VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w93 15/8 api 17-22
  • Ia vai to outou hitahita ore e ia rahi roa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ia vai to outou hitahita ore e ia rahi roa
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E mea faufaa, e ere râ i te mea ohie
  • Te hitahita ore i roto i to tatou mau huru horuhoru
  • To outou mau huru horuhoru e to outou mau taeae
  • E nehenehe e naeahia!
  • Te hitahita ore—No te aha e mea faufaa roa te reira?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • Te faatupuraa i te hotu o te hitahita ore
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • Ia noaa te re, a faahotu i te hitahita ore!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2003
  • A apiti atoa to outou ite i te hitahita ore
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2003
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
w93 15/8 api 17-22

Ia vai to outou hitahita ore e ia rahi roa

“[E] apiti atoa to outou faaroo . . . i te hitahita ore.”—PETERO 2, 1:5, 6.

1. I roto i teihea tupuraa taa ê e nehenehe ai te hoê kerisetiano e horoa i te hoê faaiteraa?

UA PARAU o Iesu e: “E no ˈu nei e hopoihia ˈi outou i te aro o te mau tavana e te hui arii, ei ite no ratou.” (Mataio 10:18) Ahiri e e hopoihia outou i mua i te hoê tavana, te hoê haava, aore ra te hoê peretiteni, eaha ta outou e parau atu? E faahiti na mua paha outou i te tumu outou e tia mai ai i reira, te tumu e parihia ˈi outou. E tauturu te varua o te Atua ia outou ia na reira. (Luka 12:11, 12) E manaˈo anei râ outou e paraparau no nia i te hitahita ore? Te manaˈo ra anei outou e e tuhaa faufaa teie o ta tatou poroi kerisetiano?

2, 3. (a) Mea nafea to Paulo horoaraa i te hoê faaiteraa ia Felisi e o Derusila? (b) No te aha te hitahita ore i riro ai ei tumu parau tano roa no Paulo ia vauvau atu i roto i teie huru tupuraa?

2 A rave na i te hoê hiˈoraa i tupu mau. Ua tapeahia te hoê Ite no Iehova e ua haavahia ˈtura oia. I te taime a faatiahia ˈi oia ia paraparau, ua hinaaro aˈera oia e faataa i to ˈna mau tiaturiraa ei kerisetiano, ei Ite. E nehenehe outou e tuatapapa i te faatiaraa aamu e e ite ïa outou e ua horoa oia i te hoê faaiteraa aravihi mau “no te parau-tia, e te [hitahita ore], e te haavaraa a muri atu.” Te faahiti nei matou i te ohipa i farereihia e te aposetolo Paulo i Kaisarea. Ua tupu te hoê anianiraa matamua. “E mahemo aˈera e fanu pue mahana, tae maira Felisi e tana vahine, ati Iuda, o Derusila, tono atura oia i te vea e tii ia Paulo, e faaroo atura ia ˈna i te parau no te faaroo i te Mesia ra.” (Ohipa 24:24) Te faaite ra te aamu e “e rave na [o Felisi] i te mau huru peu taehae atoa e te navenave, ma te faaohipa i te mana arii e te mau hinaaro atoa o te hoê taata tîtî.” Ua faaipoipohia oia e piti taime hou oia e turai ai ia Derusila ia faataa e ta ˈna tane (ma te ofati hoi i te ture a te Atua) e ia riro ei vahine na ˈna, te toruraa ïa. Peneiaˈe o ˈna tei hinaaro e faaroo i te parau no teie haapaoraa apî, te kerisetianoraa.

3 Ua paraparau atura o Paulo “no te parau-tia, e te [hitahita ore], e te haavaraa a muri atu.” (Ohipa 24:25) Ua haamatara te reira i te taa-ê-raa i rotopu i te mau ture parau-tia a te Atua e te taehae e te parau-tia ore o Felisi raua o Derusila. Peneiaˈe ua tiaturi o Paulo e turai ia Felisi ia faaite i te parau-tia i roto i ta ˈna haavaraa. Tera râ, no te aha oia i parau ai no te ‘hitahita ore e te haavaraa a muri atu’? Te ani ra teie na feia taiata e eaha ta te “faaroo i te Mesia” e titau ra. No reira, e tia ia raua ia ite e no te pee ia ˈna, e titauhia ia haavî i to ˈna mau manaˈo, ta ˈna paraparauraa, e ta ˈna mau ohipa, e te reira hoi te auraa o te hitahita ore. E hopoia ta te mau taata atoa i mua i te Atua no to ratou huru manaˈo, ta ratou mau parau, e ta ratou mau ohipa. E te mea faufaa roa ˈtu â i te haavaraa a Felisi i nia ia Paulo, o te haavaraa ïa ta te tavana e ta ˈna vahine e faaruru atu i mua i te Atua. (Ohipa 17:30, 31; Roma 14:10-12) Te taa ra ïa ia tatou e, i to ˈna faarooraa i te poroi a Paulo, “rurutaina ihora Felisi.”

E mea faufaa, e ere râ i te mea ohie

4. No te aha te hitahita ore e riro ai ei tuhaa faufaa o te kerisetianoraa mau?

4 Ua farii te aposetolo Paulo e ua riro te hitahita ore ei tuhaa faufaa roa o te kerisetianoraa. Ua haapapu te aposetolo Petero, hoê o te mau hoa piri roa o Iesu, i te reira. I to ˈna papairaa ˈtu i te feia o te “noaa ia [ratou] te huru Atua” i nia i te raˈi, ua faaitoito Petero ia faaite i te tahi mau huru maitatai faufaa roa, mai te faaroo, te here, e te hitahita ore. No reira, ua amui-atoa-hia te hitahita ore i roto i teie haapapuraa: “E tei ia outou te reira mau mea, e te rahi ra, na te reira e faaite e, aore outou i toaruaru e te hotu ore i te ite i to tatou Fatu ia Iesu Mesia ra.”—Petero 2, 1:1, 4-8.

5. No te aha tatou e feruri mau ai no nia i te hitahita ore?

5 Ua ite râ outou e mea ohie aˈe ia parau e e tia ia tatou ia faaite i te hitahita ore, i te faaohipa-mau-raa i roto i to tatou oraraa i te mau mahana atoa. Hoê tumu oia hoi e mea varavara roa te hitahita ore. I te Timoteo 2, 3:1-5, ua faataa mai o Paulo i te mau haerea e ite-rahi-hia i to tatou nei tau, i ‘te mau mahana hopea.’ Hoê huru o te tapao i to tatou nei tau oia hoi e riro te taata i te ‘erehia i te hitahita ore.’ Te ite nei tatou e te reira iho â te huru e haaati nei ia tatou, e ere anei?

6. Mea nafea te ereraa i te hitahita ore e itehia ˈi i teie mahana?

6 E rave rahi mau taata o te tiaturi nei e mea maitai no te tino ia “ore e tapea i te iria” aore ra “ia hae.” Te haapapuhia ra to ratou manaˈo e te tahi feia tuiroo o te ore roa ˈtu e haapao i te hitahita ore, o te pee noa nei i to ratou mau hinaaro. Ei hiˈoraa: E rave rahi mea au na ratou te mau ohipa taaro o tei matau roa i te iteraa i te mau iriaraa, e tae noa ˈtu te riri-uˈana-raa. Aita anei outou e haamanaˈo ra, na roto paha i te mau vea, i te mau tupuraa i reira ua uˈana te mau taputôraa iino e te mau faahuehueraa a te nahoa taata i te mau hautiraa taaro? Aita râ matou e hinaaro nei e faarahi roa i te taime no te faahaamanaˈo i te mau hiˈoraa o te ereraa i te hitahita ore. E nehenehe hoi outou e tapao e rave rahi mau tuhaa i reira tatou e titau ai i te faaite i te hitahita ore—te pae no te maa e no te inu, to tatou haerea e te tane aore ra te vahine, e te taime e te moni e haamâuˈahia ra no te mau peu faaarearea. Teie râ, maoti i te hiˈopoa vave noa e rave rahi mau tuhaa, e tuatapapa tatou i te hoê tuhaa faufaa roa i reira tatou e titauhia ˈi ia faaite i te hitahita ore.

Te hitahita ore i roto i to tatou mau huru horuhoru

7. Eaha te hoê tuhaa o te hitahita ore te tia ia tatou ia hiˈopoa taa ê?

7 E rave rahi o tatou o tei manuïa i te faaaifaitoraa aore ra i te haavîraa i ta tatou mau ohipa. Eita hoi tatou e eiâ, e topa i roto i te taiata, aore ra e rave i te taparahiraa taata; ua ite tatou eaha te ture a te Atua no nia i teie mau hara. Te manuïa anei râ tatou i te haavîraa i to tatou mau huru horuhoru? A muri aˈe, te feia o te ore e faatupu i te hitahita ore i nia i to ratou mau huru horuhoru, mea pinepine ratou i te erehia i te hitahita ore i roto i ta ratou mau ohipa. No reira, e hiˈopoa anaˈe na i to tatou mau huru horuhoru.

8. Eaha ta Iehova e titau maira ia tatou no nia i to tatou mau huru horuhoru?

8 Aita te Atua ra o Iehova e hinaaro ra e ia riro tatou mai te mau taata matini, ia ore roa tatou ia faatupu aore ra ia faaite i te tahi huru horuhoru. I te menema o Lazaro, “uuru ihora [o Iesu] e horuhoru atura ta ˈna varua.” I muri iho, “oto ihora Iesu.” (Ioane 11:32-38) Ua faaite oia i te hoê huru horuhoru ê atu i to ˈna tiahiraa, ma te haavî râ i ta ˈna mau ohipa ma te tia roa, i te feia taui moni i rapae i te hiero. (Mataio 21:12, 13; Ioane 2:14-17) Ua faaite atoa ta ˈna mau pǐpǐ taiva ore i te mau huru horuhoru hohonu. (Luka 10:17; 24:41; Ioane 16:20-22; Ohipa 11:23; 12:12-14; 20:36-38; Ioane 3, 4) Teie râ, ua taa ia ratou e mea titauhia te hitahita ore ia ore to ratou mau huru horuhoru ia aratai ia ratou ia hara. Te haapapu maitai ra te Ephesia 4:26 e: “E ia riri outou ra, eiaha ia harahia; eiaha ia mairi te mahana i to outou ririraa.”

9. No te aha e mea faufaa roa ia haavî i to tatou mau huru horuhoru?

9 Te vai ra te hoê atâtaraa mai te peu e, ia hiˈohia te huru rapaeau o te hoê kerisetiano, te vai ra ia ˈna te hitahita ore, tera râ, eita to ˈna mau huru horuhoru e vî ia ˈna. A haamanaˈo na i te ohipa i tupu i to te Atua fariiraa i te tusia a Abela: “Riri roa aˈera Kaina, e tuatua ˈtura tana mata. Ua parau maira Iehova ia Kaina, Eaha oe i riri ai; e eaha hoi i tuatua ˈi to mata na? Ia rave oe i te parau maitai ra, eita anei e itehia mai? e aore i maitai ra, te vai ra te [hara] i te uputa na [e te hinaaro ra oia ia oe].” (Genese 4:5-7) Aita o Kaina i haavî i to ˈna mau huru horuhoru, e ua aratai te reira ia ˈna ia taparahi ia Abela. Ua aratai te mau huru horuhoru haavî-ore-hia i te hoê ohipa haavî-ore-hia.

10. Eaha te haapiiraa ta outou e huti mai i te hiˈoraa o Hamana?

10 A hiˈo atoa na i te ohipa i tupu i te tau o Moredekai e o Esetera. Ua riri roa te hoê tia mana o Hamana te iˈoa i te mea e eita o Moredekai e piˈo i mua ia ˈna. I muri aˈe, ua hape roa o Hamana i te manaˈoraa e e faahanahanahia oia. “Haere atura Hamana i taua mahana ra, ma te oaoa e te rearea o te aau; ia hiˈo râ Hamana ia Moredekai i te uputa a te arii ra, e aore oia i tia i nia, e aore hoi i hauti noa ˈˈe, î roa aˈera oia i te riri ia Moredekai. Faaoromai ihora râ Hamana; e tae atura i te utuafare.” (Esetera 5:9, 10) Ua oioi noa oia i te oaoa. Tera râ, ua oioi atoa oia i te riri i te hiˈo-noa-raa ˈtu i te hoê taata o ta ˈna i au ore. I to outou manaˈoraa, ia parau anaˈe te Bibilia e “faaoromai ihora” o Hamana, te auraa anei ïa e e hiˈoraa oia i te pae no te hitahita ore? Eita. I taua taime ra, ua haavî o Hamana i ta ˈna mau ohipa e aita o ˈna i faaite i to ˈna huru horuhoru, tera râ, aita i vî ia ˈna to ˈna riri pohehae. Ua aratai to ˈna mau huru horuhoru ia ˈna ia faaineine i te hoê ohipa taparahi taata.

11. I roto i te amuiraa no Philipi, eaha te fifi i tupu e e nehenehe te reira e aratai i te aha?

11 Oia atoa, e nehenehe te ereraa i te haavî i to ˈna mau huru horuhoru i teie mahana, e faaino roa i te mau kerisetiano. E manaˈo paha vetahi e, ‘Eita teie huru fifi e tupu i roto i te amuiraa.’ Ua tupu râ. E piti kerisetiano faatavaihia i Philipi e peapea rahi to raua, aita râ te Bibilia e haapapu ra e eaha râ. A feruri na e peneiaˈe, teie te ohipa i tupu: Ua titau manihini o Euodia i te tahi mau taeae e mau tuahine no te hoê tamaaraa aore ra te tahi farereiraa au mau. Aita râ o Sunetuhe i titauhia, e ua inoino roa o ˈna. Peneiaˈe ua pahono oia na roto i te oreraa e titau ia Euodia i te tahi atu taime. E ua haamata ˈtura raua i te hiˈopoa i to te tahi e to te tahi mau hapa; i muri iho, aita raua i paraparau faahou. I roto i teie huru tupuraa, te fifi mau, o te oreraa anei e titau i te tahi i te tamaaraa? Eita. E pura auahi noa te reira. I te taime râ a ore ai teie nau tuahine faatavaihia i haavî i to raua mau huru horuhoru, riro mai nei teie pura auahi ei auahi uru raau. Ua vai noa teie fifi e ua rahi roa e tae roa ˈtu i te taime a faaafaro ai te aposetolo i te mau ohipa.—Philipi 4:2, 3.

To outou mau huru horuhoru e to outou mau taeae

12. No te aha te Atua e horoa mai ai i te aˈoraa e vai ra i roto i te Koheleta 7:9?

12 Parau mau, e ere i te mea ohie ia haavî i to tatou mau huru horuhoru ia ravehia te hoê hapa i nia ia tatou, ia mauiui tatou, aore ra ia faainohia mai tatou. Ua ite Iehova i te reira, inaha ua hiˈopoa oia i te mau taairaa i rotopu i te mau taata mai te omuaraa mai â o te huitaata nei. Te aˈo maira te Atua ia tatou e: “Eiaha ia ru noa to aau i te riri, tei te opu o te maamaa ra te riri i te vai-maite-raa.” (Koheleta 7:9) A tapao na e te faahiti na mua ra te Atua i te horuhoruraa o te aau, eiaha râ i te mau ohipa. (Maseli 14:17; 16:32; Iakobo 1:19) A aniani na ia outou iho, ‘E tia anei ia ˈu ia ara hau atu â i te haavîraa i to ˈu mau huru horuhoru?’

13, 14. (a) I roto i teie nei ao, eaha te ohipa e tupu pinepine na roto i te oreraa e haavî i te mau huru horuhoru? (b) Eaha te mau mea o te nehenehe e aratai i te mau kerisetiano ia faariri?

13 E rave rahi mau taata i roto i teie nei ao o te ore e vî ia ratou to ratou mau huru horuhoru, o te haamata i te mau enemiraa—te mau feiiraa iino, e te haavî uˈana, no nia i te tahi hapa mau aore ra feruri-noa-hia i ravehia i nia ia ratou aore ra i te hoê fetii. Ia ore anaˈe te mau huru horuhoru e vî faahou, e nehenehe ratou e faatupu i to ratou mana ino i roto i te hoê taime maoro. (A faaau e te Genese 34:1-7, 25-27; 49:5-7; Samuela 2, 2:17-23; 3:23-30; Maseli 26:24-26.) E tia mau â i te mau kerisetiano, noa ˈtu eaha to ratou nunaa taata aore ra to ratou ihotumu, ia faariro i teie mau feiiraa e teie mau faaririraa ei mea hape, te ino, e te tia ia haapaehia. (Levitiko 19:17) Te faariro ra anei outou i te haapaeraa i te faariri ei tuhaa no to outou hitahita ore i te pae no te mau huru horuhoru?

14 Mai te hiˈoraa o Euodia raua o Sunetuhe, e nehenehe te oreraa e haavî i to ˈna mau huru horuhoru e aratai i te mau fifi i teie nei. E nehenehe te hoê tuahine e inoino i te mea e aita o ˈna i titauhia i te hoê oroa faaipoiporaa. Aore ra aita ta ˈna tamarii aore ra to ˈna taeae fetii i titauhia. Aore ra e hoo mai paha te hoê taeae i te pereoo o te tahi atu kerisetiano, e aita i maoro, eita teie pereoo e tere faahou. Noa ˈtu eaha te tumu, ua huru ê te tahi, aita te mau huru horuhoru i vî, e ua peapea ˈtura te feia i roto i teie ohipa. Eaha ˈtura ïa?

15. (a) Eaha te mau faahopearaa peapea i tupu i muri aˈe i te mau faaririraa i rotopu i te mau kerisetiano? (b) Eaha te aˈoraa a te Bibilia e tano no te peu e tapea noa i te riri?

15 Mai te peu e eita te hoê taata o tei inoino e tutava i te haavîraa i to ˈna mau huru horuhoru e e faahau e to ˈna taeae, e nehenehe te feii e tupu. Ua itehia te tahi mau tupuraa i reira ua ani te hoê Ite ia ore oia ia tuuhia i roto i te hoê haapiiraa buka a te amuiraa no te mea “aita o ˈna i au” i te tahi kerisetiano aore ra te hoê utuafare e haere ra i reira. Auê te peapea e! Te na ô ra te Bibilia e e pau rahi no te mau kerisetiano ia horo anaˈe ratou i te tahi e te tahi i mua i te mau tiribuna a teie nei ao, tera râ, e ere anei hoê â pau ahiri e e ape tatou i te hoê taeae no te hoê hape i ravehia i mutaa ihora i nia ia tatou aore ra i to tatou fetii? Te faaite ra anei to tatou mau huru horuhoru e te tuu nei tatou i te mau taairaa fetii na mua ˈˈe i te hau e to tatou mau taeae e mau tuahine? Te parau ra anei tatou e e ineine tatou i te pohe no to tatou tuahine, teie râ hoi, no to tatou mau huru horuhoru, eita tatou e paraparau atu ia ˈna i teie nei? (A faaau e te Ioane 15:13.) Te parau papu maitai ra te Atua ia tatou e: “Eiaha roa te ino e tahoohia i te ino i te taata atoa nei. . . . Peneiaˈe o te tia ra, e parahi hau noa outou i roto i te taata atoa nei. E au mau here e, eiaha outou e tahoo, tuu noa ˈtu râ i te riri.”—Roma 12:17-19; Korinetia 1, 6:7.

16. Eaha te hiˈoraa maitai ta Aberahama i horoa no nia i te faatitiaifaroraa i te mau huru horuhoru?

16 Te hoê taahiraa ia vî faahou to tatou mau huru horuhoru, o te faahauraa ïa aore ra te faatitiaifaroraa i te tumu o te peapea, maoti i te vaiiho i te mau feiiraa ia tamau noa. A haamanaˈo na i te tau eita te fenua e navai faahou no te faaamu i te mau nǎnǎ rarahi a Aberahama e ta Lota atoa, e ua haamata ˈtura ta raua mau rave ohipa i te tatamaˈi. Ua vaiiho anei o Aberahama i to ˈna mau huru horuhoru ia na nia ˈˈe ia ˈna? Aore ra ua faaite anei oia i te hitahita ore? Ma te popou, ua faaau aˈera oia i te hoê ravea hau no teie aimârôraa i roto i ta raua mau ohipa; ia rave raua i te hoê tuhaa fenua taa ê na raua tataitahi. E ua vaiiho oia e na Lota e maiti na mua. Ei haapapuraa e aita o Aberahama i inoino e aita o ˈna i tapea i te riri, ua haere atu oia i muri aˈe e aro no te faaora mai ia Lota.—Genese 13:5-12; 14:13-16.

17. Mea nafea to Paulo raua Baranaba haperaa i te hoê taime, tera râ, eaha te ohipa i tupu i muri iho?

17 E nehenehe atoa tatou e haapii no nia i te hitahita ore na roto i te fifi i tupu i rotopu ia Paulo raua o Baranaba. I muri aˈe i to raua apitiraa e rave rahi matahiti, aita ˈtura raua i afaro e e rave anei raua ia Mareko i roto i te hoê tere. “Tupu atura hoi te mârô rahi ia raua iho, e taa ê atura raua, rave atura Baranaba ia Mareko, fano atura i Kupero.” (Ohipa 15:39) I te mea e ua erehia teie na taata paari i te haavî i to raua mau huru horuhoru i taua taime ra, e faaararaa ïa te reira no tatou nei. Mai te peu e ua tupu te reira i nia ia raua, e nehenehe atoa e tupu i nia ia tatou. Aita râ raua i vaiiho i te hoê amahamaharaa maoro ia tupu aore ra i te hoê enemiraa ia rahi roa. Te haapapu ra te faatiaraa e ua vî faahou i teie nau taeae i to raua mau huru horuhoru e i muri iho, ua ohipa apiti faahou raua ma te hau.—Kolosa 4:10; Timoteo 2, 4:11.

18. Mai te peu e e tupu te tahi inoino, eaha ta te kerisetiano paari e rave?

18 E nehenehe tatou e manaˈo e e tupu te mau peapea, e tae noa ˈtu te mau faaririraa, i rotopu i te nunaa o te Atua. Ua tupu hoi i te mau tau Hebera e i te tau o te mau aposetolo. Ua tupu atoa i rotopu i te mau tavini a Iehova i to tatou nei tau, inaha e feia tia ore anaˈe tatou pauroa. (Iakobo 3:2) Ua faaitoito Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia ohipa oioi noa no te faaafaro i teie mau fifi i rotopu i te mau taeae. (Mataio 5:23-25) Teie râ, mea maitai aˈe ia arai i teie mau fifi i te omuaraa ra iho na roto i te haamaitairaa i to tatou hitahita ore. Mai te peu e te manaˈo ra outou e ua ravehia te tahi hapa i nia ia outou aore ra ua inoino outou i te hoê mea iti haihai ta to outou taeae aore ra tuahine i parau aore ra i rave, no te aha outou e ore ai e haavî i to outou mau huru horuhoru e e haamoe ai i te reira? Mea titauhia anei ia farerei roa ˈtu i teie taata, mai te mea e eita outou e mauruuru mai te peu e eita o ˈna e farii e ua hape o ˈna? I roto i teihea faito e nehenehe ai outou e haavî i to outou mau huru horuhoru?

E nehenehe e naeahia!

19. No te aha e mea tano ia haafaufaa ta tatou tauaparauraa i te haavîraa i to tatou mau huru horuhoru?

19 Ua tuatapapa mai nei tatou i te hoê tuhaa o te hitahita ore, oia hoi te haavîraa i to tatou mau huru horuhoru. E tuhaa faufaa roa te reira no te mea e nehenehe te oreraa e haavî i to tatou mau huru horuhoru e aratai i te ereraa i te haavî i to tatou arero, to tatou mau hinaaro i te mau taatiraa o te tino, ta tatou mau peu i te pae no te maa, e te tahi atu mau huru o te oraraa i reira tatou e titauhia ˈi ia faaite i te hitahita ore. (Korinetia 1, 7:8, 9; Iakobo 3:5-10) A faaitoito râ, no te mea e nehenehe outou e haamaitai ia outou i te tapea-noa-raa i te hitahita ore.

20. Nafea tatou e papu ai e e nehenehe e haamaitai i te mau ohipa?

20 Ua ineine Iehova i te tauturu ia tatou. Nafea tatou e papu ai? Inaha, te hitahita ore, o te hoê ïa o te mau hotu o to ˈna varua. (Galatia 5:22, 23) No reira, i roto i te faito tatou e tutava ˈi ia naeahia ia tatou e ia noaa mai te varua moˈa no ǒ mai ia Iehova ra e no te faaite i to ˈna hotu, i roto atoa ïa i tera faito e rahi ai to tatou hitahita ore. Eiaha ia moehia te haapapuraa a Iesu: “E rahi atu ïa to outou Metua i te [raˈi] ra i te horoa i te [varua moˈa] i te feia i ani atu ia ˈna ra.”—Luka 11:13; Ioane 1, 5:14, 15.

21. Eaha ta outou e opua i te rave i mua nei no nia i te hitahita ore e to outou mau huru horuhoru?

21 Eiaha e manaˈo e mea ohie. E mea fifi roa ˈtu â no te feia o tei paari i rotopu i te feia o tei faaite tahaa i to ratou mau huru horuhoru, no te feia e riri vave noa, aore ra no te feia o tei ore i tamata i te faaite i te hitahita ore na mua ˈˈe. No teie mau kerisetiano, e riro te vaiihoraa ia vai te hitahita ore e ia rahi roa ei tamataraa mau. Teie râ, e nehenehe e naeahia. (Korinetia 1, 9:24-27) A fatata noa ˈtu ai tatou i te hopea o teie faanahoraa o te mau mea, e rahi atu te mau hepoheporaa e te mau faateimaharaa. E titau ïa tatou eiaha ia iti mai, tera râ, ia rahi atu â to tatou hitahita ore! A hiˈopoa ia outou iho no nia i to outou hitahita ore. Mai te peu e te ite ra outou i te tahi mau vaehaa te tia ia outou ia haamaitai, a faaohipa ïa. (Salamo 139:23, 24) A ani i te Atua ia horoa rahi mai i to ˈna varua. E faaroo mai oia ia outou e e tauturu mai oia ia vai noa mai to outou hitahita ore e ia rahi roa.—Petero 2, 1:5-8.

Mau manaˈo te tia ia ferurihia

◻ No te aha e mea faufaa roa ia haavî i to outou mau huru horuhoru?

◻ Eaha ta outou i haapii na roto i te mau hiˈoraa o Hamana e to Euodia raua o Sunetuhe?

◻ Eaha ta outou e tutava i te rave ma te haavare ore mai te peu e e tupu te tahi faainoraa?

◻ Nafea te hitahita ore ia tauturu ia outou ia ape i te tapea noa i te riri?

[Hohoˈa i te api 18]

I mua i te aro o Felisi e o Derusila, ua faahiti o Paulo i te parau-tia e te hitahita ore

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono