaˈo ra râ te aau o Daniela e eiaha [o ˈna] ia viivii i te tufaa maa a te arii ra.” Oia mau, ua rave o Daniela i te hoê opuaraa ferurihia. Ua faaoti oia i roto i to ˈna mafatu eiaha roa o ˈna ia viivii na roto i te amuraa i taua maa ra. Auê ïa aau puai o ta ˈna i faaite a “parau [tamau] ai oia i te taata rahi i taua feia toroa ra e eiaha oia ia viivii”! Te faahopearaa? Ua haamaitai o Iehova i to ˈna tiaraa papu.—Daniela 1:8, 9, 17.
Oia atoa i teie mahana, e riro paha te hoê tane patoi i te ani i ta ˈna vahine ia faaea i te haere i te mau putuputuraa a te amuiraa. E nafea ïa o ˈna? Ua farerei o Jane i teie huru tupuraa. Te faataa ra o ˈna e: “Aita roa vau i otohe i mua i te faaheporaa. Ua ite au e eita e tia ia ˈu ia fati. E tia ia ˈu ia faaite e e faufaa rahi to te mau putuputuraa no ˈu.” Ua haamaitai Iehova i ta ˈna faaotiraa i to ˈna tamau-noa-raa i te haere i te mau putuputuraa.
“Ua tamata ta ˈu tane i te tapea ia ˈu ia haere i te mau putuputuraa, aita râ i maoro,” o ta Glenys ïa e faatia ra. “Ua haere noa vau. Ia hoˈi atu vau i te fare, i te tahi mau taime, e taparahi mai oia ia ˈu, e i te tahi mau taime, eita o ˈna e paraparau mai ia ˈu.” Teie râ, ua faaruru noa oia, ma te pure tuutuu ore. Oia atoa, e piti matahiapo a te amuiraa o tei pure tamau e o ˈna, e ua faaitoito rahi te reira ia ˈna ia tamau noa i te haere i te mau putuputuraa.—Iakobo 5:13-15; Petero 1, 2:23.
I te tahi mau taime, e riro te mau raatira a te tane i te faahepo ia ˈna ia faaue i ta ˈna vahine ia faaea i te poro i te parau apî maitai. Ua itea mai ia Diane e e tia ia ˈna ia haapapu atu i ta ˈna tane e eaha te mau mea matamua no ˈna. “Ua ineine au,” o ta ˈna ïa e parau ra, “no te faaruru i te mau faahopearaa ia tamau noa vau i te poro.” Ua au teie tiaraa i to te mau aposetolo! (Ohipa 4:29, 31) Noa ˈtu râ, ua ara maitai oia i roto i ta ˈna pororaa. Te faatia ra oia e: “E titau na vau i te taata no te hoê inuraa taofe i reira vau e pûpû atu ai i te hoê buka Parau mau i te mau taata atoa.”—Mataio 10:16; 24:14.
Te auraroraa ma te fati ore
Noa ˈtu e e taiâ ratou no te amahamaharaa i roto i te faaipoiporaa, te tiatonu nei te mau vahine kerisetiano i te tau i mua e te turui nei ratou i nia ia Iehova. E tauturu te reira ia ratou ia tapea i te hoê hiˈoraa aifaito. Te horoa nei ratou na ta ratou tane i te turu atoa ta ratou e nehenehe e horoa ma te ore e ofati i to ratou faaroo. I te na reiraraa, te pee nei ratou i te aˈoraa faauruahia a Petero: “O outou atoa hoi, e te mau vahine, e auraro maite i ta outou mau tane ra.” (Petero 1, 3:1) I roto i te hoê tatararaa a te Faufaa Apî (The Amplified New Testament), te na ô ra teie faaueraa aposetolo e: “A auraro mai te mea e tei raro mai outou e te titau ra outou ia ratou, e a faatano ia outou i nia ia ratou.” A tapao na e mea nafea to Jane peeraa i teie aˈoraa. “Ua parau mai ta ˈu tane e eiaha te mea o ta ˈu e hinaaro ra e rave ia haafifi i ta ˈna toroa,” o ta ˈna ïa e faataa ra. “No reira, ua imi au i te mau ravea ia nehenehe au e tauturu ia ˈna.”
No reira, ua farii vetahi mau vahine kerisetiano i te haere atu i te tahi mau putuputuraa totiale tei titauhia ta ratou mau tane. Teie râ, ua faaoti noâ ratou eiaha roa e ofati i to ratou faaroo. Ua rave o Jane i te taime no te paraparau i ta ˈna tane no nia i teie ohipa. Ua faataa mǎrû atu oia e e farii oia i te haere tera râ aita o ˈna e hinaaro ra e ia faahaama to ˈna tiaraa i reira ia ˈna. “Ua ite au e i te tahi mau taime e tia mai te taata i nia no te pate i te hapaina. Ua haapii au e e tano ia faataehia teie auraroraa ia Iehova anaˈe, e ua hau atu te pateraa i te hapaina i te faaite-noa-raa i te faatura. Ua taa ˈtura i ta ˈu tane i te au ore o teie tupuraa, e ua parau noa mai oia e: ‘Eiaha e haere mai!’ Ua faaroo vau i ta ˈna parau.”
Area o Glenys ra, ua haere o ˈna e ta ˈna tane i taua mau putuputuraa ra, tera râ, ua hiˈo noa ˈtu oia i te mau ofitie i te hiti amuraa maa. Ia ite anaˈe oia e te faaineine ra ratou i te pate i te hapaina, e haere mǎrû atu oia i te vahi haumitiraa! Oia mau, ua faatano teie mau vahine ia ratou tera râ aita roa ratou i ofati i to ratou faaroo.
‘Ia noaa eiaha ˈtu â te parau’
“Mai te peu e e haamaitai au i to ˈu tiaraa ei vahine, e ite ïa ta ˈu tane e te taui ra te parau mau ia ˈu,” o ta Yvonne ïa i feruri. No reira, ua taio oia e ua na nia iho faahou i te taio i te pene o te buka Oraraa utuafare, “Te hoê vahine here-roa-hia.”a “Ua hiˈo iho â râ vau i te mau paratarapha i raro aˈe i te upoo parau iti ‘Te mau vahine e oto noa e te mau vahine e maniania noa’! Teie râ, ua itea mai ia ˈu e rahi noa ˈtu vau i te tamata i te paraparau i ta ˈu tane, rahi noa ˈtu te mau ohipa i te inoraa.” I te pae hopea râ, ua manuïa oia i te tautururaa i ta ˈna tane ia tavini ia Iehova. Mea nafea? Na roto i te faaohiparaa i te faaueraa tumu i roto i te Petero 1, 3:1, oia hoi “ia noaa mai [te mau tane] . . . eiaha ˈtu â te parau.”
E tuhaa rahi ta te aupururaa te mau vahine kerisetiano i to ratou utuafare ia haapopou vetahi ê i te kerisetianoraa. “Ua tutava vau e ia auhia mai te parau mau,” o ta Diane ïa e faatia ra. “Ia haere au i te mau putuputuraa, e moemoe roa ta ˈu tane, no reira ua ara vau i te haapii i te mau tamarii ia haapao maitai i to ratou haerea ia tae atu matou i te fare. Ua tutava atoa vau i te haapao hau atu â ia ˈna ia hoˈi atu matou.” Ma te haere mǎrû noa, ua taui aˈera te haerea o ta ˈna tane a farii maitai ai oia i te poihereraa a to ˈna utuafare.
E nehenehe atoa te tahi atu mau tavini a Iehova e tauturu mai. Te faatia ra o Jane e mea au roa na ta ˈna tane ia amuimui e te mau Ite mitionare o ta ˈna i farerei i Kenya. “Ua faahoa ˈtu ratou ia ˈna e ua aparau ratou no nia i te ohipa tue popo, e mea farii maitai ratou. E rave rahi mau taime, ua titauhia mâua e tamaa i te mau fare mitionare taa ê.” Ua faataa ta ˈna tane i muri aˈe e: “Ua haamata ˈtura vau i te ite i te faaroo a Jane ia au i te hoê hiˈoraa taa ê roa. E feia maramarama to ˈna mau hoa o te nehenehe e paraparau no nia i te mau tumu parau huru rau.” Oia atoa, ua taui te tane a Diane i to ˈna manaˈo no nia i te parau mau. I te taime a ino ai te pereoo o ta ˈna e faahoro ra, ua haere mai te hoê taurearea Ite e tauturu ia ˈna. “Ua maere roa vau,” o ta ˈna ïa i parau.
Parau mau, eita te mau hoa faaipoipo atoa e haere mai i roto i te parau mau. Eaha ïa? Te horoa maira Iehova i te tauturu ia nehenehe to ˈna mau tavini haapao maitai e faaoromai. (Korinetia 1, 10:13) A hiˈo na i te faaitoitoraa a Glenys i te feia e farerei nei i te mau huru tupuraa mai to ˈna ra: “Eiaha, eiaha roa e feaa e o Iehova te Pu o te faaipoiporaa e te hinaaro nei oia e ia faaea amui noa te mau hoa faaipoipo. No reira, noa ˈtu eaha ta te tane e rave aore ra eaha te patoiraa o ta outou e faaruru no ǒ mai i te feia e haaati ra ia outou, eita roa o Iehova e vaiiho ia outou ia topa.” Noa ˈtu e aitâ ta ˈna tane e haamori ra ia Iehova, ua mǎrû mai to ˈna haerea i nia ia ˈna e te parau mau.
‘A ueue ma te oto; a ooti ma te oaoa’
Oia mau, te hinaaro papu ra teie mau vahine kerisetiano e tavini ia Iehova. Mai te peu e tei roto outou i teie mau huru tupuraa, a rave atoa i teie faaotiraa. A haamanaˈo i teie aˈoraa: “O to Atua ra o Iehova ta oe e mǎtaˈu, e oia anaˈe ra ta oe e haamori, e o oia ta oe e ati atu.”—Deuteronomi 10:20.
“O tei haere hoi e ueue i te huero ma te oto ra, e hoˈi faahou mai â ïa ma te oaoa, e ma te hopoi atoa mai i ta ˈna ra mau rǔrǔ,” o ta te papai salamo ïa e faaite ra. (Salamo 126:6) “E tahe to oe pape mata ia tamata oe i te faataa ˈtu i te parau mau i ta oe tane, ma te mamû noa aore ra ma te parau,” o ta te hoê vahine Ite ïa e farii ra. “Teie râ, i te pae hopea, e taˈi oe i te oaoa no te mea noa ˈtu e eita o ˈna e farii i te parau mau, e haamaitai mai Iehova ia oe no te mau tutavaraa o ta oe e rave ra.”
E tia mau â ia haapopouhia te feia atoa e tavini ra ia Iehova ma te haapao maitai noa ˈtu te patoiraa e farereihia i te fare. E tia mau â ia turuhia e ia herehia ratou. E ia tapea noa ratou i to ratou tiaraa fati ore, ma te hinaaro papu e tavini ia Iehova e tia ˈi!
[Nota i raro i te api]
a Nafea ia faatupu i te hoê oraraa utuafare oaoa, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc. (1990).
[Hohoˈa i te api 28]
E haapuai te haapiiraa ma te pure i te hinaaro papu o te kerisetiano