Te mau tiai e te mau mamoe i roto i te hoê hau teotaratia
“O Iehova hoi to tatou haava; o Iehova ta tatou iriti ture; o Iehova to tatou arii; na ˈna tatou e faaora.”—ISAIA 33:22.
1. No te aha e nehenehe ai e parau e ua riro te mau kerisetiano o te senekele matamua e te mau kerisetiano i teie nei tau ei hau teotaratia?
TE AURAA o te parau hau teotaratia, o te hoê ïa faatereraa na te Atua. E titau te reira ia farii tatou i te mana o Iehova e ia pee tatou i ta ˈna mau aratairaa e ta ˈna mau faaueraa i roto i te mau faaotiraa rarahi aore ra nainai o ta tatou e rave i roto i to tatou oraraa. Ua riro te amuiraa o te senekele matamua ei hau teotaratia mau. E ua nehenehe te mau kerisetiano e parau ma te haavare ore e: “O Iehova hoi to tatou haava; o Iehova ta tatou iriti ture; o Iehova to tatou arii.” (Isaia 33:22) E te toea faatavaihia ei pu no ˈna, ua riro atoa te faanahonahoraa a te Atua ra o Iehova i teie mahana ei hau teotaratia mau.
E faanahoraa teotaratia tatou i teie mahana i roto i teihea mau auraa?
2. Eaha hoê ravea e auraro ai te mau Ite no Iehova i te faatereraa a Iehova?
2 No te aha tatou e parau ai e e hau teotaratia te faanahonahoraa a Iehova i nia i te fenua nei? No te mea te auraro mau nei te feia i roto i teie hau i te faatereraa a Iehova. E te pee nei ratou i te aratairaa a Iesu Mesia, te taata ta Iehova i faaterono ei Arii. Ei hiˈoraa, i te tau hopea, teie te faaueraa papu no ǒ mai i te Faatere Teotaratia Rahi ra o te faataehia ˈtu ia Iesu: “A fafao na i te mauhaa ooti na oe a ooti, ua tae hoi i te tau ootiraa na oe ra: ua auhune paari roa hoi te fenua nei.” (Apokalupo 14:15) Te auraro nei Iesu e te rave nei oia i te ootiraa o te fenua. Te turu nei te mau kerisetiano i to ratou Arii i roto i teie ohipa rahi na roto i te pororaa ma te itoito i te parau apî maitai e te faariroraa i te taata ei pǐpǐ. (Mataio 28:19; Mareko 13:10; Ohipa 1:8) I te na reiraraa, ua riro atoa ratou ei mau hoa rave ohipa na Iehova, te Faatere Teotaratia Rahi.—Korinetia 1, 3:9.
3. Mea nafea te mau kerisetiano ia auraro i te hau teotaratia i te pae no te morare?
3 Na roto atoa i to ratou haerea, te auraro nei te mau kerisetiano i te faatereraa a te Atua. Ua parau o Iesu e: “O tei haapao ra i te parau mau ra, e tae mai ïa i te maramarama ia itea-maitai-hia e, te au ra ta ˈna parau i te Atua.” (Ioane 3:21) I teie mahana, te vai ra te mau aimârôraa hopea ore no nia i te mau ture morare, tera râ, aita teie mau tatamaˈiraa e itehia ra i rotopu i te mau kerisetiano. Te mea ta Iehova e parau ra e mea tia ore, e mea tia ore atoa ïa no ratou, e te haapae roa nei ratou i teie mau peu! Te haapao atoa ra ratou i to ratou mau utuafare, te faaroo nei ratou i to ratou mau metua, e te auraro nei ratou i te mau mana toroa teitei. (Ephesia 5:3-5, 22-33; 6:1-4; Timoteo 1, 5:8; Tito 3:1) No reira, te ohipa nei ratou ia au i te aveia teotaratia, ia au maite i te Atua.
4. Eaha te mau haerea tia ore o tei faaitehia e Adamu raua o Eva e o Saula, e mea nafea te mau kerisetiano ia faaite i te hoê haerea taa ê?
4 Ua erehia ia Adamu raua o Eva i te Paradaiso no te mea ua hinaaro raua e rave i ta raua iho mau faaotiraa no nia i te mea maitai e te mea ino. Mea taa ê roa ïa te hinaaro o Iesu. Ua parau oia e: “Aita hoi au i imi i to ˈu iho hinaaro, o te hinaaro râ o te Metua o tei tono mai ia ˈu nei ra.” Tera atoa ta te mau kerisetiano e imi ra. (Ioane 5:30; Luka 22:42; Roma 12:2; Hebera 10:7) Ua auraro o Saula, te arii matamua o Iseraela, ia Iehova—e ere râ i te auraro taatoa. No reira oia i faaruehia ˈi. Ua parau atu o Samuela ia ˈna e: “E maitai rahi tei te [auraro] i tei te tusia, e maitai rahi tei te faaroo i tei te toâhua mamoe oni ra.” (Samuela 1, 15:22) E haerea teotaratia anei ia pee i te hinaaro o Iehova i roto i te tahi faito, peneiaˈe na roto i te haere-tamau-raa i roto i te pororaa aore ra i te mau putuputuraa, e i muri iho, a ofati ai i te tahi mau tuhaa i te pae morare aore ra vetahi atu? Eita roa ïa! E tutava tatou i te ‘raveraa i te hinaaro o te Atua ma to tatou nephe taatoa.’ (Ephesia 6:6; Petero 1, 4:1, 2) Taa ê atu ia Saula, e auraro taatoa tatou i te faatereraa a te Atua.
Te hoê hau teotaratia i teie nei tau
5, 6. Nafea Iehova ia ohipa e te huitaata i teie mahana, e eaha ta te tururaa i teie faanahoraa e faatupu?
5 I mutaa ihora, ua faatere Iehova e ua faaite mai oia i te mau parau mau na roto i te arai o te mau taata, mai te mau peropheta, te mau arii, e te mau aposetolo. I teie mahana, e ere mai te reira faahou; aita e peropheta aore ra e aposetolo faauruahia. Maoti râ, ua parau o Iesu e, i roto i te tau o to ˈna vairaa mai ei arii, e faaite mai oia i te hoê tino pǐpǐ taiva ore, te hoê “tavini haapao maitai e te paari,” e e faatoroa oia ia ˈna i nia i ta ˈna mau faufaa atoa. (Mataio 24:45-47; Isaia 43:10) I te matahiti 1919, ua itehia mai e, taua tavini ra, o te toea ïa o te mau kerisetiano faatavaihia. Mai reira mai, e te Tino Aratai a te mau Ite no Iehova o tei riro ei tia no ˈna, o ˈna te pu o te hau teotaratia i nia i te fenua. Na te ao nei, ua riro te mau tomite a te amaa, te mau tiaau ratere, e te mau matahiapo a te amuiraa, ei mau tia no te Tino Aratai.
6 Ua riro te tururaa ˈtu i te faanahonahoraa teotaratia ei tuhaa faufaa roa o te auraroraa i te hau teotaratia. E faaitoito teie tururaa i te tahoêraa e te nahonahoraa i roto i ‘te amuiraa taatoa o te mau taeae’ na te ao nei. (Petero 1, 2:17) I te tahi aˈe pae, te faaoaoa nei te reira ia Iehova, ‘e ere hoi oia i te Atua no te anoi noa, no te hau râ.’—Korinetia 1, 14:33.
Te mau matahiapo i roto i te hau teotaratia
7. No te aha e nehenehe ai e parau e te nominohia ra te mau matahiapo kerisetiano ia au i te faanahoraa teotaratia?
7 Te faaî nei te mau matahiapo atoa i nominohia, noa ˈtu eaha to ratou tiaraa mana, i te mau titauraa i haapapuhia i roto i te Bibilia no te toroa tiaau, aore ra matahiapo. (Timoteo 1, 3:1-7; Tito 1:5-9) Hau atu, e tano te mau parau ta Paulo i faatae atu i te mau matahiapo no Ephesia no te mau matahiapo atoa: “E ara ia outou iho, e te nǎnǎ atoa i faarirohia ˈi outou e te [varua moˈa] ei [tiaau] i nia ihora, ia faaamu hoi outou i te [amuiraa] o te Atua.” (Ohipa 20:28) Oia mau, ua nominohia te mau matahiapo na te varua moˈa, no ǒ mai hoi i te Atua ra o Iehova. (Ioane 14:26) Ua nominohia ratou ia au i te faanahoraa teotaratia. Hau atu, te tiai nei ratou i te nǎnǎ a te Atua. Na Iehova te nǎnǎ, e ere na te mau matahiapo. E faanahonahoraa teotaratia teie.
8. Eaha te mau hopoia matauhia a te mau matahiapo i teie mahana?
8 I roto i ta ˈna rata i to Ephesia, ua haapapu te aposetolo Paulo i te mau hopoia a te mau matahiapo, i te na ôraa e: “E ua haapao oia i [t]e tahi pae ei aposetolo; e te tahi pae ei peropheta; e te tahi pae ei haapii evanelia; e te tahi pae ei tiai e ei orometua; ei faaau i te feia moˈa i te ohipa ra e orometua, ia tupu i te maitai te tino o te Mesia ra.” (Ephesia 4:11, 12) Ua mahemo te mau aposetolo e te mau peropheta i te vai-tamariirii-raa o “te tino o te Mesia.” (A faaau e te Korinetia 1, 13:8.) Tera râ, mea rahi â te ohipa a te mau matahiapo i roto i te pororaa evanelia, te tiairaa i te mamoe, e te haapiiraa.—Timoteo 2, 4:2; Tito 1:9.
9. Nafea te mau matahiapo ia faaineine ia ratou no te tia mai no te hinaaro o te Atua i roto i te amuiraa?
9 I te mea e te hau teotaratia, o te faatereraa ïa a te Atua, e ite hohonu to te mau matahiapo aravihi no nia i te hinaaro o te Atua. Ua faauehia o Iosua ia taio i te Ture i te mau mahana atoa. E tia atoa i te mau matahiapo ia tuatapapa e ia taio i te mau Papai ma te tamau e ia noaa i te ite hohonu no nia i te mau buka bibilia i neneihia e te tavini haapao maitai e te paari. (Timoteo 2, 3:14, 15) Oia hoi te mau vea o Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! e vetahi atu mau buka o te faaite ra e nafea te mau faaueraa tumu a te Bibilia e tano ai no tera e tera huru tupuraa.a Teie râ, noa ˈtu e mea faufaa no te hoê matahiapo ia ite e ia pee i te mau aratairaa i neneihia i roto i te mau buka a te Taiete Watch Tower, e tia atoa ia ˈna ia ite hohonu i te mau faaueraa tumu a te mau Papai o tei riro ei niu no teie mau aratairaa. E nehenehe ïa ta ˈna e faaohipa i te mau aratairaa a te mau Papai ma te maramarama e te aroha.—A faaau e te Mika 6:8.
Te taviniraa e te feruriraa kerisetiano
10. Eaha te haerea ino te tia i te mau matahiapo ia ape, e nafea ratou ia ape?
10 I te area o te matahiti 55 o to tatou nei tau, ua papai te aposetolo Paulo i ta ˈna rata matamua i te amuiraa no Korinetia. Hoê o te mau fifi o ta ˈna i faatitiaifaro, no nia ïa i te tahi mau taata o te hinaaro ra i te tiaraa teitei i roto i te amuiraa. Ua papai o Paulo e: “Ua î ê na anei outou? Ua faufaa-ê-na-hia anei outou? Ua haamata anei outou i te faatere aita râ matou? Ahiri noa e ua haamata outou i te faatere, ia nehenehe atoa matou e faatere e o outou na!” (Korinetia 1, 4:8, T.a.a.) I te senekele matamua o to tatou nei tau, e tiaturi na te mau kerisetiano atoa e faatere ei arii e ei mau tahuˈa i nia i te raˈi e o Iesu. (Apokalupo 20:4, 6) E au ra râ e, ua moehia i te tahi pae i Korinetia e, i nia i te fenua nei, aita e arii i roto i te hau teotaratia kerisetiano. Maoti i te ohipa mai te mau arii o teie nei ao, te faatupu nei te mau tiai mamoe kerisetiano i te haehaa, te hoê huru maitai o te faaoaoa nei ia Iehova.—Salamo 138:6; Luka 22:25-27.
11. (a) Eaha vetahi mau hiˈoraa faahiahia no te haehaa? (b) Eaha te hiˈoraa no nia ia ratou iho te tia i te mau matahiapo e te tahi atu mau kerisetiano ia noaa?
11 E huru paruparu anei te haehaa? Aita roa ïa! Te parauhia ra e mea haehaa o Iehova iho. (Salamo 18:35) Ua aratai te mau arii no Iseraela i te mau nuu i roto i te tamaˈi e ua faatere ratou i te nunaa i raro aˈe ia Iehova. Teie râ, e tia ia ratou tataitahi ia ara ‘ia ore ia teitei to ratou aau i to ratou ra mau taeae.’ (Deuteronomi 17:20) E Arii o Iesu tei faatiahia mai i nia i te raˈi. I to ˈna râ parahiraa mai i nia i te fenua, ua horoi oia i te avae o ta ˈna mau pǐpǐ. Auê ïa haerea haehaa e! E ma te faaite e te hinaaro ra oia e ia faahaehaa atoa ta ˈna mau aposetolo mai teie te huru, ua parau oia: “Ua horoi na hoi au o te Orometua e te Fatu i to outou avae, e horoi atoa hoi outou i to outou iho avae e tia ˈi.” (Ioane 13:14; Philipi 2:5-8) E tia ia faatae atu i te hanahana e te arueraa atoa ia Iehova ra, eiaha i te tahi taata. (Apokalupo 4:11) Noa ˈtu e e matahiapo ratou aore ra eita, e tia i te mau kerisetiano atoa ia hiˈo ia ratou iho ia au i teie mau parau a Iesu: “Aita a matou faufaa, a to mau tavini nei i hopoi atu; o tei au mau ia matou ra, o ta matou ïa i rave iho nei, tirara.” (Luka 17:10) E ere roa te hoê huru hiˈoraa ê atu i te mea teotaratia.
12. No te aha te here i riro ai ei huru faufaa roa no te mau matahiapo kerisetiano ia faatupu?
12 Taa ê atu i te haehaa, e tia i te mau matahiapo kerisetiano ia faatupu i te here. Ua faaite te aposetolo Ioane i te faufaaraa o te here ia ˈna i parau e: “O tei ore i [here] ra, aore ïa i ite i te Atua; e [here] hoi te Atua.” (Ioane 1, 4:8) E ere te feia aore e here to ratou i te feia teotaratia. Aita ratou i ite ia Iehova. No nia i te Tamaiti a te Atua, te na ô ra te Bibilia e: “[O Iesu] râ i [here] i tana taata i te ao nei, [here] noa ˈtura oia ia ratou e tae noa ˈtura i te hopea ra.” (Ioane 13:1) Ma te faahiti i na melo e 11 o te tino aratai i roto i te amuiraa kerisetiano, ua parau o Iesu e: “Teie ta ˈu parau, Ia [here] outou ia outou iho, mai ia ˈu e [here atu] ia outou na.” (Ioane 15:12) O te here te tapao haapapuraa o te kerisetianoraa mau. Te ume nei oia i te feia aau oto, te feia e autâ nei, e te feia i tapeahia i te pae varua o te titau nei i te tiamâraa. (Isaia 61:1, 2; Ioane 13:35) E tia i te mau matahiapo ia riro ei hiˈoraa i te pae no te faaiteraa i te here.
13. Noa ˈtu te mau fifi atâta i teie mahana, nafea te hoê matahiapo ia faatupu i te hoê mana maitai i roto i te mau huru tupuraa atoa?
13 I teie mahana, mea pinepine i te anihia i te mau matahiapo i te tauturu no te faatitiaifaro i te mau fifi rahi. Te vai ra paha te mau peapea hohonu e te tupu tamau i roto i te tahi mau faaipoiporaa. Te roohia nei te mau taurearea i te mau fifi ta te mau taata paari e manaˈo nei e ere i te mea ohie ia taa. Mea pinepine e mea fifi ia tatara i te mau maˈi horuhoru. Eita paha te hoê matahiapo o te faaruru atu i teie mau huru tupuraa e taa e eaha te tia ia rave. Tera râ, e nehenehe oia e tiaturi e mai te peu e e turui atu oia na roto i te pure i nia i te paari o Iehova, mai te peu e e maimi oia i roto i te Bibilia e i roto i te mau haamaramaramaraa neneihia e te tavini haapao maitai e te paari, e mai te peu e e ohipa oia ma te haehaa e te here e te mau mamoe, e faatupu oia i te hoê mana maitai i roto i te huru tupuraa fifi roa ˈˈe.
14, 15. Eaha vetahi mau faaiteraa e haapapu ra e ua haamaitai o Iehova i to ˈna nunaa e te mau matahiapo maitatai e rave rahi?
14 Ua haamaitai rahi o Iehova i ta ˈna faanahonahoraa maoti te mau ‘ô taata.’ (Ephesia 4:8) I tera e tera taime, te tae mai nei i te Taiete Watch Tower te mau rata mahanahana mau o te haapapu ra i te here e faaitehia ra e te mau matahiapo haehaa o te tiai nei ma te aroha i te mau mamoe a te Atua. Ei hiˈoraa, ua papai te hoê matahiapo e: “Aita vau e haamanaˈo ra i te hoê tere a te tiaau haaati o tei haaputapû hau atu â ia ˈu aore ra o te faahiti-noa-hia râ i roto i te amuiraa. Ua tauturu mai te tiaau haaati ia ˈu ia ite i te faufaaraa o te hoê huru feruriraa maitai i roto i to ˈu mau taairaa e te mau taeae, ma te tuu i te tapao i nia i te haapopouraa.”
15 Ua papai te hoê tuahine o tei haere i te hoê fare maˈi atea no te rapaau ia ˈna e: “Auê tamǎrûraa e ia farerei i te hoê matahiapo i taua po matamua peapea ra i te hoê fare maˈi atea roa i to ˈu fare! Ua faaea maoro mai o ˈna e te tahi atu mau taeae i pihai iho ia ˈu. Ua parau atoa te mau taata o teie nei ao o tei matau i te huru tupuraa o ta ˈu i farerei e eita vau e ora ahiri e aita te tamǎrûraa, te aupururaa, e te mau pure a taua mau taeae here e te aroha ra.” Ua papai te tahi atu tuahine e: “Te ora nei au i teie mahana no te mea ua aratai te tino matahiapo ia ˈu ma te faaoromai i roto i ta ˈu aroraa i te hepohepo ino mau. . . . Aita te hoê taeae e ta ˈna vahine i ite e eaha ta raua e parau mai ia ˈu. . . . Te mea râ i haaputapû roa ia ˈu oia hoi, noa ˈtu e aita raua i taa maitai e eaha ta ˈu e faaruru ra, ua tâuˈa mai raua ia ˈu ma te here.”
16. Eaha te aˈoraa ta Petero e horoa ra i te mau matahiapo?
16 Oia mau, e rave rahi mau matahiapo o te faaohipa nei i teie aˈoraa a te aposetolo Petero: “A faaamu i te nǎnǎ a te Atua i roto ia outou na, . . . eiaha ra no te faaueue, no te hinaaro râ; eiaha no te taoˈa tia ore ra ia noaa, no te tae mau râ o te aau; eiaha ma te faahepo i nia iho i te tufaa a te Atua ra, ei aveia râ outou no [te] nǎnǎ.” (Petero 1, 5:1-3) Ua riro mau â teie mau matahiapo teotaratia ei haamaitairaa!
Te mau mamoe i roto i te hau teotaratia
17. A faahiti i te tahi mau huru maitatai te tia i te mau melo atoa o te amuiraa ia faatupu.
17 E ere noa râ te mau matahiapo anaˈe to roto i te hoê hau teotaratia. Mea titauhia ia riro te mau tiai mamoe ei feia teotaratia, e hoê atoa huru no te mau mamoe. Mea nafea ïa? Oia hoi, te mau faaueraa tumu o te aratai ra i te mau tiai, hoê â ïa no te mau mamoe. E tia i te mau kerisetiano atoa, eiaha noa râ te mau matahiapo, ia riro ei feia haehaa mai te peu e e hinaaro ratou e fanaˈo i te haamaitairaa a Iehova. (Iakobo 4:6) E tia i te taatoaraa ia faatupu i te here no te mea aita anaˈe e here, eita ïa o Iehova e mauruuru i te mau tusia ta tatou e pûpû atu na ˈna. (Korinetia 1, 13:1-3) E e tia ia tatou paatoa, eiaha noa râ te mau matahiapo anaˈe, ‘ia faaîhia i te ite papu o te hinaaro o Iehova, i te paari i te mau mea atoa, e te ite varua ra.’—Kolosa 1:9.
18. (a) No te aha eita te hoê ite papaˈu o te parau mau e navai? (b) Nafea tatou paatoa ia faaîhia i te ite papu?
18 Te faaruru tamau nei te mau taurearea e te feia paari i te mau faaotiraa fifi a tutava ˈi ratou i te tapea i to ratou haapao maitai noa ˈtu e te ora ra ratou i roto i te ao a Satani. Te tamata nei te mau peu a teie nei ao i te pae no te ahu, te upaupa, te mau hohoˈa, e te mau buka i te huru pae varua o vetahi pae. Eita te hoê ite papaˈu o te parau mau e navai no te tauturu ia tatou ia tapea i to tatou aifaito. No te haapapu e e tapea tatou i to tatou haapao maitai, e tia ia tatou ia faaîhia i te ite papu. Te titau nei tatou i te maramarama e te paari ta te Parau a te Atua anaˈe e horoa mai na tatou. (Maseli 2:1-5) Oia hoi te auraa te atuaturaa i te mau peu haapiiraa maitatai, te feruri-hohonu-raa i nia i te mea o ta tatou e haapii ra, e te faaohiparaa. (Salamo 1:1-3; Apokalupo 1:3) Te papai ra o Paulo i te mau kerisetiano atoa, eiaha noa i te mau matahiapo, i to ˈna parauraa e: “Area te maa etaeta ra, na te taata paari ïa, na te feia no te mataro i ite ai to ratou aau i te maitai e te ino.”—Hebera 5:14.
Te rave amui nei te mau tiai e te mau mamoe i te ohipa
19, 20. Eaha te mau aˈoraa o tei horoahia i te mau taata atoa no te turu atu i te mau matahiapo, e no te aha?
19 Ei manaˈo hopea, e tia ia parauhia e te faaite mau ra te feia o te turu ra i te mau matahiapo i te huru feruriraa teotaratia. Ua papai atu o Paulo ia Timoteo e: “O te mau [matahiapo] i faaite maitai ra, ia rahi atu ïa i te faatura ˈtu, ia hau atu râ i tei ohipa i te aˈo e te haapii ra.” (Timoteo 1, 5:17; Petero 1, 5:5, 6) Ua riro te toroa matahiapo ei haamaitairaa faahiahia mau, tera râ, e mau upoo utuafare te rahiraa o te mau matahiapo, te haere nei ratou i te ohipa i te mau mahana atoa e e vahine e e tamarii ta ratou e haapao nei. Noa ˈtu e te oaoa nei ratou i te tavini, e mea ohie aˈe ta ratou taviniraa e e mea hoona aˈe ahiri e e turu mai te mau melo o te amuiraa ia ratou, eiaha râ ratou e faahapa aore ra e titau rahi roa i te mau matahiapo.—Hebera 13:17.
20 Ua parau te aposetolo Paulo e: “E haamanaˈo i to outou mau aratai, o tei parau mai ia outou i te parau a te Atua, e pee atu i to ratou faaroo.” (Hebera 13:7) Aita o Paulo i faaitoito i te mau taeae ia pee i te mau matahiapo. (Korinetia 1, 1:12) E ere te peeraa i te hoê taata i te mea teotaratia. E mea paari râ ia pee i te faaroo ite-papu-hia o te hoê matahiapo teotaratia, mea itoito oia i roto i te pororaa, mea tamau i te mau putuputuraa, e o te faaite ra i te haehaa e te here i roto i to ˈna mau taairaa e te amuiraa.
Te hoê haapapuraa o te faaroo
21. Nafea te mau kerisetiano ia faaite i te hoê faaroo puai mai to Mose ra?
21 Oia mau, ua riro te vai-mau-raa o te hoê faanahonahoraa teotaratia i teie tau ino roa ˈˈe o te aamu taata nei, ei haapapuraa no te puai o te Faatere Teotaratia Rahi. (Isaia 2:2-5) E haapapuraa atoa teie no te faaroo o na fatata e pae mirioni mau tane, mau vahine, e mau tamarii kerisetiano, o te haa nei e te mau fifi o te oraraa i te mau mahana atoa tera râ aita roa e moehia ra ia ratou e o Iehova to ratou Arii. Mai ta te taata haapao maitai ra o Mose i ‘itoito maite i te hiˈoraa ˈtu i te Atua, i tei ore e itea ia hiˈo ra,’ hoê â faaroo puai to te mau kerisetiano i teie mahana. (Hebera 11:27) Te fanaˈo nei ratou i te haamaitairaa e ora i roto i te hoê hau teotaratia, e te haamauruuru nei ratou ia Iehova i te mau mahana atoa no te reira. (Salamo 100:4, 5) A ite ai ratou i te puai faaora o Iehova, te oaoa nei ratou i te faaite haere e: “O Iehova hoi to tatou haava; o Iehova ta tatou iriti ture; o Iehova to tatou arii; na ˈna tatou e faaora.”—Isaia 33:22.
[Nota i raro i te api]
a I rotopu i teie mau buka, te vai ra te buka “E ara ia outou iho, e te nǎnǎ atoa” (farani), e itehia i roto te mau aratairaa a te mau Papai e ua faaineinehia no te mau tiaau a te amuiraa i nominohia, oia hoi te mau matahiapo.
Eaha ta te Bibilia e faaite ra?
◻ Nafea te mau kerisetiano ia auraro i te hau teotaratia?
◻ Nafea te hau teotaratia ia faanahohia i teie mahana?
◻ Mea nafea te mau matahiapo ia faaineine ia ratou ia faaî i ta ratou mau hopoia?
◻ Eaha te mau huru maitatai kerisetiano faufaa roa te tia i te mau matahiapo ia atuatu e ia faaite?
◻ I roto i te hau teotaratia, eaha te mau taairaa te tia ia itehia i rotopu i te mau mamoe e te mau tiai mamoe?
[Hohoˈa i te api 16]
Ua erehia o Adamu raua Eva i te Paradaiso no te mea ua hinaaro raua e na raua iho e faaoti no nia i te maitai e te ino
[Hohoˈa i te api 18]
Mai te peu e e faaite te hoê matahiapo i te haehaa e te here i nia i te mau mamoe, e riro noâ oia i te faaohipa i te hoê mana maitai